Traumatologie Flashcards
ATLS-pasii din management
1 evaluare primara (ABCDE)
2 resuscitare
3 evaluare secundara
4 ingrijire definitiva
Semne de leziune a cailor aeriene
stridor, raguseala, durere provo de vrobire, tahipnee, cianoza, agitatie
Ce pot determina distructiile tisulare masive in regiunea mamara supramamelonar?
obstructia cailor aeriene
mai poate aparea in caz de sange in orofaringe, fracturi faciale complexe, edem orofaringian si necesita interv prompta
Tipuri de cricotiroidotomia
-deschisa-incize transv de 2 cm prin mb cricotiroidiana, intro maner de bisturiu care se roteste 90 grd apoi intro tub endotraheal marimea 6
-ac cu alezaj mare-cateter intravenos mare (16-18 gauge) trecut direct prin membrana cricotiroidiana
Tiada clinica a pneumotoraxului in tensiune
-absenta zgomotelor respiratorii
-soc
-scaderea intensitatii zgomotelor cardiace
Tratamentul pneumotoraxului in tensiune
-plasarea unui angiocateter cu alezaj mare prin al doilea spatiu intercostal pe ln medioclaviculara
-ins unui tub toracic pe ln axilara anterioara, spatiul 4 sau 5 intercostal
Semne si simptome frecvente in soc
tahicardia
tahipneea
hipotensiunea
altereare status menta
agitatia
anxietatea
oliguria
alte semne:teg reci si umede/cianotice si diminuarea pulsului periferic
Tratamentul socului hipovolemic
refacerea vol de sgn circulant: sol cristaloide izotone Ringer lactat, ser fiziologic sau plasmalyte
In socul sever initiam transfuziile de sgn cu administrarea, masa eritrocitara, plasma si pachete in rap 1:1:1
Clasificarea hemoragiei
Clasa I
<750 mL pierduti= <15%
FC<100, TA norm, puls norm, TRC norm
FR 14-20, anxietate minima, diureza >30 ml/h
CRISTALOIDE
Clasa II
750-1.500 ml pierd= 15-30%
FC>100, TA norm, presi puls scazut TRC>2 sec
FR 20-30, anxitetate usoara, diureza 20-30 ml/h
CRISTALOIDE
Clasa III
1.500-2.000 ml pierdu=30-40%
FC>120, TA si presi puls scazut, TRC>2
FR 30-40, anxietate/confuzie, diureza 5-15 ml/h
CRISTALOIDE+SANGE
Clasa IV
>2.000 ml pierdu=>40%
FC>140, TA si presi puls scazute TRC>2
FR>35, confuzie/letragie, diureza neglijabila
CRISTALOIDE SI SANGE
Scala de coma Glasgow
RASPUNS OCULAR (O)
Spontan 4
La stim verbal 3
La stim dureros 2
Niciunul 1
RASPUNS MOTOR (M)
Executa comenzi 6
Localizaeaza durerea 5
Retrage la durere 4
Rigiditate de decorticare(flexie anorm) 3
Rigiditate de decerebrale (exten anorm) 2
Flasc 1
RASPUNSUL VERBAL (V)
Orientat 5
Confuz 4
Cuvinte inadecvate 3
Sunete incomprehensibile 2
Niciunil 1
Cand nu se monteaza sonda nazogastrica?
fracturi de baza de craniu sau fracturi faciale extinse
Ce produc adesea fracturile parietale si temporale?
lezarea arterei meningeale producand hematoame epidurale
La ce nivel al PIC fluxul sanguin cerebral este redus si provoaca ischemie?
PIC peste 20 mmHg
FSC=PPC/RVC
Ce este presiunea de perfuzie cerebrala
diferenta dintre presiunea arteriala medie si PIC
Reflexul Cushing
Cresterea PIC duce la cresterea PAM asociat cu bradicardie si scaderea frecv respiratorii
Care sunt primele semne de herniere cerebrala?
midriaza fixa a pupilei ipsilaterala
pe masura ce PIC creste apare si pareza spastica contralaterala si semnul Babinski pozitiv
in cele din urma apar disfunctiile centrilor respiratorii cu HTA si bradicardie asociata
Semnele fracturii de baza de craniu
ochii de raton
echimoza perimastoidiana (semnul Battle)
hemotimpanul
extravazare LCR prin nas (rinolicvoree)
otoligvoree
Descrieti aspectul pe CT al hematomului epidural si al hemoragiei subdurale acute
hematomul epidural- colectie de sange cu forma convexa sau lenticulara este tipica
-evacuare chiru cand sunt mari/alte status menta, prog bun
hemoragia subdurala-sange cu densitate crescuta, acumulat su forma concava sau semilunara
-prognostic mai rezervat,evacuare de urgenta
Tehnici de monitorizare PIC
-cateter in ventriculul lateral (+drenaj LCR)
-monitorizare presiune in sp subarahnoidian
-plasare transductor din fibra optica in sp epidural/subdural/ventri lat
-probe care decte niv O2 din t cerebral concom cu PIC
Masuri suplimentare de limitare a cresterii PIC
mentinerea gatului in poz neutra
ridicarea capului
sedarea
administrarea de sol hipertone
limitarea cantitatii de sol iv si admin de manitol
in cresteri acute->hiperventilatie moderata pana la PaCO2 de 32-35mmHg scade temporar PIC fara ischemie cerebrala
Ce parte a maduvei este cea mai susceptibila la leziuni traumatice
-maduva din regiunea cervicala inferioara si din cea toracica superioara
15% in jonctiunea toraco-lombara
SCIWORA
spinal cord injury without radiographic abnormality
-monitorizare atenta si imobilizati (guler cevical) coresp pana se det daca lez e satbila sau nu
Ce contraindica examenul fizic al coloanei cervicale
un traumatism carnio-cerebral moderat sau sever-guler cervical pana decide neurochirurgul
Ce vertebra este sediul predilect al traumatismelor?
La adulti a 5-a vertebra cervicala
La copii sub 8 ani a 2-a si a 3-a vertebra cervicala (tulb diafragmatice mai frecvente:nv frenic C3-C5-respi abdo, incapa de a respi profund, IRespi progrsiva-intubatie orotraheala precoce)
Primi pasi in fazele initiale ale ingrijirii pacientului traumatizat pentru a scadea riscul aparitiei leziunilor secundare
limitarea miscarii pacientului
mentinera perfuziei
oxigenoterapia
Dermatomerele de retinut
la niv deltoidului C5
al mamelonului T4
al ombilicului T10
Inervatia segmentara motorie spinala
extensia umarului-deltoid-C5
flexia cotului-biceps, brahial-C5,6
extensia pumnului-extensorul radial al carpului lung si scurt- C6,7
Extensia cotului-triceps brahial-C7,8
flexia degetelor-flexori digitali profu si superfi-C8
abductia/adductia degetelor-m interososi palmari-C8,T1
aductia coapsei-adductor lung si scurt-L2,3
Extensia genu-cvadriceps-L3,4
Dorsiflexia gleznei-Tibial anterior-L4,5
Extensia primului dgt mare-extensorul lung al halucelui-L5,S1
Flexia plantara a glenei-gastronecmian, solar-S1,2
Ce modificari apar in socul neurogen la pacientii cu traumatisme ale coloanei cervicale?
-pierderea controlului simpatic cu control parasimpatic normal-> vasodilatie cu cresterea volumului sgn de la 5 L la 15 L, hTA, ischemie si afectarea organelor
-tetraplegie, hipotensiune, bradicardie si extremitati calde
Cum diferentiem hipotensiunea din socul neurogen de cea din socul hemoragic?
cea din socul neurogen este in general neinsotita de tahicardie
Care sunt leziunile medulare incomplete?
sindromul medular anterior
sindromul medular central- slabiciune accentuata la mb sup fata de cele inf in urma hiperextensiei cervicale, mai ales la adultii cu osteoartrita a coloanei cervicale (ingustare preexistenta)
SCIWORA adult
sindromul Brown-Sequard (sdr de hemisectiune medulara)
Cand putem folosi protocoalele Nexus/Canadian C-spine Rule pentru indepartarea gulerului cervical fara evaluare imagistica?
cand pacientul e constient, fara consum de droguri, alcool, antialgice, care poate urma comenzi si nu prezinta dureri sau limitarea miscarilor la nivel cervical
triada Beck
-turgescenta jugulara
-hTA
-zgomote cardiace de intensitate scazuta
sunt semne de tamponada cardiaca care pot fi insotite si de semnul Kussmaul (cresterea distensiei venoase in inspir) si pulsul paradoxal (scadere TAS cu >=10 mmHg in inspir)
Care este metoda de diagnostic principala pentru tamponada cardiaca si hemopericard?
FAST
Definitia si tratamentul hemotoraxului masiv
Hemotoraxul masiv este definit ca pierdere de cel putin 1.500 ml sau de 200ml/h in primele 4 ore.
Tratament: resuscitare volemica+drenajul pleural-toracotomie de control hemoragic
Semne radiologice de contuzie aortica
-largirea mediastinului >8 cm
-cresterea opacitatii mediastinale
-condensare apicala
-stergerea conturului arcului aortic
-deplasarea inferioare a bronhiei primitive stang
-deplasare traheei spre dreapta
-obliterarea ferestrei aorto-pulmonare
-devierea tubului nazo-gastric
-hemotorax stang
-fractura primei si celei de-a doua coste
Care sunt organele retroperitoneale?
pancreas, duoden, rinichi, vezica urinara, colon ascendent si descendent, rect, aorta si vena cava inferioara.
Cand se recomanda tuseul rectal la pacientul traumatizat?
cand se supecteaza fracturi ale pelvisului sau leziuni intra-abdominale
Gradul leziunilor hepatice in traumatisme
GRADUL I
Hematom-subcapsular,neexpansiv,<10% din suprafata
Dilacelare-ruptura capsulara fara sangerare, <1 cm profunzime
GRADUL II
Hematom-subcapsular, neexpansiv, 10-50% din suprafata
-intraparenchimatos, neexpansiv,<10 cm diametru
Dilacelare-ruptura capsulara cu sangerare activa,1-3 cm profunzime si <10cm lungime
GRADUL III
Hematom-subcapsular,>50% din suprafata sau in expansiune, hematom subcapsular rupt cu sangerare activa
hematom intraparenchimatos >10cm sau in expansiune
Dilacelare->3 cm in parenchim
GRADUL IV
Hematom-intraparenchimatos rupt cu sangerare activa
Diacelare-ruptura parenchimatoasa implicand 25-75% din lobul hepatic sau 1-3 seg din acelasi lob
GRADUL V
Dilacelare-ruptura parenchimatoasa implicand >75% din lobul hepatin sau mai mult de 3 seg din acelasi lob
Vascular-leziuni venoase juxtahepatice(vena cava retrohepatica/vena hepatica centrala)
GRADUL VI
Vascular-avulsia hepatica
Gradul leziunilor splenice la pacientul traumatizat
GRADUL I
Hematom-subcapsular, neexpansiv,<10%
Dilacelare-ruptura capsulara, fara sangerare, <1 cm profunzime
GRADUL II
Hematom-subcapsular, neexpansiv 10-50%
-intraparenchimatos, neexpansiv <5cm diametru
Dilacelare-ruptura capsulara cu sangerare, 1-3 cm profunzime cce nu include un vas trabecular
Gradul III
Hematom-subcapsular >50% din suprafata sau expansiv, hematom subcapsular rupt cu sangerare activa, hematom intraparenchimatos >5 cm sau expansiv
Dilacelare->3 cm in profunzime sau implicand vase trabeculare
Gradul IV
Hematom intraparenchimatos rupt cu sangerare activa
Dilacelare-ce implica vase segmentare sau hilare, ce produc devascularizari majore >25% din splina
Gradul V
Dilacelare-splina complet dilacerata
Vascular-leziune vasculara hilara, care devascularizeaza splina
Managementul leziunilor pancreatice
-cele situate la stanga de artera mezenterica superioara-panceratectomie distala cu sau fara conservarea splinei
-leziunile de cap-o provocare-ini controlul sangerarii si drenajul peripancreatic- cele mici, care nu intereseaza ductul pancreatic principal pot fi tratate prin drenaj
Cum se intind de-obicei rupturil diafragmatice?
de la nivelul jonctiunii gastroesofagiene pana la centrul tendinos-sutura cu fire separate sau continua
Cat timp trebuie tinut cateterul Foley in traumatismele rinichiului?
7-10 zile sau pana se remite hematuria
asta in cazurile in care nu avem lez parenchimatoase>grd 4, leziuni de ureter/pelvis, sau leziuni ce intereseaza hilul renal cand se intervine chirurgical
Cand suspectam hemoragia in arcadele vasculare mezenterice in urma unui traumatism?
apare in urma leziunilor prin decelerare, si trebuie suspectate cand la CT avem lichid intraperitoneal in lipsa altor leziuni
Cand este indicata sutura mecanica cu stapler sau rezectia cu anastomoza in traumatismele intestinului?
in leziunile ce implica mezenterul
Triada letala
-hipotermie
-acidoza
-coagulopatia
Triada clinica a sindromului de compartiment abdominal
-scaderea diurezei
-cresterea presiunii in caile aeriene
-cresterea presiunii intra-abdominale
apare cand presiunea intra-abdominala creste peste 25mmHg
Tipurile de fractura ale bazinului dupa mecanismul lezional
-compresie laterala-cel mai frecv si cel mai stabil
-compresia antero-post- “fractura carte deschisa” cu ruptura simfizei pubiene, distantarea aripilor iliace si rupturi sacroiliace variabile
-prin forfecare verticala-despinde bazinul de coloana sau produce o fractura a aripii iliace- frev se asco cu alte lezi abdo/pelviene/vasculare
Care este cea mai buna metoda pentru controlul hemoragiilor pelvine?
embolizarea pe cateter
Managemantul leziunilor vezicale
-cele extraperitoneale (produse prin actiunea lig ce leaga vezica de oasele bazinului)-decompresia vezicii cu cateter Foley pentru 7-10 zile
-cele intraperitoneale(traumatism inchis pe vezica plina)-explorare si reparare chirurgicala
Cum se manifesta tipic leziunile uretrale?
-hematom scrotal, prezenta sgn la niv meatului ureteral si malpozitia sau absenta prostatei la tuseul rectal
Ce cuprinde evaluare clasica a pacientilor stabili hemodinamic cu leziune la nivelul II al gatului fara semne sau simtome de leziune majora
bronhoscopia, angiografia, esofagoscopia impreuna cu esofagografia
mai nou se recomanda insa CT cu subst contrast(limitari:nu vede traiectul cutitelor sau lez mici faringo-esofagiene)
Ce medicamente sunt contraindicate in managementul leziunilor medulare
steroizi
Managementul leziunilor venoase ale pacientului traumatizat
-cea mai frecv e vena jugulara interna
-la pacientul instabil hemodinamic orice lez venoasa-ligatura simpla
-altfel venorafie laterala sau venoplastie cu petec
-tromboza ulterioara e frecventa
Semnele de certitudine si de probabilitate ale unei leziuni vasculare acute in traumatismul extremitatilor
Semne de certitudine->explo chiru de urgenta
-sangerare pulsatila
-hematom expansiv
-suflu si extremitate palida si rece, fara puls cu sau fara parestezie sau paralizie
Semne de probabilitate
-hematom neexpansiv
-reducerea pulsului
Interpretare IGB
V.N >1, valori <0.9 lez arteriala sau ocluziva
Semnele precoce de sindrom de compartiment la un membru
durere, parestezie si scaderea sensibiltatii
compartimentul afectat este edematiat si in tensiune
diminuarea pulsului apare tardiv si sugereaza ischemie ireversibila
sdr de compartiment se asociaza cel mai frecv cu lez prin zdrobire la niv gambei cu sau fara fracturi
Cum apreciem perfuzia organelor la pacientul varsnic cu traumatism?
TA normala corespunde socului profund-> ne uitam la markeri sistemic cum ar fi nivelul seric al lactatului si deficitul de baze
Ce cuprinde evaluarea secundara?
-examenul fizic complet
-cand e posibil istoric medical
-alergii
-ultima masa
-status imunizare la tetanos
Care este cea mai frecventa cauza de leziune cerebrala secundara?
hipotensiunea
Cum cuantifica scorul Glasgow severitatea traumatismelor cranio-cerebrale?
scor de 3-4- mortalitate sau stare vegetativa in 97% cazuri
scor 5-6 mortalitate de 65%
scor 7-8 de 28%
Cat de probabil este ca un traumatism cerebral sa afecteze si coloana?
in 15% din cazuri sunt si leziuni ale coloanei cervicale->Ct cranian e insotit de cel de coloana cervicala
Cum se produc contuziile aortice?
prin mecanism de decelerare rapida, precum in accidentele de masina si in caderile de la inaltime
ca rezultat al fortelor de forfecare la jonctiunea dintre arcul aortic imobil si aorta toracica mobila
Pentru cine e recomandata toracotomia de resuscitare?
pacientii cu traumatisme deschise, ce au incetat sa prezinte semne vitale cu mai putin de 15 min inainte de sosirea in dep de urgenta
cei cu tamponada cardiaca instabili care nu pot fi transp in sala de operatie
Ce obiective ne permite sa atingem toracotomia de resusictare?
-percardiotomia in tamponada cardiaca
-masajul cardiac deschis
-clamponarea aortei desc la niv diafragmatic
-crestere TA
-admin intracardi a medi
-control dir al hemoragiei intratoracice
-eventual evacuarea unui embol gazos
Diferenta dintre abdomenul posterior si regiunea lombara
abdomenul inferior este delim inf de creasta iliaca pe cand regiunea lombara e delimitata inferior de osul iliac
La ce pacienti poate fi inselatoare palparea abdominala si scorul Glasgow?
la cei cu traumatisme cranio-cerebrale, cu soc cu consum de alcool, droguri (+sedative la Glasgow)50
Examinarea primara in traumatismele abdominale
-istoricul si mecanismul de producere (prespitalicesc)
-examinarea incepe cu expunerea completa si inspectia amanuntita a abdo, flancurilor si spatelui. Identifi cicatrici vechi, echimoze, lez prin intepare, laceratii, asimetrie si disten abdo ofera idi despre org afectate
Examinarea secundara in traumatismele extremitatilor
ex neurovascular amanuntit: aprecierea pulsuslui periferic, a sensibilitatii, a fct motorii si a grd de mobilitate
