ORL Flashcards
Ce evaluam la examinarea membranei timpanice?
-grosimea
-opacitati
-inflamatia
-prezenta depozitelor anrom
-perforatii-cele >1 mm sunt usor vizibile dar pot fi diag eronat ca retractii ale timpanului (disfct tubara)
-prez lichid in ure medie(pierdera transp, pierderea triunghiului luminos, niv hidroaeric/ bule de aer in ure medie)
Ce intensitate si ce frecv are vocea conversationala
55 dB
frecv 500-3000 Hz
Etiologii ale hipoacuziei de transmisie
Obstructie de canal auditiv extern
-dop de ceara
-infla-otita externa severa
-steatoza congenitala/atrezie
-hipoacuzie indusa de zgomot
-Boala Meniere
-Stenoza dobandita
-neoplasm
Patologiile urechii medii
-otita medie
-perforatie timpanica
-etiologie incerta
-otoscleroza
-traumatism osicular
Etiologia hipoacuziei neurosenzoriale
Patologie cohleara
-presbiacuzie
-ototoxicitate
-traumatism de os os temporal
-meningita
-labirintita virala
Patologie retroauriculara
-neurinom acustic si alte neoplasme ale urechii int/bazei de craniu
-hipoacuzie neurosenzoriala subita
Ce creste valoarea diagnostica a testelor cu diapazonul
-daca hipoacuzia e doar de transmisie sau doar neurosenzoriala
-daca hipoacuzia e unilaterala
Testul Weber
diapazon de 512 Hz plasat central pe frunte/dorsum nasi/maxilar
daca paci aude sunetul intr-o singura ureche fie exista o hipoacuzie neurosenzoriala in urechea contralat fie o hipoacuzie de conducere in cea ipsilat
Testul Rinne
evalueaza daca pacientul aude mai bine diapazonul tinut pe mastoida sau la 2 cm de ureche
in hipoacuzia neurosenzoriala/ normal va auzi mai bine pe cea la 2 cm
in hipoacuzia de conducere aude mai bine pe mastoida
Clasificare hipoacuzie in functie de pragul auditiv
0-20 dB-prag normal
25-40 hipoacuzie usoara
40-70 hipoacuzie moderata
79-90 severa
>90 profunda
Pragul de inteligibilitate a vorbirii (PIV)
pragul vocii conversionale rep masura auzului la cea mai mica intensi la care paci poate repeta cuv cu succes in 50% din timp
Discriminarea vorbirii/pragul de recunoastere rep proc de cuv monosilabice, echilib din pct de vedere fonetic, pe care paci le poate repeta cu succes cand sunt rosti cu 20-40 dB peste pragul vocii conversationale
patologia cohleei, a nv sau SNC det alterarea perceptiei cu afe discriminarii vorbirii
Cum putem evalua auzul nou-nascutilor, comatosilor sau celor cu retard mental?
potentiale evocate auditive al tr cerebral
testul otoemisiunilor acustice evocate
Ce informatii ne poate oferi timpanograma
-fct urechii medii
-prez de lichid
-prez perforatiilor timpanice
Indicii de afectare a structurilor miofaciale ale arti temporo-mandibulare
-otalgie agravata de masticatie
-istoric de trauma a ATM
-interv dentare recente
Cauze de otalgie
Otogenice
-urecea externa
otita externa
herpes zoster otic
neoplasm
-urechea medie si mastoida
otita medie
mastoidita
neoplasm
Non-otogenice
-durere oto-faciala
afe ATM
patologie dentara
parotidita
elongatia proc stiloid
(sdr Eagle)
-viscerala
faringo-amigdalita
tumo hipofaring, laringe, esofag
Timpanograma plata
eficienta maxima nu se obtine in nicio pozitie a mb- prez de lichid in urechea medie, perforatie timpanica, obstr conduct auditiv ext
Ce sugeraza obtinerea eficientei maxime la timpanograma prin manipularea spre exterior a membranei
retractie-aerisire defectuasa
Ce fel de tinitus produce leziunea cohleara
-continuu care variaza in intensi in functie de zgomotul de fundal sau de momentul zilei
Afectiuni asociate cu tinitusul continuu
-hipoacuzie neurosenzoriala
-boala meniere
-expunere ac la zg
-boala sist (DZ, HTA, boala tiroidiana)
-ototoxicitate (aminoglicozide, cisplatin, salicilati)
-neurinom de acustic
-labirintita virala
-labirintita bacteriana
Afectiuni asociate cu tinitus pulsatil
-glomus jugular
-glomus timpanic
-fistula durala de sinus venos
-anevrisme intracerebrale
-malf arteriovenoase
-boala aterosclerotica
-hidrocefalie
Diagnosticul diferential de baza al vertijului
Tipic
-dezechi odata cu varsta
-neuronita vesstibulara
-vertij pozitional paroxistic benign
-ischemie benigna de tr cerebral (vasospastica, embolica, ATS)
-boala meniere
Atipic
-labirintita virala/bacteriana
-neurinom de acustic
-medi ototoxice/ vestibulotoxice
-boala neurologica degenerativa (SM)
-boala sist (DZ, HTA, boala autoimuna, boala tiroidiana)
originea embrionara a pavilionului auricular
sase corniculi brahiali cartilaginosi-se dezv din primul si al doilea arc brahial se unesc pt a forma pavilionul auricular
Defectele de dezvoltare embrionara ale pavilionului auricular
-formare de chisturi sau tracturi sinusale care se pot infe frecv
anomalii imp ale primului arc brahial- deformari imp/abs pavi auricular, a conductului auditiv ext sau a str urechii medii/int
hematomul auricular
lez prin forfecare ce separa carti auricular de pericondru->cicatrice “ureche conopidiforma”
lichidul trb drenat si aplicata compresie pe teg pentru a prev reacumu de lichide
tratament degeraturi si arsuri ureche
-debridarea escarei conservativ
-pastrarea umeda a carti expus
-evitarea aplicarii de presiune
-profil infe
Clasificarea fracturilor de os temporal
LONGITUDINALA (85%)
-prin lovi lat a capului
-lez a teg canalului audi ext si mb timpanice-hemotimpan, otoree hemoragica/cu LCR,
echimoza retroauriculara (semnul lui Battle)
-hipoacuzie de transmisie
rar afe nv facial, vestibulul si cohleea-> vertijul (nistagmus) se compenseaza in cateva luni, hipoacuzia neurosenzi nu
ORIZONTALA
-lovi frontala sau occipi a capului
-vertij frecv, hemotimpan, mb timpanica intacta, nistagmus
-hipoacuzie neurosenzoriala (poate fi mixta in caz de hemotimpan)
-frecv (50%) pareza de nv facial
Agentii patogeni cei mai frecv impli in otita externa
Pseudomonas
Klebsiella
Streptococus
Staphilococus
-fungi-in infe sec pe un teg descuamat-Candida, Aspergillus
Cand se poate administra antibioterapia sistemica si corticoterapia in otita ext?
daca se evi celulita marcanta sau infla pavilionului auricular si a tesuturilor periauriculare
Otita externa necrotizanta
-otita ext maligna-osteomielta osului temporal si a bazei craniului
-data de proteus, Klebsiella, Pseudomonas aeruginonas
-FR: otita ext la cei cu DZ/imunocompromisi
-infla persi a canalului audi ext, durere persi, t de granulatie in canalul auditiv cu expu osului/ impli nv cranieni
-nu rasp la trat topic
-debridare chiru in stadiile precoce
-trat agresi cu AB sistemin si topic cateva luni
Cei mai frecv patogeni ai otitei medii
Moraxella catarrhalis
Streptococcus pneumonie
Hemophilus influenzae
Tratamentul otitei medii
daca diag nu e clar si simpt nu sunt grave se moni si se reeval la 48-72h
-I ln ab
amoxicilina dz mare 90mg/kgc/zi
alergie: azitromicina, claritromicina, eritomicina
durerea cedeaza in 3 zile, trompa lui Eustachio isi reia fct normala in 2 sapt
daca nu cedeaza in 3 zile-> schimbam ab:amoxicilina-ac clavulanic
daca nici asa nu merge: 3 zile ceftriaxona iv
la 10% lichidul persista in ureche 10-12 sapt
6 ep de OMA in 6 luni->plasare tub prin timpanoplastie prin care se admin pic cu ab
Complicatii OMA
-mastoidita
-labirintita
-meningita
-abces cerebral
-pareza de nv facial
Indicatii ale miringotomiei de urgenta in otita medie
Drenaj si cultura
-Mastoidita ac
-Otita medie cu
Sepsis sever
Otalgie severa nerespon
Cefalee severa nerespon
Febra severa nerespon/ “in dinti de fierastrau”
Pareza faciala
Labirintita
Meningita
Cultura
-paci imunocompromis
-nou-nascut
Factorii de risc pt otita medie seroasa
cresa
sex masculin
infe rece de tr respi
hranire cu biberonul
fumat in casa
nr crescut de frati in casa
Tratamentul paci cu disfct tubara cr ce sufera de otita medie cr asoc cu perfo timpan, infla cr si exteriorizare de secretii care nu se vindeca
-trat chirurgical: timpanoplastie+mastoidectomie
Examenul otoscopic al colesteatomului si trat
chist al urechii medii ce produc kreatina ce se dezv pe fondul unei disfct tubare cr si a presi negative continue(retractia persi a mb timpanice)
masa albicioasa de-a lungul mn timpanice, asoc cu t de granulatie si perforatia mb timpanice
trat: excizie chiru
Otoscleroza
afe atat femeile cat si barbatii, are predispoz genetica si se poate agrava in sarcina
o zona mica de os spongios vascularizat afe o porti sau tot piciorul scaritiei cu hipoacuzie de transmisie
daca e afe si cohleea apre supli si cea neurosenzoriala
Trat:
-proteza auditiva de amplif sunete
-inlocurea chiru a scaritei cu o proteza (stapedectomie)
Ce alte medicamente in afara de aminoglicozide pot disfct cohleara
cisplatin
vancomicina
diureticele de ansa
opioidele
ag antimalarici
eritomicina+aspirina pot cauza o hipoacuzie neurosenzoriala reversibila
Boala Meniere
-hidropsul endolimfatic, se prez cu
hipoacuzie episodica
vertij debilitant de cateva ore
tinitus
senz de plenitudine auriculara
-asoc cu bombarea/ruperea mb Reissner si amestecarea endolimfei cu perilimfa->toxic pt cel paroase
trat:
regim hiposodat si diuretice
Diag dif al parezei faciale
Inflamatorii
-infe
paralizie Bell
otita medie ac
otita medie cr
herpes zoster otic
boala Lyme
HIV
-inflamatie
-granulom Wegener
-Sarcoidoza
Altele
-Tumori
cancer gl parotida
cancer baza de cr
-Traumatism
fr de os temopral
laceratia faciala/ de parotida
-Ischemie cerebrala
Diag dif intre pareza nv facial corticala vs periferica
cea corticala nu afe fruntea
Cum ar trebui tratata sectionarea nv facial proximal de cantusul lateral
reanastomoza primara/ grefa de nerv
Neoplaziile otologice
Urechea ext
-keratoza actinica
-osteoamele (unice, unilat)
-exostozele(noduli multipli, indurati, bilat)
-carcinom cu cel scuamoase/ bazale
-melanomul malign
Urechea medie si masto
-glomus tympanicum( para ggl vascular al ure medii-tinitus pulsatil+hipoac)
Urechea int
Schwanomul vestibular-benign
-semne patognomonice-tinitus+hipoacuzie neurosenzoriala cu discriminare vocala
-tardiv: vertij sever, paraliz nv facial, ataxie
-excizie/ radiochiru stereotactica
Din ce este alcatuita valva nazala
-porti cea mai ingusta la adult a tr respi, localizata in porti ant a cavi nazale, e alc din t erectil al cornetului nazal inf, septul nazal si carilajele nazale sup lat
Cine dreneaza in meatul inf?
canalul nazo-lacrimal
Cine se deschide in meatul mijlociu al nasului?
sinusul maxilar
sinusul frontal
sinusul etmoidal ant (+meatul mij=complex ostio-meatal)
Cine dreneaza in meatul sup al nasului?
sinusul etmoidal post
sinusul sfenoidal post
Simptome date de sdr picaturii postnazale
-odinofagie
-disfagie
-disfonie
-exacerbarea astmului
Angiofibromul nazofaringian juvenil
tumora benigna a adole de sex masculin cu simt clasice de sangerare unilaterala si obstructie nazala
Ce patologii sistemice pot da epistaxis
-tulb de coagu-anticoagulati
-discrazii sgn
-boli limfoprolif
-imunodefi
-defi nutritionale
-alcoolism
-teleangectazie ere hemo
Managemant paci care necesita tamponament nazal post in epistaxis
-internare
-oxigen umidificat
-analgezi
-ab profilactic
-repaus la pat
-suprav pt resgn, hipoxie/bradicardie prin rflx nazo-cardiac, asiratie sgn, sedare
daca nu se opreste cu tamponament ant si post se ligatureaza/embolizeaza
-a etmoidale si ant pt epistaxis antero-sup
-a maxilara int pt sgn post
Cauze de obstuctie nazala
-creste septale de-a lungul bazei septului nazal
-hipertrofia cornetelor nazale inf
-mase tumorale (neoplazii, polipi, granulom piogen, hipertrofia, degene polipoasa a cornetelor)
-deviatia intregului sept nazal
Ce poate ridica suspiciunea unei neoplazii la niv cavitatii nazale
polipi nazali unilaterali+sangerare
Ce patologii am putea lua in considerare in cazul in care simptomele de rinita bacteriana persista in ciuda trat
cultura si biopsie pt a exclude
-TB
-sifilis
-rinosclerom(Klebsiella rhinoscleromatis)
-lepra
-boli autoimune (LES, granulomatoza Wegnere)
-boli limfoprolif
Aspectul rinoscopic in rinita alergica
mucoasa palid-albastruie, edematoasa e sugestiv, dar nu e specific
Tratamentu rinitei alergice
-evit si identif alerg cauzatori
-spray cu corticostero topici
-decongestionante nazale
-antihistminice
-cromoglicatul de sodiu topic
-imunoterapia alergen-specifica (doar in cazul celei mediate prin IgE)
Cand poate aparea rinita hormonala?
estrogenii prod conge vasculara a nasului:
-sarcina
-premenstrual
-contraceptive orale
poate fi obs si in:
-hipotiroidism-edem exracel (mixedem)
Tratamentul rinitei medicamentoase
sevrajul gradual al decongestinantelor topice care pot fi inlocuite cu decongestionante sistemice si/sau steroizi
Cauze de disfunctie muco-ciliara
-sdr Kartagener
dobandite
-inhal cr de fum
-rinita virala
-boli cr inflamatorii
-trauma
In ce patologii mai poate fi observata polipoza
-astm
-hipersensib la aspirina
-FC
-boala reactiva de cai aeriene
Ce poate intarzia recidiva polipilor nazali?
etmoidectomia
spray intranazal cu corticoizi topici
Care este cea mai frecventa deformare nazala?
infundarea unui os nazal si deplasarea lat a osului contralat (de-obicei dupa o lovitura din lateral)