ORL Flashcards
Ce evaluam la examinarea membranei timpanice?
-grosimea
-opacitati
-inflamatia
-prezenta depozitelor anrom
-perforatii-cele >1 mm sunt usor vizibile dar pot fi diag eronat ca retractii ale timpanului (disfct tubara)
-prez lichid in ure medie(pierdera transp, pierderea triunghiului luminos, niv hidroaeric/ bule de aer in ure medie)
Ce intensitate si ce frecv are vocea conversationala
55 dB
frecv 500-3000 Hz
Etiologii ale hipoacuziei de transmisie
Obstructie de canal auditiv extern
-dop de ceara
-infla-otita externa severa
-steatoza congenitala/atrezie
-hipoacuzie indusa de zgomot
-Boala Meniere
-Stenoza dobandita
-neoplasm
Patologiile urechii medii
-otita medie
-perforatie timpanica
-etiologie incerta
-otoscleroza
-traumatism osicular
Etiologia hipoacuziei neurosenzoriale
Patologie cohleara
-presbiacuzie
-ototoxicitate
-traumatism de os os temporal
-meningita
-labirintita virala
Patologie retroauriculara
-neurinom acustic si alte neoplasme ale urechii int/bazei de craniu
-hipoacuzie neurosenzoriala subita
Ce creste valoarea diagnostica a testelor cu diapazonul
-daca hipoacuzia e doar de transmisie sau doar neurosenzoriala
-daca hipoacuzia e unilaterala
Testul Weber
diapazon de 512 Hz plasat central pe frunte/dorsum nasi/maxilar
daca paci aude sunetul intr-o singura ureche fie exista o hipoacuzie neurosenzoriala in urechea contralat fie o hipoacuzie de conducere in cea ipsilat
Testul Rinne
evalueaza daca pacientul aude mai bine diapazonul tinut pe mastoida sau la 2 cm de ureche
in hipoacuzia neurosenzoriala/ normal va auzi mai bine pe cea la 2 cm
in hipoacuzia de conducere aude mai bine pe mastoida
Clasificare hipoacuzie in functie de pragul auditiv
0-20 dB-prag normal
25-40 hipoacuzie usoara
40-70 hipoacuzie moderata
79-90 severa
>90 profunda
Pragul de inteligibilitate a vorbirii (PIV)
pragul vocii conversionale rep masura auzului la cea mai mica intensi la care paci poate repeta cuv cu succes in 50% din timp
Discriminarea vorbirii/pragul de recunoastere rep proc de cuv monosilabice, echilib din pct de vedere fonetic, pe care paci le poate repeta cu succes cand sunt rosti cu 20-40 dB peste pragul vocii conversationale
patologia cohleei, a nv sau SNC det alterarea perceptiei cu afe discriminarii vorbirii
Cum putem evalua auzul nou-nascutilor, comatosilor sau celor cu retard mental?
potentiale evocate auditive al tr cerebral
testul otoemisiunilor acustice evocate
Ce informatii ne poate oferi timpanograma
-fct urechii medii
-prez de lichid
-prez perforatiilor timpanice
Indicii de afectare a structurilor miofaciale ale arti temporo-mandibulare
-otalgie agravata de masticatie
-istoric de trauma a ATM
-interv dentare recente
Cauze de otalgie
Otogenice
-urecea externa
otita externa
herpes zoster otic
neoplasm
-urechea medie si mastoida
otita medie
mastoidita
neoplasm
Non-otogenice
-durere oto-faciala
afe ATM
patologie dentara
parotidita
elongatia proc stiloid
(sdr Eagle)
-viscerala
faringo-amigdalita
tumo hipofaring, laringe, esofag
Timpanograma plata
eficienta maxima nu se obtine in nicio pozitie a mb- prez de lichid in urechea medie, perforatie timpanica, obstr conduct auditiv ext
Ce sugeraza obtinerea eficientei maxime la timpanograma prin manipularea spre exterior a membranei
retractie-aerisire defectuasa
Ce fel de tinitus produce leziunea cohleara
-continuu care variaza in intensi in functie de zgomotul de fundal sau de momentul zilei
Afectiuni asociate cu tinitusul continuu
-hipoacuzie neurosenzoriala
-boala meniere
-expunere ac la zg
-boala sist (DZ, HTA, boala tiroidiana)
-ototoxicitate (aminoglicozide, cisplatin, salicilati)
-neurinom de acustic
-labirintita virala
-labirintita bacteriana
Afectiuni asociate cu tinitus pulsatil
-glomus jugular
-glomus timpanic
-fistula durala de sinus venos
-anevrisme intracerebrale
-malf arteriovenoase
-boala aterosclerotica
-hidrocefalie
Diagnosticul diferential de baza al vertijului
Tipic
-dezechi odata cu varsta
-neuronita vesstibulara
-vertij pozitional paroxistic benign
-ischemie benigna de tr cerebral (vasospastica, embolica, ATS)
-boala meniere
Atipic
-labirintita virala/bacteriana
-neurinom de acustic
-medi ototoxice/ vestibulotoxice
-boala neurologica degenerativa (SM)
-boala sist (DZ, HTA, boala autoimuna, boala tiroidiana)
originea embrionara a pavilionului auricular
sase corniculi brahiali cartilaginosi-se dezv din primul si al doilea arc brahial se unesc pt a forma pavilionul auricular
Defectele de dezvoltare embrionara ale pavilionului auricular
-formare de chisturi sau tracturi sinusale care se pot infe frecv
anomalii imp ale primului arc brahial- deformari imp/abs pavi auricular, a conductului auditiv ext sau a str urechii medii/int
hematomul auricular
lez prin forfecare ce separa carti auricular de pericondru->cicatrice “ureche conopidiforma”
lichidul trb drenat si aplicata compresie pe teg pentru a prev reacumu de lichide
tratament degeraturi si arsuri ureche
-debridarea escarei conservativ
-pastrarea umeda a carti expus
-evitarea aplicarii de presiune
-profil infe
Clasificarea fracturilor de os temporal
LONGITUDINALA (85%)
-prin lovi lat a capului
-lez a teg canalului audi ext si mb timpanice-hemotimpan, otoree hemoragica/cu LCR,
echimoza retroauriculara (semnul lui Battle)
-hipoacuzie de transmisie
rar afe nv facial, vestibulul si cohleea-> vertijul (nistagmus) se compenseaza in cateva luni, hipoacuzia neurosenzi nu
ORIZONTALA
-lovi frontala sau occipi a capului
-vertij frecv, hemotimpan, mb timpanica intacta, nistagmus
-hipoacuzie neurosenzoriala (poate fi mixta in caz de hemotimpan)
-frecv (50%) pareza de nv facial
Agentii patogeni cei mai frecv impli in otita externa
Pseudomonas
Klebsiella
Streptococus
Staphilococus
-fungi-in infe sec pe un teg descuamat-Candida, Aspergillus
Cand se poate administra antibioterapia sistemica si corticoterapia in otita ext?
daca se evi celulita marcanta sau infla pavilionului auricular si a tesuturilor periauriculare
Otita externa necrotizanta
-otita ext maligna-osteomielta osului temporal si a bazei craniului
-data de proteus, Klebsiella, Pseudomonas aeruginonas
-FR: otita ext la cei cu DZ/imunocompromisi
-infla persi a canalului audi ext, durere persi, t de granulatie in canalul auditiv cu expu osului/ impli nv cranieni
-nu rasp la trat topic
-debridare chiru in stadiile precoce
-trat agresi cu AB sistemin si topic cateva luni
Cei mai frecv patogeni ai otitei medii
Moraxella catarrhalis
Streptococcus pneumonie
Hemophilus influenzae
Tratamentul otitei medii
daca diag nu e clar si simpt nu sunt grave se moni si se reeval la 48-72h
-I ln ab
amoxicilina dz mare 90mg/kgc/zi
alergie: azitromicina, claritromicina, eritomicina
durerea cedeaza in 3 zile, trompa lui Eustachio isi reia fct normala in 2 sapt
daca nu cedeaza in 3 zile-> schimbam ab:amoxicilina-ac clavulanic
daca nici asa nu merge: 3 zile ceftriaxona iv
la 10% lichidul persista in ureche 10-12 sapt
6 ep de OMA in 6 luni->plasare tub prin timpanoplastie prin care se admin pic cu ab
Complicatii OMA
-mastoidita
-labirintita
-meningita
-abces cerebral
-pareza de nv facial
Indicatii ale miringotomiei de urgenta in otita medie
Drenaj si cultura
-Mastoidita ac
-Otita medie cu
Sepsis sever
Otalgie severa nerespon
Cefalee severa nerespon
Febra severa nerespon/ “in dinti de fierastrau”
Pareza faciala
Labirintita
Meningita
Cultura
-paci imunocompromis
-nou-nascut
Factorii de risc pt otita medie seroasa
cresa
sex masculin
infe rece de tr respi
hranire cu biberonul
fumat in casa
nr crescut de frati in casa
Tratamentul paci cu disfct tubara cr ce sufera de otita medie cr asoc cu perfo timpan, infla cr si exteriorizare de secretii care nu se vindeca
-trat chirurgical: timpanoplastie+mastoidectomie
Examenul otoscopic al colesteatomului si trat
chist al urechii medii ce produc kreatina ce se dezv pe fondul unei disfct tubare cr si a presi negative continue(retractia persi a mb timpanice)
masa albicioasa de-a lungul mn timpanice, asoc cu t de granulatie si perforatia mb timpanice
trat: excizie chiru
Otoscleroza
afe atat femeile cat si barbatii, are predispoz genetica si se poate agrava in sarcina
o zona mica de os spongios vascularizat afe o porti sau tot piciorul scaritiei cu hipoacuzie de transmisie
daca e afe si cohleea apre supli si cea neurosenzoriala
Trat:
-proteza auditiva de amplif sunete
-inlocurea chiru a scaritei cu o proteza (stapedectomie)
Ce alte medicamente in afara de aminoglicozide pot disfct cohleara
cisplatin
vancomicina
diureticele de ansa
opioidele
ag antimalarici
eritomicina+aspirina pot cauza o hipoacuzie neurosenzoriala reversibila
Boala Meniere
-hidropsul endolimfatic, se prez cu
hipoacuzie episodica
vertij debilitant de cateva ore
tinitus
senz de plenitudine auriculara
-asoc cu bombarea/ruperea mb Reissner si amestecarea endolimfei cu perilimfa->toxic pt cel paroase
trat:
regim hiposodat si diuretice
Diag dif al parezei faciale
Inflamatorii
-infe
paralizie Bell
otita medie ac
otita medie cr
herpes zoster otic
boala Lyme
HIV
-inflamatie
-granulom Wegener
-Sarcoidoza
Altele
-Tumori
cancer gl parotida
cancer baza de cr
-Traumatism
fr de os temopral
laceratia faciala/ de parotida
-Ischemie cerebrala
Diag dif intre pareza nv facial corticala vs periferica
cea corticala nu afe fruntea
Cum ar trebui tratata sectionarea nv facial proximal de cantusul lateral
reanastomoza primara/ grefa de nerv
Neoplaziile otologice
Urechea ext
-keratoza actinica
-osteoamele (unice, unilat)
-exostozele(noduli multipli, indurati, bilat)
-carcinom cu cel scuamoase/ bazale
-melanomul malign
Urechea medie si masto
-glomus tympanicum( para ggl vascular al ure medii-tinitus pulsatil+hipoac)
Urechea int
Schwanomul vestibular-benign
-semne patognomonice-tinitus+hipoacuzie neurosenzoriala cu discriminare vocala
-tardiv: vertij sever, paraliz nv facial, ataxie
-excizie/ radiochiru stereotactica
Din ce este alcatuita valva nazala
-porti cea mai ingusta la adult a tr respi, localizata in porti ant a cavi nazale, e alc din t erectil al cornetului nazal inf, septul nazal si carilajele nazale sup lat
Cine dreneaza in meatul inf?
canalul nazo-lacrimal
Cine se deschide in meatul mijlociu al nasului?
sinusul maxilar
sinusul frontal
sinusul etmoidal ant (+meatul mij=complex ostio-meatal)
Cine dreneaza in meatul sup al nasului?
sinusul etmoidal post
sinusul sfenoidal post
Simptome date de sdr picaturii postnazale
-odinofagie
-disfagie
-disfonie
-exacerbarea astmului
Angiofibromul nazofaringian juvenil
tumora benigna a adole de sex masculin cu simt clasice de sangerare unilaterala si obstructie nazala
Ce patologii sistemice pot da epistaxis
-tulb de coagu-anticoagulati
-discrazii sgn
-boli limfoprolif
-imunodefi
-defi nutritionale
-alcoolism
-teleangectazie ere hemo
Managemant paci care necesita tamponament nazal post in epistaxis
-internare
-oxigen umidificat
-analgezi
-ab profilactic
-repaus la pat
-suprav pt resgn, hipoxie/bradicardie prin rflx nazo-cardiac, asiratie sgn, sedare
daca nu se opreste cu tamponament ant si post se ligatureaza/embolizeaza
-a etmoidale si ant pt epistaxis antero-sup
-a maxilara int pt sgn post
Cauze de obstuctie nazala
-creste septale de-a lungul bazei septului nazal
-hipertrofia cornetelor nazale inf
-mase tumorale (neoplazii, polipi, granulom piogen, hipertrofia, degene polipoasa a cornetelor)
-deviatia intregului sept nazal
Ce poate ridica suspiciunea unei neoplazii la niv cavitatii nazale
polipi nazali unilaterali+sangerare
Ce patologii am putea lua in considerare in cazul in care simptomele de rinita bacteriana persista in ciuda trat
cultura si biopsie pt a exclude
-TB
-sifilis
-rinosclerom(Klebsiella rhinoscleromatis)
-lepra
-boli autoimune (LES, granulomatoza Wegnere)
-boli limfoprolif
Aspectul rinoscopic in rinita alergica
mucoasa palid-albastruie, edematoasa e sugestiv, dar nu e specific
Tratamentu rinitei alergice
-evit si identif alerg cauzatori
-spray cu corticostero topici
-decongestionante nazale
-antihistminice
-cromoglicatul de sodiu topic
-imunoterapia alergen-specifica (doar in cazul celei mediate prin IgE)
Cand poate aparea rinita hormonala?
estrogenii prod conge vasculara a nasului:
-sarcina
-premenstrual
-contraceptive orale
poate fi obs si in:
-hipotiroidism-edem exracel (mixedem)
Tratamentul rinitei medicamentoase
sevrajul gradual al decongestinantelor topice care pot fi inlocuite cu decongestionante sistemice si/sau steroizi
Cauze de disfunctie muco-ciliara
-sdr Kartagener
dobandite
-inhal cr de fum
-rinita virala
-boli cr inflamatorii
-trauma
In ce patologii mai poate fi observata polipoza
-astm
-hipersensib la aspirina
-FC
-boala reactiva de cai aeriene
Ce poate intarzia recidiva polipilor nazali?
etmoidectomia
spray intranazal cu corticoizi topici
Care este cea mai frecventa deformare nazala?
infundarea unui os nazal si deplasarea lat a osului contralat (de-obicei dupa o lovitura din lateral)
Ce poate determina deviatia de sept
obstr nazala
apnee de somn
epistaxis
sforait
dureri faciale
cefalee
sinuzita
Elemente care ridica suspiciunea de atrezie coanala bilaterala
hranirea ini a nn prod obstr progresiva
cianoza
sufocare
aspiratie
!urgenta medico-chirurgicala
Tratamentul atreziei coanale
imediat
intubatie endotraheala/ stentarea cu o cale aeriana orala
deschiderea chirugicala a coanelor prin stentare prelungita
Anomalii cu care se asociaza atrezia coanala
palatoschizis
stenoza subglotica
fistula traheo-esofagiana
sinostoza cranio-faciala
Simptome de sinuzita
sensibilitatea periorbitala
durerea faciala
cefaleea
febra
hiposmia
rinoreea purulenta
Tratamentul sinuzitei acute
empiric
amoxicilina-ac clavulanic/ cefprozil/ cefuroxima/ claritomicina/ loracarbef 7-14 zile
si o cura scurta cu decongestionante nazale topice si steroizi intranazali
deconge sist, sprayuri nazale saline, expectorante, umidif aerului, comprese calde, analgezice.
Daca nu rasp la medi sau e risc de compli (meningita, infe orbitala, tromboza sinusala intracraniana, celulita faciala) trat chiru e indi: aspirarea si irigarea sinusului maxi printr-un trocar /drenaj etmoid abord intranazal/al sinusului frontal prin incizie in reg mediala supraorbitala
Unde se localizeaza cel mai adesea sinuzita cronica?
-sinusul etmoidal si complexul ostio-meatal (90%)
Simptome sinuzita cronica
durere(surda, profunda, non-pulsatila in zone deservite de diviziunea oftalmica a nv V) si/sau hiposmie
presiune faciala
obstr nazala
Ce organisme oportuniste sunt impli in infe fungicel ale nasului si sinusurilor?
Phycomycetes (mucor, Rhizopus)
Aspergillus
Semne clinice ale infe rinosinuzale micotice
durere nazala
hiperestezia faciala
secretii nazale sanguinolente
cornete negre, necrotice
Neoplaziile rinosinusale
-papilomul scuamos(joncti muco-cuta a vestibulului nazal)
-osteomul- cea mai frev tu a sinusurilor
-papiloame invertite-invazive local, pot degenera in carci cu cel scuamoase (10-15%)
-angiofibromul juvenil nazo-faringean (fosa pterigomaxi)
-carcinom cu cel scua
-adenocarcinoamele
-malig de orig salivara
-neuroblastomul olfactiv
-rabdomiosarcomul-cea mai des intalnita f de cancer intranazal la copii
Ce virusuri au fost identificate in faringo-amigdalite?
Epstein Bar
Parainfluenza
adenovirusuri
influenza
Tratamentul candidozei orale
topic cu miconazol sau nistatin
cele severe/recurente ag antifungic sist: ketoconazol, fluconazol
Criterii Centor
indica posiblitatea unei infe streptococice
febra, stare gene alterata, adenopatie cervicala, amigdalita exudativa cu LIPSA tusei
Examen obiectiv in abcesul periamigdalian
asimetria amigdalelor, tumefierea palatului moale, rezultand deviatia uvulei si voce stinsa
Indicatiile tonsilectomiei
INFECTIOASE
Amigdalita
-ac recurenta
-6 ep/1 an
-3-5ep/2 ani
-3 ep/an pt <3 ani
-cea cronica
Abces peritonsilar
-recurent
-este necesara aneste gene pt incizie si drenajul primului abces
ALTELE
Obstr cai aeriene sup
-simptomatica
-apnee obst de somn
Suspiciune malignitate
anchiloglosia
limba e conectata la mandibula din cauza unui fren prea scurt
Anomalii congenitale ale cavitatii orale
anchiloglosia
palatoshizis
cheiloschizis
dinti supranumerali
micrognatismul
chisturi ale rebordului alveolar/palatului
tiroida linguala
hemangiomul
Sdr Pierre Robin
Cum se planifica corectia chirurgicala a cheiloschizisului
copilul >10 sapt
>4,53 kg
Hb> 10
Cand e realizata corectia palatoschizisului si ce complicatii mai poate avea palatoschizisul?
corectia inainte de 2 ani+tuburi de ventilatie auriculara pt OMS recurente
otita medie seroasa
nedeschi sfinct esofag sup
reflux alim in cavi nazala
nu pot vorbi articulat
Sdr Pierre Robin
hipoplazie mandibulara +glosoptoza+palatoschizis
nu au sustinere mandibulara pt limba si prez sufocarea si aspiratie in timpul hranirii
Trat:
biberoane speciale
fixare chirurgicala a limbii/traheostomie
Cum definim apneea?
scaderea valorilor inregistrate pe senzorul termic, oro-nazal, in cadrul unei somnografii, cu cel putin 90% din val de baza, pentru cel putin 10 sec
Ce inregistreaza polisomnograful?
electroencefalograma
efort respi
Frecv cardi
saturatia in oxigen
Ce alternative de tratament mai sunt pentru cei cu apnee de somn care nu suporta CPAP-ul
septoplastie, tonsilectomie,
turbinoreductie
reducerea palatului moale
(ulvo-palato-faringoplastie)
reducerea limbii
avansare hioidiana
avansare mandibulara
in caz severe: traheostoma
Unde apar cel mai frecv carcinoamele cavitatii orale?
planseul bucal si portiunea mobila a limbii
Hemoptizia,disfagia,
dizartria, trimus, odinofagie sau otalgie pot ridica suspiciunea de?
neoplazii ale lojei amigdaliene, trigonului retromolar sau de baza de limba
Cauzele unei voci suieratoare
indica o adductie incompleta a corzilor ce poate fi cauzata de
-denevrarea laring
-tulb fct
-presbilaringita- atrofia senila a m vocal
Cauzele vocii sugrumate
spasticitatea miscarii
Cauzele vocii stinse
leziuni tumorale
boli infla deasupra corzilor vocale adev
Ce medicamente pot induce tusea cronica?
IECA- proces edematos usor al corzilor vocale
Cauze in stridor inspirator
ingustarea cailor aeriene deasuprea corzilor vocale
Pediatric:
Laringomalacie
Epiglotita
Corp strain
Adult:
Neoplasm
Angioedem
Traumatism al laringelui
Cauze de stridor bifazic
stenoza la niv corzilor vocale sau al traheei extratoracice
Pediatric:
Crup
Diafr conge al corzilor vocale
Traheomalacie
Hemoangiom subglotic
Inele vasculare
Adult:
Neoplasm corzi vocale
Paralizie corzi vocale
Traumatism laringian
Stenoza subglotica
Cauze de stridor expirator
ingustarea sau obstr partiala a traheei intratoracice
Pediatric:
Corp strain
Astm
Bronhomalacie
Adult
Neoplasm traheal/bronsic
Corp strain
Laringomalacia
cea mai frecv cauza de stridor la copii (60%)
str supraglotice colabeaza in calea aeriana, prod stridor inspirator
boala prez de la nastere-simt din primele 2 luni: stridorul se agraveaza in decubi dorsal/la hranire
autolim cu remitere spontana in cel de-al doilea an de viata
cazuri rare:rezectia t supraglotic in exces-supraglotoplastie-la cei cu apnee alarmanta/ retard de crestere
Cauzele de aparitie ale diafragmelor laringiene
-congenitale-recanalizarea embrionara a lari nu apare
-trumatisme cu cicatrizarea comisurilor ant ale corzilor vocale
->excizie endoscopica cu laser
Ce modificari obiective pot aparea in fractura laringian?
durerea cervicala
disjunctia cartilaginoasa palpabila la niv laringelui
disfonia
emfizem subcutanat
leziuni cu intreruperea epiteliului
hematoamele glotei
Managementul stenozei traheale
-pot aparea in urma unor traumatisme cum ar fi intubatia prelungita (ischemie lozala+lez mucoasa-> pericondrita->condrita+/- traheomalacie), traheostomia-ingustare traheala o data cu contractia cicatricii
-stenoza<1 cm-excizii laser endoscopice+ dilatatii progresive si aplicare mitomicina C
daca nu: rezectia traheala segmentara si anastomoza- de regula necesar
Epiglotita
afecteaza in special copii 3-6 ani
debut cu puseu febril inalt si stridor
copil cu detresa respi moderata/ severa-toracele ridicat, cap in hiperextensie
sialoree cu odinofagie severa
!!! NU folosim apasatoare de limba->laringospasm rflx cu compro totala a caii aeriene
Trat: intubare cu recol de culturi, plasare de tub nazo-traheal, daca nu e posibila bronhoscopie/
traheostomie/ambele
trat AB parenteral (ceftriaxona 7-10 zile-Sinopsis)
edemul ar trebui sa se remita in 72h si sa poata fi detubat
Cuprul
Laringo-traheo-bronsita acuta
copiii <2 ani
simpt de ICRS cateva zile ->in cateva ore tuse latratoare, stridor usor, copil iritabil, febra joasa/abs
Rx:semnul turlei gotice
trat:
f usoara:aer racit si umidificat
f mode: aerosoli cu epinefrina/csr sist sau in aerosoli
cand detresa respi e severe-intubatie
edemul se remite in 5-7 zile
cand se suprapune cu traheita bacteriana evol mai severa, necesi intub si bronhoscopie terapeutica
Laringita cronica
infla cr a fari
+/- degenerare polipoida a corzilor vocale sau aparitia de polipi care trb excizati
Trat: elim cauzei
ag iritant(fumat, alergen, comp toxic), BRG si rinoreea infla post
Cum e vocea in paralizia unlat de corzi vocale vs in cea bilaterala
in cea unlat e “soptita” (si uneori aspiratie traheala) pe cand in cea bilat e aproape normala, insa cu stridor bifazic marcat
Malformatia Arnold-Chiari
duce la o lez a bulbului cerebral care poate duce la o paralizie bilaterala de corzi vocale de la nastere
trat:trat ini pt detresa resip-intubarea traheala, traheotomia pt prastarea vocii si asig unei cai aeriene normale
pt elim nevoii de traheostomie: lateralizarea corzilor vocale prin aritenoidectomii unilat/ cordotomii unilat cu compromiterea vocii
Unde gasim de-obicei noduli de efort al corzilor vocale?
la niv intalnirii 1/3 ant a corzi vocale cu cele 2/3 post
Unde se localizeaza granuloamele laringiene
niv post al corzilor vocale, langa procesul vocal al carti aritenoidian, ca rez al trauma locale, in prez BRGE, asoc cu intubatia, trauma vocale(hemaj/ tuse cr)
Tumorile benigne ale laringelui
-papilomul scuoamos-cea mai frecv la copii (virusri+modif hormo-regre spontan la pube)
ablatie laser endoscopica
-hemangioame asoc cu stridor si hemangioame cuta-primul an de viata, intra in regre pana la 4 ani-beta-bloc
daca nu excizie chiru sau traheotomie
straturile fasciale ce invelesc continutul cervical
1.fascia cervi superfi
(iglob m platisma)
2.str superfi al fasciei cervi profu care se dedubl pt a ingloba m sclmas si prelaringieni
3. partea mij/visce a fasciei cervi profu inveleste faringele, tiro, lari si traheea si porti lat da nastere tecii carotice
4.foita cea mai profu a fasciei cervi-fascia prevertebrala invel muscu paraspinoasa cervi
Cum se schimba cu varsta poz gl submandibulare?
devine mai inferioara
Ce analize sunt recomandate pentruevaluarea maselor cervicale dureroase?
HLG cu formula leucocitara, VSH, serologie Epstein Bar/ Bartonella henselae (boala ghearelor de pisica), HIV
Care glande sunt cel mai adesea afectate de sialadenita acuta?
submandibulare (pacientii deshidratati cu stare generala afectata cei mai la risc)
Posibile etiologi ale sdr Sjogren
-hipergamaglobulinemie cu niv ridi de IgG si anticorpi anti SS-A, SS-B
-artita rumatoida, ac antinucleari (50%)
!!Paci trb monitorizati pt hipertrofia progrsiva a gl-risc de limfom salivar
Chistul limfoepitelial parotidian
paci cu SIDA-rasp la terapia cu laser, scleroterapie sau radioterap in doze mici
Cum se realizeaza optim biopsierea tumorilor mici ale glandelor submandibulare
excizie in totalitate a glandei
Care sunt cele mai comune tumori maligne ale glandelor salivare principale?
carcinomul mucoepidermoid
carcinomul chistic adenoid-invazie perineurala
carcinomul cu cel acinare
Tablou clinic al adenitei gr ggl jugular profu
febra si leucocitoza, eritem difuz si edem laterocervical indurat, fara fluctuenta la palpare datorita localizarii profu a colectiei
Adenita cervicala cu MAI
apare mai frecv la copii (la copii sunt mai comune cele cu MAI decat cu tuberculoza)
forma tumorala cervicala nedureroasa, fluctuenta, in reg parotidiana sau submandibulara, teg supaiacent capata o culoare violacee
trat: excizia gr ggl implicate, AB doar la recurente/cele care pot fi rezecate doar partial
Anomalii ale canalului tireoglos
chisturi/sinusuri/fistule
cel mai frec la copii/adult tanar
tapetate de ep scuamos stratif sau de epi columnar pseudostratif cu gl secretoare de mucus
-pe ln mediana, de la baza limbii la istmul tiro
-chistul ascensioneaza la deglu si protuzia limbii
-nu are orif sinusal la niv cuta, elib mucus
-fistula nu e niciodata conge apare in urma infe sau reze inadecv a chistului tireoglos
-orif cuta al fistulei ascen cu deglu
Risc:infe, malignizare a t tiroidian disgenetic, crestere in dim
Trat:operatia SISTRUNK
Diag dif
-chist dermoid
-ggl limf patologici
-chisturi timice cervi
-chisturi bronhogenice
-t tiro ectopic
Anomalii de arc brahial
chisturi/sinusuri/fistule/ resturi cartilaginoase
sinusuri-sugari, chisturi dec 2-3 (in gene e impli arcul 2)
tape de epi scuamos/ columnar, frecv cu t limfoid
-lat de-a lungul marg ant a m SCM-ant de 1/3 mij a m SCM
malf de arc 2 in prez clasica e loc sup intre a caro int si ext, sup de nv hipoglos
-sinusurile se prez ca deschi cuta marcate de pliuri cuta sau vestigii cartilaginoase sub cuta
-chisturile cu drenaj non-purulent conti lichid galben bogat in colest
-sunt congenitale
Risc:infe
-Trat: tehnica McFee “in scara”
Diag dif: ggl limf patologici
Unde apar cel mai adesea higroamele
tr cervi post
Complicatiile postop precoce ale traheotomiei
decanularea accidentala
hemoragiile
pneumotorax
crearea unei cai false in mediastin
stop cardiac
Complicatiile tardive ale traheotomiei
t de granulatie peristomal/traheal cu sgn sau obstr respi
persi unei fistule traheo-cutanate dupa decanulare
stenoza traheala
fistula intre trahee si tr brahiocefalic
fistula traheoesofagiana
Indicatii ale traheotomiei
-ocolirea caii aeriene sup
-depend venti prelung anticipata >2 sapt
-permi accesul direct pt irigarea si aspirarea caii respi
-previne aspirarea cronica
-redu aparitia sp mort la paci ef ventilator precar sau cu depri a SNC
Cum definim ORL?
specialitatea care se ocupa de organele conectate de tr aerodigestiv superior: urechea, sist vestibular, nv cranieni, nasul, sinusurile paranazale, cav orala, faringele, laringele, esofagul, gatul, glandele salivare si gl tiroida
Ce afectiune are cel mai mare impact financiar asupra economiei din SUA si care sunt cele mai frecvente interventii chirurgicale?
-Rinosinuzita
-cele mai frecv interv: tonsilectomiile si/sau adenoidectomiile precum si plasarea de aeratoare timpanale prin miringotomie si timpanostomie
Ce nervi contine conductul auditiv intern
-localizat postero-medial la niv osului temporal contine:
-nv VII (inv m mimicii)- antero-sup de seg auditive si vestib al nv VIII-org apar-snt bulbopontin-tr prin urechea medie si mastoida, de unde iese prin gaura stilo-mastoidiana-inv m scaritei, m retroauricular si pantecele post a m digastric, porti extratemporala patrunde in profunzime gl parotide pt a inv m mimicii
-nv VIII(reg vesti+cohle)
-nv intermediar-fb gustative de la limba+ fb secetomotorii parasy cu org in tr cerebral si destinate gl sublinguale, submandibulare, lacrimale si gl mucoase de la niv nasului si palatului
Cum se aeriseste urechea medie
prin dilatarea ei in timpul deglutitiei si masticatiei ceea ce duce la deschiderea trompei lu Eustachio-produsa prin actiunea sinergica a m tensor al valului palatin (nv V)
si de m ridicator al valului palativ (nv X)
Descrieti ce modificari pot aparea pe o audiograma
-hipoacuzie de transmitere=conducerea aeriana anormala si val normale la cea osoasa
-hipoacuzie neurosenzoriala=atat conducerea aeriana cat si cea osoasa sunt afectate in prop egal
-hipoacuzia mixta=ambele conduceri afectate, dar cea aeriana mai mult
Ce semne mai trebuie cautate la tinitusul cu debut brusc?
alte semne de lezare a labirintului-vertij, slabiciune a m fetei, hipoacuzie
Perforatiile membranei timpanice
-maj apar pe fondul unei otite medii sechelare
-90% din cele postraumatice se vindeca fara sechele (cu exp celor mari sau celor cu marg neregulate)
-daca vindecarea nu are loc in cateva luni-timpanoplastia cu grefa din fascia temporalis-rata de succes mai mare in abs otitei medii recurente
Otita externa localizata
-foliculita canalului auditiv extern, cauzata de trauma (cu unghia/agrafa)
-durere intensa-de la pct rosu la edem fluctuant
-durere la mobilizare/atingere
-trat:ab antistafilococice, drenaj, ambele
Cate episoade de OMA se aproximeaza ca va avea un copil de 2 ani?
75% din copii au cel putin 3 episoade de OMa pana la 2 ani
Neuronita vestibulara
reprezinta inflamatia nv vestibular sau a neuroep vestibular prob in urm unei infe virale
debut brusc se manif cu vertij sever care poate dura cateva zile si cu ameliorare progresiva, in cateva saptamani
poate fi precedata de o IRCAS/ de un prodom viral
trat-suportiv si simptomatic-repaus la pat, utili pe 1-2 zile inhib vestibulari (antihistaminice, benzodiazepine si/sau antiemetice) si reabilitare vestibulara
Din ce sunt formate structurile externe ale nasului?
treimea sup (proemi osoasa)- procesul frontal al maxilarului+ procesul nazal al frontalului
scheletul cartilaginos- cartilajele sup laterale, unite cu cartilajul septal medial si cartilajele inf laterale (cartilaje alare)
Vascularizatia nasului
Din sist carotidian ext-a sfenopalatina (ram din a maxilara)-principala sursa de vascu a cav nazale: reg postero-inf a septuluui si a cornetelor
Din sist carotidian int-a etmoidale ant si post (ram ale a oftalmice): sinusul etmoidal si frontal, tavanul nasului si porti antero-sup a sept si cornetelor nazale
Cornetele contin t erectil: “vase de capacitanta”-controlul vol sgn in aceste vase regleaza lumenul nazal si rezistenta la flx de aer.
Drenajul venos al nasului
asigurat de v sfenopalatina, faciala si etmoidala
nasul si sin paranazale com cu orbita si cu sinusul cavernos prin plexul venos pterigoid si cu fosa craniana ant prin venele diplopice de pe pere post al sinusului frontal (toate fara valve)
Cine vascularizeaza aria lui little (plexul Kiesselbach)
-a labiala sup
-a palatina mare (a sfenopalatina)
-a etmoidala ant
-ram nazala postero-sup (a sfenopalatina)
Cauze de epistaxis
-rinita acuta/alergica, mai ales la copii
-deviatia de sept, perforatiile pot det turbulente excesive ale flx de aer, uscaciune, infla locala cresc poten de epistaxis
-prez de corpi straini
-teleangiectazia ereditara hemoragica-AD
-simpt precoce al neoplaziilor sins paranazale
-angiofibromul nazo-faringian juvenil
-patologie sistemica
Cauze de sinuzita polipoasa la copii
e rara si poate fi data de FC sau de imunodeficienta
Manifestarile clinice ale guturaiului comun si timpul de rezolutie
obstr nazala, rinoree, stranut, obstr caii aeriene
poate asoc: febra, cefalee, odinofagia, tuse si stare de gene alterata
regenerarea ep are loc in 14 zile, dar reluarea fct ciliare si ameliorarea simpt de rinita pot intarzia cateva sapt
agientii etiologici ai rinitei bacteriene
-Hemophilus influenzae
-staphylococcus aureus
-S. pneumoniae
Tablou clinic dupa o lovitura severa frontala
fortele pot fi transmise post cu impli sinusului etmoid, a pere mediali ai orbitei, a laminei cribiforme->rinolincvoreea, hipertelorism (sec lez tendonului cantal medial) si anosmie (fr nazo-orbito-etmoidala)
Odinofagia din infectii vs cea din neoplazii
cea din infe <o sapt(+febra, stare alterata), pe cand cea din neoplazii e de lunga durata cu durere referita in ureche (+scadere in greutate)
Ce patologii mai trebuie luate in discutie in caz de disfagie?
-BRGE
-sdr picaturii postnazale
-inhalare de iritanti
-obstacol mecanic
-neoplazie
-boli neurologice
-globus
Ce muschi ai laringelui realizeaza abductia corzilor vocale?
m crico-aritenoid
Straturile m vocal
are 3 str de t conju si un str de ep scuamos
Tratamentul traheomalaciei
deobice apare remisia spontana pana la 18 luni, ocazional, trat chirurgical- traheopexia e necesara
Cauze de paralizie unilaterala a corzilor vocale
-lezarea nv laringeu recurent (iatrogen)
-SM
-SLA
-infarct cerebral bulbar
-congenital-traumatism nastere/sarcina
-idiopatic-? viral
Care sunt afectiuniile inflamatorii ale glandelor salivare?
-adenita urliana
-sialadenita acuta supurativa
-abcesul parotidian
-sialadenita cronica
-sdr Sjogren
Care sunt procentele de benignitate ale tumorilor galndelor salivare?
85% din tu in gl parotida, din care 75% benigne
in gl submandibulara 50% benigne, iar in cea sublinguala 30%
Unde se localizeaza in general tumorile glandelor salivare minore?
la nivel palatin
Tumora Warthin
apare in 8% din cazuri, in special la barbatii fumatori, localizata preponderent la nivelul cozii gl parotide
trat: excizia completa a gl submandibulare sau salivare minore, sau rezectia corespunzatoare din gl parotida, cu conservarea nv facial
