Ortopedie Flashcards
Ce traiect au de-obicei fracturile pe os patologic si cele de stres?
traiect transversal
varus
se departeaza de ln mediana-picioare in paranteza
valgus
se apropie de ln mediana-picioare in X
semne clare de fractura
durerea la palpare
deformarea
crepitatii
asocieri cunoscute ale leziunilor osoase care det un examen radiologic special
lez faciale si la niv capului-Rx coloana cervicala
luxatia soldului e asoc cu traumatisme cu energie mare la nivelul genunchiului
fracturile scheletului (coloana, plevis) asoc lez ale viscerelor toracice, abdo,/pelviene si lez nervoase
Sdr de embolie grasoasa
apare rar in fractura oaselor luni
se manifesta cu petesii si alterarea starii mentale, dispnee si o scadere a satu O2
Rx toracic opacifiere difuza fara lez focale
trat:suportiv, intubatie si ventilatie cu pres poz cu O2 100%
Etapele vindecarii fracturii
1 formarea hematomului (imediat)
2 infla si prolif celulara (de la ore la sapt)
3 formarea calusului moale (2 zile-6sapt)
proliferarea condoblastelor si osteoblastelor
formarea osului imatur/fibros
4 formarea calusului dur (10 zile-4 luni)
consolidarea, transformarea osului fibros in lamelar
5 remodelarea osoasa (2-24 luni)
remodelarea si resorbtia calusului, cu reconstituirea cavitatii medulare
Complicatiile asociate cu aparatul gipsat si tractiunea
bandajele circulare pot da tubl de circulatie acute ale membrelor in contextul de tumefactie supli
tractiunea excesiva trans-scheletica produce probleme de consolidare si afe nv perif
orice f de tractiune-ulceratii0
tractiunea transschele-da f de forfecare in sacru si pl patului->escare sacrate
redoarea articulara si atrofia musculara dupa o imobilizatie prelungita
Indicatii pentru fixarea interna a unei fracturi
-esecul metodelor non-ope de reducere
-reducerea anatomica a str intra-arti
-fr la care nu se poate aplica tractiune sau ap ghipsat (fr col femural/ intertrohanteriene la varsnici)
-fracturi pe os patologic
-fracturi multiple pe aceiasi extremitate/acc paci
-fracturi la paraplegici
Indicatii pentru fixarea externa a unei fracturi
-fracturi deschise, instabile
-fracturi infectate
-fracturi pelviene instabile
-fracturi cominutive severe sau instabile la care nu se poate practica fixarea int
-fracturi care presupun pierdere osoasa la care lungimea trebuie mentinuta pana la aplicarea unei grefe osoase
Care sunt complicatiile locale in procesul de vindecare al fracturilor?
infectia
intarzierea in consolidare
pseudoartoza
calusul vicios
necroza avasulara
la copii-tulb de crestere
Cauze de intarziere in consolidarea unei fracturi si de pseudoartroza
infectie
intrepunere de tesuturi moi
mobilizari excesive
fracturi prin separare
vascularizatie inadecvata
epifiziodeza
procedura de fuziune a placii de crestere contralaterale in cazul unei scurtari >2 cm dupa o fractura a cartilajului de crestere contralaterale
Complicatiile sistemice dupa fracturi
soc
sepsis
tetanos
embolie grasoasa
gangrena gazoasa
tromboza venoasa
Cum apare de-obicei o fractura la niv partii mijlocii a scafoidului?
prin cadere cu mana in hiperextensie, cu pumnul in flexie dorsala si deviere radiala
cele fara depla->imobi in atela gipsata care incorpo antebr in extensie si policele in abductie
fractura Colles
fractura transversala a radiusului distal imediat proximal de arti pumnului, prod prin caderea pe mana in hiperextensie
Complicatia fracturii Colles la varsnici
sdr umar-mana-redoarea umarului si a degetelor din cauza imobi prelung
Pronatia dureroasa a cotului
“cotul de dadaca”- copii 1-4 ani care au fost puternic trasi si a fost lezat lig inelar al colului radial
trat: in flexie si supinatie, cu repozitionarea lig inelar in jurul colului radial
contractura ischemica Volkman
sdr de compartiment prin ischemie
Complicatiile fracturii supracondilara a humerusului
afecteaza adesea a brahiala, nv median si radial
Daca ischemia dureaza peste 2 ore, lez sunt permanente, daca dureaza peste 8 ore musculatura e afe ireve si revascularizatia mb produce difi sistemice prin hiperpotasemie si elib de mioglobina
Daca m se necrozeaza, fb se contr si mana devine nefct prin flexia palmara a degetelor si a policelui
Cum se realizeaza reducerea in luxatia ant de umar?
abductia graduala a umarului, cu tractiunea bratului si contratractiune produsa cu un cearceaf situat in axila
Cand trebuie sa suspicionam un diagnostic de luxatie posterioara a umarului?
Cand bratul e in rotatie interna si nu poate fi rotat extern peste limita pozitiei neutre la toti cu simptomatologie aparuta in urma electrocutarii,crizei epileptice, terapia electoconvulsiva, socuri electrice, sevraj alcoolic
Pozitia membrului inferior in fractura colului femural/ intretrohanteriana
membrul este rotat extern si scurtat
paci nu isi poate sprijinii greut7atea si cea mai mica miscare produce durere
Ce fel de mers poate da luxatia posterioara de sold si de ce?
mers stepat prin elongatia nv sciatic
mecanismul de producere a leziunii gleznei in functie de planul liniei de fractura
traiect transversal-tractiune/avulsie
fr transv a maleolei mediale-abductie(eversiune/pronatie)
tr fr transv a maleolei lat-adductie(inversiune/supinatie)
fr spiroida- forte rotatorii
incarcare verticala a gleznei in flexie plantara- fractura trimaleolara
cu cat reduce suprafata articulara o deplasare a elementelor gleznei cu 1 mm?
40%
Ce dezvolta adesea pacientii cu fracturi minore, de compresia a coloanei toracice inferioare sau lombare?
ileus det de hemoragia retroperitoneala-nu trebuie alimentati enteral pana isi revin
cele 2 obiective ale chirurgiei de urgenta in fracturile de bazin
de a controla hemoragie
de a permite recuperarea pulmonara
nivelurile de amputatie cele mai favorabile pentru reimplantare
la adult-policele, mai multe degete, arti pumnului sau zona metacarpiana a mainii
la copii-la orice nivel au o sansa mai mare de succes
Contraindicatii reimplantare
degete individuale in afara de police mai ales proximal de falanga mij
amputatii prin strivire sau avulsie
parti ale corpului care au fost amputate la niv mai multor seg
varsnici/cei cu probleme psihice
cat ramane un segment viabil pentru reimplantare
6 ore la 36 grade
16 la 10 grade
Care sunt fracturile care provoaca cel mai frecvent sdr de compartiment?
fractura supracondilara distala a humerusului
fractura ambelor oase ale antebratului
fractura 1/3 proxi a tibiei
Care sunt semnele clasice din sdr de compartiment?
cei 4 P
Pain
Parestezie
Paralizie
Paloare
La ce valoare de presiune in compartimentul interstitial debuteaza mionecroza?
30 mmHg-> o sa avem puls si TA normale si in sdr de compartiment
fascitectomia deschisa la un paci inconstient sau cu paralizie cu presiune de 30-40 mmHG
Compartimentele musculare ale gambei
ANT
-m tibial ant
-m extensor al halucelui
-m extensor al dgt
LAT
-m peronier scurt
-m peronier lung
POST PROFUND
-m tibial post
-m flexor al halucelui
-m felxor al dgt
POST SUPERF
-m gastrocnemian
-m solar
Ce putem utiliza pt detectia fracturilor de stres in stadii incipiente
radionuclizi pe baza de pirofosfat de technetiu identif zonele de formare osoasa
Rx are rata de fals-negativ de 70%
tratamentul epicondilitei laterale
Cotul tenismenului in general raspunde la trat conservator-repaus, antiinflamatoare, caldura locala, exercitii de intarire a musculaturii flexoare a pumnului (antagonice) si de intindere a celei extensoare a pumnului
in cazurile rare in care se face chirurgie se excizeaza t de granulatie de la originea humerala a m extensor radial al carpului
Moschii coafei rotatorilor
supraspinos
infraspinos
subscapular
rotator mic0
Diag dif sdr de stres tibial
fracturi de stres tibiale
periostita
prinderea nervilor
herniile musculare fasciale
Clasif entorselor dupa gradul de deteriorare
Grd I- lez microscopice care prod sensib, dar cu stabilitate arti
Grd II- cu rupere de fascicule intregi de lig- lig intins/partial rupt dar cu continuitate macroscopica->laxitate articulara
Grd III-lig intrerupt total cu pierderea stabi arti
Testul sertarului anterior
lig talofibular ant si calcaneofibular se opun deplasarii ant a tibiei pe talus, testul acesta va fi pozitiv in cazul lezarii lig incrucisat sau in cazul lezarii lig talofibular (glezna e stabilizata si vedem ca putem trage inainte de tibie ghenunchi flectati la 90 de grade-fb anteromediale LIA/LIP, la 20-> testul Lachman-lez fibre posterolat LIA/tinem cu o mana calcaiul si celalalta putem tractiona tibia)
Tratamentul entorsei lig laterale a gleznei
gheata, drenaj postural, bandaj compresiv si mobilizare precoce
exercitiile de proprioceptie
Ce ligamente intrasinoviale avem la genunchi?
LIA
Cand pot aparea simptomele de blocare intermitenta a gecunchiului?
in rupturile meniscale deplasabile si in rupturile in maner de galeata
Testul lui McMurray
se face pt evi rupturilor meniscale
flexia genu la 90 de grade, urmate de rotatia interna a tibiei apoi de extensia in varus, testul se repta apoi cu rotatia inversa a tibiei si extensi in valgus
testul e poz daca paci prez dureri la niv ln arti si daca examinatorul simte o lovitura/frecare la niv ln arti
Ce efecte are menisectomia totala?
dezvoltarea lenta a artrozei fibrotibiale
Degetul Mallet
o lovitura in vf unui dgt poate duce la flexia brusca a acestuia cu ruperea tendonului extensorului digital-> se vindeva bine daca imobilizam arti IPD in extensie completa timp de 6 saptamani
Ce ligament este lezat in policele schiorului?
ligamentul colateral ulnar al arti MCP
Tratamentul fracturii boxerului
fractura metacarpului V->reducere pe focar inchis si imobilizarea sunt preferate, ocazional brose percutane pt cele f instabile
Testul Thomson
paci in decubi ventral cu piciorul alternand liber la marginea patului, examinatorul muschiul gambei, daca nu apare flexia plantara-> ruperea tendonului ahilean
La cine poate aparea o forma sistemica de miozita osificanta?
La paci cu paralizie traumatica sau arsuri extinse
Cum putem evalua rotatia tibiala interna versus externa?
prin unghiul coapsa-picior
marginea laterala trb sa fie dreapta daca este curbata spre interior/convexa, e prez adductia metatarsienelor(asoc cu rotatia int a tibiei), daca piciorul e flexibil si poate fi corectat pasiv nu necesita trat, daca e rigid e utila corectia repetata cu aj ghipsului
La ce varsta dispare genu varumul fiziologic?
La 18 luni
Dupa 3 ani mb ating aliniamentul normal de genu valgum de 7 grade
Cauze de genu varum
-rahitism rezi la vit D
-nanism condrodisplazic
-afe cartilajului de crestere a metafizei mediale tibiale
Cauze de pes cavus
arcul accentuat al piciorului cu degete in gheara e specific neuropatiilor periferice, ex neuropatia senzitiva/perif eredi (boala Charcot-Marie-Thoot)
Cauze de picior plat asociat cu equin?
distrofie musculara
paralizie cerebrala
Pana la ce varsta se poate face ecografia de cap femural pentru diagnosticul displaziei?
Pana la 9 luni
Boala Legg-Calve-Perthes
etiologie necuno, 8:1 baieti si rep o osteonecroza autolimitata(durata inte 2-4 ani) a capului femural la copii de 4-8 ani
acuzele subiective se pot situa in fata int a genunchiului (nv obturator)
ex clinic: o usoara limitare a adbuctiei si a rotatiei int->mers Tendelenburg
Rx ini:osteoporoza de imobi si largirea sp arti
osul se reface->Rx:os sclerotic, fracturi pe os patologic->aplatizare cap femural, apare fragmentat si depl lat
metafiza proxi: largita si osteoporotica
Trat:
tractiunea mb pt refacerea mobi si imobi in orteze ce mentin mb in abductie
trat chiru: osteotomie femurala/pelvina-menti porti arti arti a capului femural in contact cu suprafata de incarcare a acetabulului
epifizoliza femurala proximala
apare la baieti intre 10-14 ani, bilat in 33% si repre fractura cartilajului de crestere proximal sau decolarea epifizara femurala (copii obezi/cu peri de crestere rapida)
mb inf in rotatie ext, cea int e lim si dureroasa
deplasarea mai evi in Rx de profil
Netratata continua pana la oprirea cresterii, capul femural e fixat cu multiple suruburi
Talipes equinovarus-caracteristici
glezna in flexie plantara (equin)
retropiciorul/calcaneul e in varus
navicularul+antepiciorul-deriv spre medial, in supinatie
-muschii din comp post al gambei sunt atrofiati
Mecanisme prin care bacteriile pot infecta mediul
-diseminare hematogena
-contaminare in urma unei fr deschise
-in urma unei proceduri medicale aplicate la nivelul osului
-diseminare prin contiguitate de la un focar infe adiacent
La cate timp de la debutul osteomielitei apar modificarile radiologice?
o saptamana sau mai mult
in faza incipienta o scintigrafie cu pirofosfat de technetiu in 3 faze poate face dif intre osteomielita, febra reumatica si celulita
Cauze de artita septica la copii vs adulti
-copii-complicatie a osteomielitei mai ales in arti in care metafiza e incorporata in arti-cot, sold, umar
-adult-disem hematogena, placa penetranta, gonoree diseminata(rar)
Cele 4 semne clasice descrise de Kanvel
in infe tecii flexorilor
-intreg dgt e edematiat si tumefiat
-dgt in poz flectata
-durere pe tr tecilor sinoviale(sensi la presi din ant in post, dar nu din medial spre lat)
-durere ascutita la extensia pasiva a dgt
Tipurile de fasceita necrozanta
tipul 1-polimicrobian si mai frecv la imunocompr
tipul 2-infe cu strept beta hemolitic grup A +/- Staf aureus
tipul 3-bacterii marine
Scorul LRINEC
The laboratory risck indicator for Necrotizing Fasciitis, se bazeaza pe val crescute ale:glicemie, PCR, leucocite sau creatininei si scaderea sodiului si a hemoglobinei
Elementele radiologice patonogmonice artrozei
-osteofite
-chiste subcondrale
-scleroza osului subcondral
-pensarea localizata a sp arti
Cele 4 categorii de prodecee osoase in tratamentul chirugical al artrozei
-osteotomie pt realiniere
-artoplastie partiala
-artroplastie totala
-fuziune articulara
Manifestarile extraarti ale artritei reumatoide
irita, neuropatie, poliserozita, vasculita, limfadenopatie, splenomegalie
Ce articulatii afecteaza cel mai adesea infe gonococica sistemica?
arti mici ale mainii si piciorului
poate fi asociata cu petesi si pustule la niv palmelor si talpilor
trat:cefuroxim 1 g iv/zi 7 zile/ 10-20 milioane UI penicilina timp de 7 zile
Tratamentul boalei Lyme
Borrelia Burgdofrei
trat:
doxiciclina 100mg p.o*2/zi
/amoxicilina 500mg p.o la 6 ore
timp de 10 zile
Oasele predispuse la necroza vasulara
capul femural
astragalul
scafoidul
semilunarul
Care pot fi cauzele unei forme ocluzive de infarct osos
-embolia grasoasa la alcoolici
-bule de azot din acci de decompr la scafandri
-pancreatita
-trombii din hemoglobinopatii
-depoz de glucocerebrozide din boala Gaucher
-cristale din hiperuricemie
Ce este spondiloliza si spondilolisteza?
fractura vertebrei imediat caudal de fateta articulara superioara, in reg pars interarticularis. apare la coloana in hiperextensie la care se mai adauga o forta rotationala fie dupa un traumatism acut sau dupa microtraumatisme repetate
daca e bilateral corpul vertebral lipsit de suportul fatetelor aluneca ant->spondilolisteza
trat:fuziunea vertebrala
Care segmente sunt cel mai frecv afectate de hernia de disc?
L4-L5 (afe radacina L5)
L5-S1 (afe randacina S1)
Leziunile lombare si manifestarile radiculare ale acestora
Radacina nervoasa L4
-durere/amorteli-fata mediala picior si glezna
-hipoestezie f medi pici+glezna
-cvadriceps slab, dorsiflexie glezna dimi
-dimi rflx rotulian
Radacina nervoasa L5
-durere/amorteli-fata laterala gamba si picior dorsal
-hipoestezie picior dorsal si haluce
-hipotonie extensor lung al halucelui
+/- scaderea rflx tendon tibial post (rflx exista doar la 20% din pop)
Radacina nervoasa S1
-durere/amorteli-fata post gamba,planta si f lat picior
-hipoestezie picior lateral
-hipotonie flexori ai dgt si gleznei, evertori ai piciorului
-diminuare rflx ahilean
Cauze de durere de spate
-hernia de disc
-stenoza canalului vertebral
-infe la niv coloanei verteb
-neoplasme primare/metastatic(tiroida,plaman, san, rinichi, prostata)
-trauma
-boli reumatismale
-boli vasculare(anevrism de aorta, disectie de aorta)
-durere psihogena/ stimulata
Indicatii absolute pentru decompresia chirugicala in durerile de spate
-sdr de coada de cal cu inconti
-disc herniat care produce deficit neurologic progresiv
Leziuni cervicale si semne clinice asociate acestora
Radacina nervoasa C5
-hipoestezie fata lat a bratului
-slabiciune deltoid si biceps
-dimi rflx bicipital
Radacina nervoasa C6
-hipoestezie fata lat antebrat+palma police
-slabire extensie pumn
-dimi rlfx brahiradial
Radacina nervoasa C7
-hipoestezie dgt 3
-slabire extensie dgt +triceps
-dimi rflx tricipital
Radacina nervoasa C8
-hipoestezie fata medi antebr+dgt 5
-slabire flexie dgt
-reflex abolit
Mielopatie
-hipoestezie difuza
-slabire difuza, tonus muscu crescut rigiditate
-hiperrflx cu clonus
-semne Babinski+Hoffman pozi
articulatiile lui Lushka
osteofite pe marg post a discului coloanei, ce creaza un “disc dur” ce poate comprima maduva/o rad nv in spondiloza cervicala
Modelele de implicare a coloanei cervicale in artrita reumatoida
- infla si tumefactia arti mici dintre atlas si odontoid intinde lig stabili transvers->subluxatie arti atlanto-axiale in flexie (poate det compresia mdv cu dintele depl post)
- impactare occipito-atlaso-axiala ce poate compr mdv si da semne de tr lung
3 sinovita fetelor arti a oricarei vertebre ceea ce poate da subluxatie subaxiala (instabili de seg)
Cauzele osteoporozei
-involutiva-postmeno
-defi nutri-scorbut
-tulb endocrine- hipogonadism, hiperparatiroidism, boala paget, hipertiroidism
-medi-csr,MTX
-limi activi fizice-stare de imponderabilitate, repaus prelung la pat
-artrite infla-AR,SpxA,infe cr TB
-malignitati-leucemie, mielom multiplu
-idiopatica
zona Looser
banda de rarefiere osoasa ce apare pe Rx in osteomalacie-fr de stres in curs de vindecare cel mai frecv-col femural/ramurile pubiene
Cauzele osteomalaciei
-dietetice-defi D(rahitism)
-eredi-rahitism hipofosfatemic-AD
-gastrointestinale-pancreatita, boala celiaca, sdr lapte-alcalin, ciroza, boala biliara
-medi-fenitoina, barbiturice
-BRC
Osteita fibroasa chistica
Rx cu aspect de rarefiere osoasa difuza si leziuni osteolitice focale diseminate ale osului cortical din hiperparatiroidism
Caracteristici primare ale tumorilor osoase primare benigne
Osteom osteoid
-durere care cedeaza la aspirina, in femur si tibie
-<30 ani
-zona radiotransparenta <1 cm inconjurata de zona densa de scleroza
Osteocondrom
-tumefactie palpabila ce poate interfera cu fct tendonului, in metafiza oaselor lungi
-adolescenta
-excrescenta osoasa sesila sau pediculata, nu se evi carti daca nu prez calcificari
!prez durerii/crestere in dime sugereaza degen maligna
Encondrom
-tumefactie sau durere, fr pe os patologic, metafiza oaselor tubulare ale piciorului si mainii-unica/multipla (boala Ollier)
-zone de radiotransparenta bine demarcate care poate contine arii de calcifiere
!transf malig mai frecv in cazul lez cartilaginoase multiple
Fibrom neosificat
-asimpt/fr pe os patologic, corticala epifizei distale a femurului sau tibiei
-<30 ani
-zona radiotransp bine demarcata multioculara, adi corticalei
se osifica o data cu maturizarea scheletala
Tumara cu celule gigante(osteoclastom)
-durere si tumef in vecinatatea arti, epifiza distala a femurului/radiusului sau proximala a tibiei dupa inchiderea carti de crestere
-20-40 ani
-arie cu exti excentrica epifizara, impli si metafiza in extinere
deseori agresiva, trb trata ca o lezi maligna
Caracteristicile principale ale tumorilor primare osoase maligne
Osteosarcom
-masa tumorala moale, durere cu agravare nocturna, in metafiza 50% in femurul distal/tibia proximala
-bimodal intre 30 si 50 de ani-transf maligna a bolii paget, mai frecv la barbati
-lez nereg distructiva, cu zone dense osteoblastice sau radiotransparente osteolitice, neoform osoasa periostala, spiculi ososi de neofrmatie perpendi pe os “raze de soare”
Condrosarcomul
-masa in crestere, durere surda in zone centrale, centuri bazin si umar
-40-60 de ani
-lez radiotransp permeativa, cu zone dense de calcificari
transf malig a ostecondromului/
encondromului
Fibrosarcomul
-lez distructiva, dureroasa, metafiza oaselor lungi
-adolesc+adult tanar
-lez slab delim, distructiva, radiotrans
Mielomul
-in zonele de mdv rosie
-45-65 ani
-osteopenie/ fr de compre ale coloanei
Sarcom Edwing
-masa de tesut moale, marita in volum, dureroasa, diafiza femulului, osul iliac, tibie, humerus, coaste, fibula
-10-15 ani
-lez osasa distructiva “in bulb de ceapa” prin str de neoformatie osoasa periostala
Mersul in hipotonia de cvadriceps
paci si impinge impinge cu mana coapsa (nu poate bloca in extensie inainte de a atinge calcaiul solul)
Mersul in hipotonia m flexori dorsali ai gleznei si piciorului
izbirea piciorului de sol
ridicarea mai accentuata a genu(nv peronier)
mers stepat
mers hip-like
mers prin circumductie
mersul in hipotonia m fesier mare
tr se inclina in fata in timpul perioadei de sprijin-> compenseaza prin propul tr spre post-> mers in extensie/de tip fesier mare
Mersul in hipotonia m abductori ai soldului
mers Tendelenburg/ de tip fesier mijlociu
Mers hipotonia de m posteriori ai gambei
mers calcaneal/ de tipic piciorului plat
