Infectiile chirurgicale Flashcards
Factori de risc care cresc incidenta infectiilor chirurgicale
LOCALI
-hematom de plaga
-tesut necrotic
-corp strain
-obezitate
-contaminare
SISTEMICI
-varsta inaintata
-soc (hipoxie, acidoza)
-diabet zaharat
-malnut protein-cal
-alcoolism ac/cr
-csr
-chimioterapie
-imunosupresie
-infe locala disem sistemic
Pregatirea mecanica pentru prevenirea infectiilor chirurgicale
-pacientul sa faca dus cu sapun sau sol antiseptice cu o seara inainte
-parul tuns si nu ras (iritatie-poarta de intrare)
-ag antiseptic pe baza de alcool
-reducerea duratei interv
-mentinerea temperaturii corporale
-controlul glicemiei
-debridare buna, hemostaza adecv si indepartare cheagurilor mari din plaga
-substi volemica+O2 pt mentinerea perfuziei si oxigenarii
Cum administram antibioterapia perioperatorie?
AB preoperator se admin cu o ora inaintea de incizie
Floroquinolonele si vancomicina necesita admin de-a lungul a 1-2 ore->admin lor cu 120 min inainte de efect inciziei
Admin de doze suplimentare daca interv depaseste de 2 ori tp de injumatatire al AB/pierderi excesive de sgn
Cazurile “curate” nu necesita ab profilactica-doar daca se folo materiale protetice
Ab perioperatorie e continuata 24h postoperator-poate fi extinsa la 48h in chiru cardiaca
Selectia AB profilactice pentru chirurgia electiva
Cardiaca/vasculara-cefazolina, cefuroxim
/ clindamicina, vanco
Ortopideica- cefazolina/ clindamicina, vanco
Gastroduodenala- cefazolina/ clindamicina sau vanco+ aminoglico sau aztreonam sau florochinolona
Tract biliar- cefazolina, cefoxitin, cefotetan, ceftriaxona, ampi-sulbactam/ clinda sau vanco+ aminoglico sau aztreonam sau florochinolona
Intestin subtire- cefazolina+ metronidazol, cefoxitin, cefotetan/
clindamicina+ aminglico sau aztreonam sau floro
Colorectala- cefazolina+ metronidazol, cefoxitin, cefotetan, ampi-sulbactam, ceftriaxona+ metronidazol, ertapenem/
clinda+ aminogli sau aztreonam sau floro, metronidazol+ aminoglico sau floro
Histerectomie- cefazolina, cefotetan, cefoxitin, ampi-sulbactam/ clinda sau vanco+ aminoglica sau aztreonam sau floro
Clasificarea plagilor chirurgicale dupa nivelul de contaminare
Curat- gram-poz (sala op, echipa chiru, pielea paci) 3%- hernie inghi, tiroidectomie, mastectomie, grefa aortica
Curat contaminat-polimicrobian( colonizare endogena a paci) 5-15%- reze electiva colo/ gastrica, tub de gastrostoma, expl cai bili
Contaminata- polimicrobiana( contaminare macroscopica) 15-40%- contaminare cu conti gi in interv elective, ulcer perfo
Murdara- polimicrobiana ( infectie stabilita) 40-50% drenarea abces/ reze intesti infarctat
Tratamentul infectiei nosocomiale
-suportiv: controlul sursei prin drenaj/debridare, AB si sustinerea insufi de organ
Cei 6 “W” ai febrei postoperatorii
Wind- 1-2 zile- atelectazie ce raspunde la ex de respi profu+ elim secre prin expectoratie
Water- 2-3 zile
Wound- 3-5 zile
Waliking 5-7 zile
“W”abcess 7-10 zile
Wonder drugs
Tratamentul infectiei plagilor superficiale vs profunde
superficiale- AB per os cu acoperire Gram-poz
profunde- redeschidere plagi, debridare t necrotic/ fasciei necrozate si sutura secundara
in cazurile cu sepsis-control surs-debridare+ AB i.v cu spectru larg
infe intracavi/intraparenchimatoase- peritonita secundara/ abcesul intraabdo/ empiem- ab empirica cu spectru larg imediat dupa diag+anaerobi
colectiile izolate pot fi drenate percutan cu ghidaj radio
Modurile de manifestare a infectiilor intraabdominale postchirurgical
Peritonita difuza cu sepsis
-dehiscenta majora a unei anast intesti/ perfo si varsare a conti enteric/biliar in cavi peritoneala
-reinterventie
-durerea abdo difuza, aparare musculara, febra, leucocitoza si satare toxico-septica
Abcesul intra-abdominal localizat
-febra persist, leucocitoza, ileus
-CT cu contrast enteric si iv
-drenaj percutan ghidat eco/CT
-reintrventie:
1 sursa de contaminare continua (perfor, fistula, scurgere anastomotica)
2 tesut devitalizat
3 esuarea drenarii percutane
4 progresie spre peritonita generalizata
Dupa un control al surseidurata AB nu trebuie sa fie mai lunga de 2 zile de la incetarea febrei si leucocitozei
Cauzele revarsatelor pleurale la pacientii cu patologie chirurgicala
-supraincarcare de volum
-efuziuni simpatice
-efuziune parapneumonica
Caracteristicile efuziunilor exudative din empiem si tratament
pH<7,2
glucoza <60 mg/dL
LDH 3* nivelul seric
+/- coloratii gram/ culturi poz
Tratament
-toracocenteze repetate
-drenaj chirurgical prin toracoscopie/ toracotomie si decorticare
Care sunt cele mai frecvente infectii nosocmiale?
pneumonia asociata spitalizarii/ ventilatorului- 22%
Cand putem suspecta diagnosticul de PAV?
-infiltrat/ consolidare pe Rx
-febra, leucocitoza, secretii bronsice purulente nou aparute/mai abu
-afectarea schimbului gazos
-prelev de probe bronhoscopic (lavaj bronhoalveolar, periaj bronsic) / esantionare bronsica oarba pt culturi/ aspiratie endo-traheala pt culturi
O cultura poz= >10^4 UFC/mL pt lavaj si >= 10^3 CFU/mL pentru periaj bronsic
Tratamentu si principiile de baza pentru prevenirea PAV
Tratament:
<5 zile spitalizare
AB empirica care sa acopere Staf si gram-neg
> 5 zile/imunocompromisi
AB empirica care sa acopere MRSA si Pseudomonas
adaptat aboi la spectrul cel mai ingust posibil
trat cu ab specifice de 7 zile
Principiile de prevenire
1) reducerea sedarii si intreruperea zilnica a acc
2) eval dispo detubarii zilnic cu incercare de respi spontane
3) mobilizare precoce
4) redu la min a secre cu tub endotraheal cu dispoz de aspir subglotic
5) ridicarea toracelui la 30-45 grd
6) mentinerea circuitului ventilator
Cand se poate stabili diagnosticul de ITU postoperatorrie?
urocultura cu >100.000 organisme/mL urina
! nu prea sunt cauza de febra/sepsis se negativeaza adesea dupa ce scoatem cateterul
Infectiile frecvente ale tesuturilor moi
CELULITA
-SGA(penicil)/ Staf-supurativ-incize+drenaj+AB
-eritem care dispare la digitopresiune, cald, durere
FURUNCUL, CARBUNCUL
-prolif Staf in glandele si criptele pielii
-induratie localizata, eritem, sensib, tumef cu drenaj purulent
-incizie+drenaj+ab
HIDROSADENITA SUPURATIVA
-prolif Staf in gl sudoripare apocrine
-multiple abcese mici, subcuta, drenaj purulent-axilare si inghinale
-inciz+drenaj zone mici, ab, zone mari- excizie larga si grefa de piele
LIMFANGITA
-infe vase limf cu Streptococus
-tumef difuza si eritemul extremitatii distale cu zone de striuri de inflamatie de-a lungul canalelor limfatice
-ingrijirea locala a plagilor, ab, indepart corp strain, ridicarea extrem
Gangrena, INTM
-Strept/Staf, mixta aeroba/anaeroba, Clostridium
-invazie, necroza tisu si semne de sepsis
-durere disprop, edem ce depaseste zona eritemului, desensib teg, epidermoliza, decolorarea pielii, emfizem subcuta
-semne tardive: bule, crepitatii, drenaj cu miros fetid, gangrena dermica
-leucocitoza cu hiponatremie
-debridare radicala/ amputatie, ingrijire agresiva locala cu debri frecv, ab parenterale si reechilibrare HE agresiva
Ce rol are Clindamicina in INTM?
este un inhibitor al sint proteice si se folosete frecv pt ca reduce productia de toxine
Gangrena streptococica necrotizanta
-eritem care nu dispare la digitopresiune( tromboza subdermica a vascu nutri teg), flictene si necroza frenca a pielii
Trat:
debridare extinsa si peni dz mare+clindamicina
Mionecroza clostridiana
-celulita clostridiana
-necroza tisulara si crepitatii care avanseaza rapid
Trat
-debridare radicala imediata cu penicil in dz mari/ clidamicina/ tigecilina+ oxigenoterapie hiperbara
Tetanosul-tablou clinic
intubatie de 3-21 zile
simpt prodromale-cefalee+neliniste-> spasme muscu descendente incep cu reigidizarea maseterului, m gatului, deglu difi si raspandire in tot corpul
spasme tonice generalizate violente in term de 24h de la debu simpt-> stop respirator
-tahicardie+HTA
-diag clinic
-IGT se admin im si se infiltreaza in jurul plagii+ debri si curatare rani
Riscul de tetanos in functie de tipul plagii
FARA PREDISPOZITIE
<6 ore, ascutit/curat fara contaminare cu pamant/saliva
CU PREDISPOZITIE
>6 ore
zdreobire, avulsie, abraziune, arsuri/dege
contaminate cu saliva/pamant
Recomandari de profilaxie a tetanosului in managementul plagilor la adulti intre 19-64 ani
Pacientii cu plaga curata/ minora
-la cei cu vaccin >= 3 doze nu se administreaza nici vaccin(se admin vaccin daca au trecut mai mult de 10 ani) nici IDT
-la cei cu mai putin/ necunoscut se administreaza o doza de vaccin, fara IGT
Toate celalalte tipuri de plaga
-cei cu >= 3 doze de vaccin in istoric nu vor primi nimic (se admin vaccin daca au trecut mai mult de 5 ani de la ultima doza)
-cei cu <3 doze/ necunoscut vor primi atat vaccin, cat si IGT
Factorii de risc pentru abcesul mamar
alaptarea
varsta>30 ani
prima sarcina
VG>41 S
fumat
obezitate
! la o femei care nu alapteaza sugereaza un posibil proces malign subiacent
Tratamentul abcesului mamar
Ab antistafilococice
2-3 aspiratii seriate ghidate eco la 2-3 zile distanta/ daca esueaza sau teg e compromis- drenaj chirurgical(poate fi si de prima intentie-rata mai mare de fistule de duct mamar)
Mamele trebuie incurajate sa continue alaptarea sau pomaprea
