Intestinul subtire si apendicele Flashcards
Cauzele de necroza a intestinului subtire
-prin compromiterea directa a mezenterului ex volvus
-prin cresterea presiunii intraluminale cu scaderea perfuziei peretelui
Care sunt cele mai frecvente cauze extrinseci de ocluzie intestinala?
-in tarile industrializate-aderentele post-operatorii ( sau mai rar cele date de boli infla trat non-chiru-apendicita, endometrioza, colecistita, diverticulita ac)
-in restul tarilor- herniile-inghinala/ombilicala
-cancerul cu metastaze periotoneale/carcinomatoza
Cauze mai putin frecvente de ocluzie intestinala?
-volvulus
-sdr arterei mezenterice superioare-ocluzie duodenala la pacientii care au scazut rapid in greutate -portiunea a 3-a a duod comprimata de inchiderea acuta dintre AMS la emergenta sa din aorta si aorta in sine
Care este cea mai frecventa cauza de strictura benigna a intestinului?
boala Crohn
Alte cauze frecvente de stricturi benigne ale intestinului?
-enterita postradioterapie
-ulcere de la consumul cronic de AINS
-stricturi anatomice aparute in urma rezectiei anterioare a intestinului subtire
Ce tumora poate metastaza la nivelul intestinului dand ocluzie intestinala?
melanomul malign
Care sunt tulburarile acidobazice din ocluzia intestinala in functie de localizarea ocluziei intestinale?
In OIS proximala sucul intestinal e acid+varsaturi-> alcaloza metabolica
In OIs distala sucul e alcalin, iar acidoza metabolica e rezultatul varsaturilor persistene
Parametrii clinici si de laborator folositi in incercarea de a anticipa progresia obstructiei pana la strangulare
febra
tahicardia
leucocitoza
sensibilitatea abdominala
-> risc mare de strangulare
riscul creste de la 7% cand unul e prezent la 64% cand sunt toate 4
Riscul de infarct pare sa creasca la pacientii cu ocluzie de grad inalt tratati non-chiru timp de 24-48h la care nu apar semne de ameliorare
Semnele si simptomele ocluziei intestinale
ANSA INTESTINALA PROXIMALA (ansa deschisa)
-durere intermitenta, intensa, colicativa ameliorata de varsaturi
-varsaturi cu cantitati mari, biloase si dense
-sensib la palpare epigastrica/periombilicala, de intensi redusa in abs strangularii
-distensie absenta
-constipatia severa pt fecale si gaze poate sa lipseasca
ANSA INTESTINALA DISTALA (ansa deschisa)
-durerea intermitenta spre constanta
-varsaturi in cant si frecv mica, cu aspect fecaloid in evol
-sensib la palpare-difuza si progresiva
-distensie moderata catre marcata
-constipatie severa pt fecale si gaze prez
INTESTIN SUBTIRE (ansa inchisa)
-durere progresiva, intermitenta catre constanta, evolutie rapida
-varsaturile pot fi proeminente (reflexe)
-sensib la palpare poate fi difuza, progresiva
-distensia adesea abs
-constip severa pt fecale si gaze poate sa lipseasca
COLON SI RECT
-durerea continua
-varsaturi intermitente, fecaloide
-sensib la palpare difuza
-distensie marcata
-constip severa pt fecale si gaze prez
Semnul vartejului pe CT
sugestiv pentru volvulus, ocluzia cu bucla inchisa si hernia interna, pare prin rotirea mezenterului
Examinarile de laborator in OIS
-leucocitoza-daca persist in ciuda aspi nazogastrice si resuscitarii volem-> progresie spre ischemie
-alcaloza hiopkalemica de “contractie”
-hiperamilazemie- mult crescute suspi pancreatita ac
-acidoza lactica-infarct intestinal
!sumar de urina pt a exclude o infe/litiaza drept cauze ale simptomatologiei
Cauze frecvente de ileus
narcoticele, hipotiroidismul, repausul la pat, traumatismele, deficitele electrolitice (in special Ca,Mg,K,fosfat) bolile inflamatorii sistemice sau peritoneale, sepsisul anestezia, medi psihotrope,
alvimopan
antagonist opioid selsctiv, se foloseste impreuna cu protocoalele “de ciruit rapid” pentru a scadea durata ileusului paralitic postop
Care este cantitatea de urina care indica o resuscitare volemica adecvata la adulti
0,5 ml/kg/h
Ce fel de solutii se folosesc in resuscitarea volemica din ocluzia intestinala?
solutiii izotone
Cele 4 etiologii ale ischemiei intestinale
-embolismul AMS-origine cardiaca-FiA-la originea a colice medii
-tromboza AMS-boli vasculare-ATS-angina intestinala- durere postprandiala, frica de alim, scadere ponderala-originea AMS
-tromboza VMS-stari de hipercogu-defi de antitrombina III sau mutatia fact V Leiden
-ischemia mezenterica non-ocluziva- paci in soc, cu IC sau dializati-ischemia prelung >12 ore->necroza intestinala
La ce pacienti trebuie sa suspicionam o ischemie mezenterica acuta?
la cei cu dureri abdominale si acidoza metabolica persistenta
Semne de infarct intestinal pe CT
-ingrosarea peretelui abdominal
-aeroportia
-pneumomatoza
Ce medicamente trebuie evitate in IMNO?
cele care induc spasm suplimentar-vasopresoarele alfa adrenergice si digoxin
Cum se stabileste cel mai adesea diagnosticul in tumorile intestinului subtire
-eval cu subst de contrast
-entreoclisme
-enterografie CT
Tumorile benigne ale intestinului subtire
-tumori GIST-in jejun-cu orig in cel interstitiale ale lui Cajal-det imunohistochim a proto-oncogenei c-Kit, cunoscuta si sub denumirea de CD117-mai putine mitoze, mai mici, fara pleomorfism nuclear, necroza sau comp invaziv/metastatic fata de omologii maligni
-hemanigioame-sdr Osler-Weber-Rendu-5% din tu-dau hemoragie oculta
-lipoamele-mai frecv la barbati, mai ales in duoden si ileon
-hamartroame-cauza de sangerare si invaginare, in special la copii-sdr Peutz-Jaghers-AD+hiperpig mucocutanate
-limfangioame
-tu neurogene-schwoanoame, neurofibroame
-tu epiteliale-adenoame tubulare, viloase si cele ale gl Brunner (apar in duoden, asimpt)
Care este cea mai frecventa forma de prezentare a adenocarcinoamelor intestinului subtire
apar in special in duoden-ocluzie si slabire in greutate
+/- sangerari si anemie
cele din regiunea periampulara- icter nedureros sau pancreatita de cauza inexplicabila
Care este originea cea mai frecventa a tumorilor carcinoide intestinale?
au originea in cel Klutchitsky ale criptelor Liberkuhn
-40-50% in apendice
-iar in intestin cele mai frecv in ileon si multicentrice
Sindromul carcinoid
cumul de maif care apar ca urm a actiunii carcinoizilor metastatici intestinali-eritemul cutanat episodic, bronhospasm, crampe adbominale, diaree, instab vasomotorii, lez ale pielii asem pelagrei si o valvulopatie cardiaca dreapte
acestea apar fi spontan fie in urma efort, emotiilor, alcoolului, anestezie sau manipularii tumorii
Cum apare sindromul carcinoid?
Tumorile carcinoide secreta 5-HTP in circulatia portala, care ajuns la ficat se metabolizeaza in 5-HIAA si in peptide vasoactive precum 5-hidroxitriptofanul, calikreina, histamina, si ACTH
!ca sdr sa apara treb sa existe fie metastaze hepatice sau tu situate in zone care nu dreneaza in circ portala-gonade, rect, plamani
Se confirma prin testarea urinara de 5-HIAA sau testarea serica a serotoninei sau a cromograninei A.
Tart:excizie chirurgicala
Care localizare a GIST-urilor pare sa aiba un prognostic mai grav?
intestinul subtire
Ce chimioterapic putem utiliza la pacientii cu GIST cu metastaze?
imatinib-inhibitor al tirozinkinazei- cand face rezi il trecem pe al ITK0 ex sunitinib
Care sunt cele mai frecv manifestari ale diverticului Merkel?
hemoragia, ocluzia, inflamatia si fistula ombilicala
Complicatii mai putin frecv ale diverticului Merkel
impactarea de corp strain, anemia feripriva, malabsorbtia, perforatia si incarcerarea intr-o hernie(hernia Litrre), inclusi in hernie inghinala, femurala si ombilicale
Cand se inchide de-obicei ductul vitelin?
in sapt 8-10 de gestatie
Cand apare malrotatia?
prin anomalii de fixare si rotatie ale tr intesti intre sapt 4-10 de gestatie
Ce antibiotice sunt utilizate in pregatirea peroperatorie a apendicitei acute?
o cefalosporina de gene a 2-a, o penicilina cu spectru larg sau o combi de florochinolonoa cu metronidazol
