Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

Rezidentiat > Diabetul zaharat > Flashcards

Diabetul zaharat Flashcards

1
Q

Evaluari anuale pentru dezvoltarea complicatiilor si pentru riscul cardiovascular al pacientilor diabetici

A

Dezvoltarea complicatiilor
-screening oftalmologic-fotografiere retineana
-AV
-rap albumina/creatinina urinara (RAC)
-ureea serica si electroliti, RFGe
-examen de picior pt afectarea neuropata sau vasculara
-hemo-leucograma completa
-fct tiroidiana
-fct hepatica

Risc cardiovascular
-status fumator
-TA
-profil lipidic
-risc cv global utilizand validate de calculare a riscului (SCOR QRISK)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Examenul de picior al pacientului diabetic

A

Caracteristici ale bolii vasculare periferice
-paloare, decolorare
-pierdere par
-tegumente reci
-puls periferic abs
-TRC redus
-semne de gangrena/infe

Caracteristici ale neuropatiei
-pierderea arcului plantar/ dgt deform in gheara
-ulcere neuropatice
-deformarea arti (piciorul Charcot)
-pierderea sensibilitatii in manusa/in soseta(monofilament)
-pierderea sensib vibratorii, propioceptive si a durerii
-pierderea rflx osteotendinos la niv gleznei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Ce elemente pot aparea la examenul clinic tegumentar al pacientului cu diabet?

A

vitiligo
pigmentari (acantosis nigricans)
granuloame anulare
buloza diabetica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care este cea mai frecventa cauza de deces a pacientilor diabetici?

A

boala coronariana

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care sunt modificarile realizate in molecula de insulina pentru obtinerea analogilor cu actiune rapida

A

-LISPRO-inversarea ordinii prolinei si lizinei in poz 28 si 29 ale lnt B
-ASPART-inlocuirea prolinei din poz 28 lnt B cu un reziduu de ac aspartic
-GLULISINA-inlocuirea asparginei din B3 cu lizina, iar a lizinei din B29 cu acid glutamic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care sunt cele doua cai de secretie ale insulinei?

A

Calea constitutiva-mici cantitati de insulina elib in circ ocolind granulele secretorii
Calea reglementata-secretie de canti echimolare de insulina si peptid C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Valorile normale ale glicemiei

A

3,5-8 mmol/L (63-144 mg/dL)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Productia de glucoza

A

peste 90% din cele 200g de glucoza utilizata zilnic provin din glicogenul hepatic si gluconeogeneza hepatica, restul din gluconeogeneza renala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

In ce categorii poate fi impartit diabetul secunadar?

A

diabet secundar:
-bolilor endocrine
-defectelor genetice
-bolilor pancreatice exocrine
-medicamentelor si subst chimice
-infectiilor
-f rare de diabet mediat imun
-alte sdr genetice asociate uneori cu diabetul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Care sunt tipurile de diabet 1?

A

tipul 1A- mediat imun
-LADA latent autoimmune diabetes in adults
tipul 1B- non-mediat imun

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Care sunt antigenii insulelor pancreatice?

A

insulina
enzima decarboxilaza a acidului glutamic (GAD)
proteina tiroxin-fosfataza IA-2/ICA512
transportatorul cationic ZnT8
tetraspanina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cepolimorfisme ale genelor HLA cresc riscul de DZ1?

A

HLA-DR3-DQ4
HLA-DR4-DQ8

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Ce polimorfisme ale genelor HLA confera protectie fata de diabet?

A

DQB1*0602

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Clasificarea etiologica a diabetului zaharat bazata pe clasificarea Asociatiei Americane de Diabet

A

DZ tip 1 (distru beta-celulara)
-mediata autoimun
-idiopatica

DZ tip 2
-insulinorezist cu defi de insulinosecre

ALTE TIPURI SPECIFICE DE DIABET
Secundar unor defecte genetice
-anomalii genetice fct ale cel betapancre
*MODY
*mutatii ale glucokinazei
*mutatii ale fact hepatic nuclear
*diabetul mitocondrial
*diabetul neonatal
-anomalii genetice in fct insulinei
*Leprechaunism
*insulinorezi tip A
*sdr Rabson-Mendenhall
*diabet lipoatrofic

Diabet secundar afe pancreasului exocrin
-pancreatita cr
-hemocromatoza
-intrv chiru/trauma
-fibroza chistica
-neoplasme
-pancreatopatia fibrocalculoasa

Diabet sec bolilor endocrine
-acromegalie
-cushing
-glucagonomul
-hipertiroidism
-stomatostatinomul
-aldotestosteronomul

Diabet sec medicatiei/subst chimice
-glucocorticoizi
-diuretice tiazidice
-antipsihotice
-blocanti de recept B-adrenergici

Infectii
-rubeola conge
-oreion
-CMV

Forme rare de diabet mediate imun
-sdr omului rigid
-ac anti receptori de insulina

Alte sdr genetice posibil asoc cu diab
-sdr Down
-Klinefelter
-Turner
-Prader-Willi
-Sdr DIDMAOAD
-Ataxia Friedreich
-Corea Hunigton
-Sdr Laurence-Moon-Biedl
-Distrofia miotonica
-porfiria

Diabetul gestational

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Factori de mediu implicati in dezvoltarea diabetului zaharat 1

A

-factori materni-infe in sarcina/varsta inaintata
-infe virale-enterovirus+ cosackie B43
-fact dietetici-intro timpurie a latelui de vaca si defi relativ de vit D
-toxine din mediu
-obezitate infantila
-stresul psihologic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Care sunt genele implicate in diabetul de tip 2

A

factorul de transcriere 7-like 2 (TCF7-L2) EU
KCNQ1-asiatici

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Pragul renal pentru glucoza

A

10-11 mmol/L (180-200 mg/dl)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Dupa ce varsta poate sa apara diabetul tip 1 la copii?

A

dupa varsta de 6 luni

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Diabetul zaharat neonatal tranzitoriu

A

apre la scurt timp dupa nastere si dispare in medie la 12 sapt
50% din persoane recidiveaza in cursul vietii
-maj au anomalie in exprimarea genelor ZAC si HYMAI pe cromozomul 6q

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

mutatiile cele mai frecvente care produc diabet zaharat neonatal permanent

A

KCNJ11

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Care e cea mai frecv cauza monogenica de diabet?

A

HNF-1a (70%)
pe cr 12q, debut la adolescenti/20 ani
cu hiperglicemie progresiva, complicatii microvasculare frecvente
prag scazut de glicozurie si cresterea col HDL

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Ce cauza monogenica de diabet are ca alte caracteristici si chisturile renale, proteinuria si bolile renale cronice?

A

HNF-1b (2%)
pe cr 17q, apare la adol/20 ani, cu progresie nu foarte clara
frecv complicatiile microvasculare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Ce cauza de diabet monogenic merge cu o deteriorare minima in timpl?

A

Glucokinaza (15%)
pe cr 7p, prezent de la nastere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Ce cauze monogenice de diabet pot avea debutul si la 30 de ani?

A

HNF-4a (5%)
pe 20q, merge cu hiperglice progresiva cu complicatii microvascu frecv
greutate crescu la nastere, hipoglice neonat, HDL scazut si LDL crescut

IPF-1 (<1%)
pe 13q cu progresie nu foarte clara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Complicatiile ca metoda de prezentare a persoanelor cu diabet
-infe teg stafilococica -retinopatie remarcata la ultima vizita la ofta -polineuropatie care prov furnicaturi si amorteala la niv picioarelor -disfunctie erectila -boala arteriala, care duce la infarct miocardic sau gangrena periferica
26
Criterii de diagnostic ale diabetului OMS
glicemie bazala >7 mmol/L (126 mg/dl) glicemia in orice moment >11,1 mmol/l (200 mg/dl) HbA1c>6,5% (48 mmol/l) o sg val anorm e sufi pt diag la cei simpto la cei asimpto sunt necesare 2 det anormale TTG la cei cu diag incert/ diabet asoc FC/ gestational
27
Testul oral de toleranta la 75g glucoza OMS
NORMAL a jeun <6 mmol/l (106 mg/dl) la 2 ore <7.8 mmol/ (140 mg/dl) ALTERAREA TOLERANTEI LA GLUCOZA a jeun <7 mmol/l (<126 mg/dl) la 2 ore <7.8-11 mmol/l (140-200 mg/dl) DZ a jeun >=7 mmol/l (>= 126 mg/dl) la 2 ore >=11,1 mmol/l (>=200 mg/dl)
28
Cum definim glicemia bazala modificata?
glicemia a jeun cuprinsa intre 110-126 mg/dl ( 6,1-6,9 mmol/l) ! pragul ADA e de 100 mg/dl (5,6 mmol/l)
29
Care sunt cele 4 obiective ale controlului si tratamentului diabetului
-prev urgentelor diabetice amenintatoare de viata- cetoacidoza diabetica+hipoglicemia cu tratarea lor efi cand apar -trat simpt hipoglicemiei -minimizarea complicatiiilor pe termen lung prin screening si control eficient al hiperglicemiei si a altor fr cv -evitarea reactiilor adverse iatrogene-hipoglicemia
30
Care este tinta HbA1c?
48-58 mmol/l (6,5-7,5%)
31
actori considerati pt individualizarea tintelor glicemice la persoanele cu diabet
Control glicemic strict -fara hipoglicemi -complexi redusa/mai putina medicatie -doar opti stil viata/ metformin -durata scurta a diabetului -speranta de viata crescuta -fara boli cv Control glicemic mai putin strict -istoric de hipoglice severa -povara crescuta a tratamentului -durata lunga a bolii -durata de viata limitata -co-morbiditati importante -boli cv
32
Consecinte ale hipoglicemiei
SIMPTOME ACUTE Autonome -transpiratii, parestezii, senzatia de caldura, tremuraturi, anxietate, palpitatii, si paloare Neuroglicopenice -tulb de vorbire, tulb de comportament, scaderea capa de conc, amorteala, apatie, moleseala, hemiplegie, coma->deces -scaderea capacitatii de recunoastere a simpt de la cei cu hipoglicem recurente/durata crescuta a diabetului MEDICALE -cresterea riscului de cadere -cresterea riscului de infarct miocardic *crestera trombozelor *instab placilor de ATS *aritmii cardiace PSIHOLOGICE -scaderea calitatii vietii -stanjeneala -frica de hipoglicemie *reducerea medii pt evi ep ulterioare *HbA1c mai crescuta FINANCIARE -scaderea perfo profesio -cresterea cheltuielilor perso -cresterea costurilor medicale *vizite suplim *testare glicemica mai frecv
33
Efectele metforminului
scade gluconeogeneza hepatica->reduce productia hepatica de glucoza si creste sensibilitatea la insulina fara a afecta secretia de insulina poate suprima pofta de mancare si stabiliza greutatea scade glicemia in conditii bazale cu 2-4 mmol/l (36-72 mg/dl)=scade HbA1c de 11-22 mmol/l (1-2%)
34
Efectele adverse si contraindicatii ale metforminului
gastrointestinale: anxietate, discomfort abdominal, greata, diaree CI: IR, insufi hepatica, IC din cauza riscului de acidoza lactica nu se ini la cei cu RFGe <45 si se opreste la cei cu RFGe <30 se opreste administrarea inaintea admini subst de contrast in explorarile imagistice si se reia la 48h se evita la cei cu istoric de abuz de alcool scade abs de B12 fara anamie tho
35
Exemple de medicamente non-insulince utilizate pt tratamentul diabetului
Biguanide-Metformin-acidoza lactica Sulfoniluree-alternativa la prima linie de trat -gliclazid -glimepirid -glibenclamid -glipizid -tolbutamid Meglitinide -repaglinida -nateglinida Tiazolidindione-Pioglitazona Inhibitori de DPP-4 -sitagliptina -linagliptina -vlidagliptina -alogliptina -saxagliptina Inhibitori SGLT2 -dapagliflozin -empagliflozin -canagliflozin Inhibitori de alfa-glucozidaza -acarboza -miglitol -vogliboza Agonisti de recept de GLP-1-injectabili -exenatida -liraglutida -lixisenatida -dulaglutida -semaglutida -albiglutida
36
Efectele adverse ale sulfonilureelor
cresterea in greutate cu 1-4 kg hipoglicemia-risc crescut la admin celor cu actiune mai lunga, aport excesiv de alcool, varsta inaintata, in timpul infectiilor intercurente
37
Efecte adverse meglitinide
hipoglicemie si crestere in greutate dar mai putin severe ca sulfonilureele
38
Efectele adverse ale tiazolidindionelor
crestere in grutate 5-6kg retentie de lichide care poate pp IC anemii usoare osteoporoza
39
Efectele adverse ale gliptinelor
greata pancreatita acuta saxagliptina creste riscul de IC
40
Efectele adverse ale inhibitorilor de SGLT2
-candidoza genitala -deshidratarea mai rare: cetoacidoza diabetica, gangrena Fournier, amputatii ale mb inf
41
Ce alte terapii orale se mai pot folosi in tratamentul diabetului?
Bromcriptina-reseteaza ritmul ciradian de secretie a dopaminei hipotalamice (anmaliile sunt asoc cu rezi la insulina, obezitate, diabet) scade HbA1c cu 5-8 mmol/mol (0,5-0,7%) Colesevelamul-rasina de legare a ac biliari ce reduce si glicemia prin meca necunoscut
42
Ce antidiabetic se foloseste si in tratamentul obezitatii?
liraglutida- inhib GLP-1
43
Care sunt limitarile HbA1c?
Variabilitate analitica -dif metode dau val dif (standardizare) -variante moleculare ale Hb: HbF Variabilitatea biologica -inter-individuala:imbatranirea, dife in rata de glicare, etnicitate, variatii in durata de viata a eri -scaderea duratei de viata poate da rez fals scazute: anemie hemolitica, hemoragie ac/cr, sarcina -cresterea duratei de viata poate da rez fals crescute: defi de Fe -IR -HIV Variabilitatea clinica -legatura predictiva intre HbA1c si rez clinice nu e foarte clara
44
Ce se mai poate folosi in afara de HbA1c pt evaluarea pe termen lun a controlului metabolic la pacientii cu diabet?
fructozamina-albumina glicata-controlul glicemic in ultimele 2-3 sapt utila la cei cu anemie/hemoglobinopatie
45
Cand e indicat transplantul de insule pancreatice?
celor cu DZ 1 care nu mai simt hipoglicemiile, au hipoglicemii severe si variabilitate glicemica crescuta
46
Cand poate aparea cetoazidoza diabetica?
-conditii de stres precum patologii intercurente/infectii(30-40%) -intreruperea insulinei(15-30%) -diabet zaharat nou diagnosticat(10-20%)
47
Care sunt corpi cetonici care se formeaza in hepatocit in lipsa insulinei
acetoacetat acetona beta hidroxibutirat
48
Indicatorii cetoacidozei diabetice severe
cetonemie peste 6 mmol/l nivelul bicarbonatului sub 5 mmol/l ph venos/arterial sub 7 hipopotasemie in prezentare sub 3,5 mmol/l scor Glasgow scade sub 12/ scor AVPU anorm SaO2<92% TAs <90 mmHg puls periferic peste 100 sau 60 bpm gaura anionica peste 16
49
Diagnosticul cetoacidozei
cetonemie >=3 mmol/l (31 mg/dl) sau cetonurie semnificativa >= 2 pe strip glicemia > 11 mmol/l (200 mg/dl)/ DZ cunoscut HCO3 sub 15 mmol/l (15 mEq/L) si/sau pH VENOS <7,3
50
Recomandari pentru tratamentul cetoacidozei diabetice
Masuri imediate (0-60 min dupa diag si ini admin de fluide iv) 1. eval clinica pt a stab severitatea 2. cetonemia, glicemia, creatinina, electroliti, gazometrie sgn venos, HLG, culturi, ECG, Rx toracica si monitorizare cardiaca 3. ini infuzia cu sol de clorura de sodiu 0,9% -1L in prima ora cu exp celor cu hTA-corectie mai rapida -adaugati 40 mmol/l KCl daca K< 5,5 mmol/l si eval supli daca K<3,5 mmol/l 4. infuzie venoasa de insulina umana la o rata fixa de 0,1U/kg/ora 5. continuati insulina bazala cu act lunga la doza si mom obisnuit al zilei Tratamentul 60 min-6 ore 1.Reevaluati paci -cateterizare urinara la cei cu inconti/anuric dupa 2-4h -sonda nazogastrica daca paci e obnubilat/varsaturi 2.Continuati admin iv de fluide - NaCl 0,9% 1 L cu KCl timp de 2 ore -same -NaCl 0,9% 1L cu KCl timp de 4 ore -same -NaCl 0,9% 1L cu KCl timp de 6 ore 3.Masurati cetonemia si glicemia din sangele capilar in fiecare ora -cetonemia nu scade cu cel putin 0,5 mmol/L/ora, cresteti rata infuzei de insulina cu trepte de 1 U/ora in fiecare ora pana incepe sa scada cu 0,5 mmol/l/ora -alternativa la cetonemie e bicarbonatul venos care ar trebui sa creasca cu 3 mmol/l/ora -alternativ glicemia ar trebui sa scada cu cel putin 3 mmol/l/ora (50 mg/dl) -daca glicemia scade sub 14 mmol/l (250 mg/dl) incepe admin iv de sol glucoza 10% in ritm de 125 ml/ora+ NaCl 0,9% 4. Masurati gazometria din sangele venos (pH, bicarbonat, K) la 60 min si apoi o data pe ora 5. Tratati factorii precipitanti Tratamentul de la 6-12h 1.Reevaluati paci si repetati investigatiile biochimice si metabolice Conversia la admin subcutanata 1 cand e stabil biochimic-cetonemie sub 0,6mmol/l pH peste 7,3 si e pregatit si capabil sa le administr
51
Care e in mod normal deficitul de apa la un pacient cu CAD?
100mL/kg echivalent cu 7,5 L la un adult de 75kg
52
De ce este rar indicat bicarbonatul in CAD?
implicat in dezvoltarea edemului cerebral si poate cauza o crestere paradoxala a acidozei LCR- folosit doar daca pH-ul <7 H>100nmol/l si se admin sub forma de sol izotona 1,26%
53
Cand putem opri infuzia de fluide si insulina la pacientii care pot manca fara sa verse?
la 30 min dupa masa daca insulina cu acti lunga a fost continuata, daca nu infuzia trebuie continuata pana cand se administreaza o insulina bazala
54
Care sunt factorii precipitanti ai starii hiperosmolare hiperglicemice?
consum de lichide bogat in glucoza ag farma-tiazidice, steroizi patologii intercurente
55
Osmolaritatea-V.N+formula
Osmolaritatea=2(Na+K)+glucoza+uree V.N=285-300 mOsm/kg
56
La ce poate predispune starea hiperosmolara hiperglicemica?
la AVC, IMA, ischemii acute de mb inf
57
Particularitati in tratamentul SHH
Cheia e admin de fluide NaCl 0,9% dar daca osmolaritatea nu scade se pot admin si de 0,45% RATA SCADERII SODIULUI NU TREBUIE SA DEPASEASCA 10 mmol/L in 24 h-LEZIUNI CEREBRALE Daca substi de fluide nu e sufi pt scaderea glicemiei putem admin si insulina 0,05U/kg/ora GLICEMIA NU SE SCADE CU MAI MULT DE 5 mmol/L/ora (90mg/dl)- LEZIUNI CEREBRALE Profilactic-heparina cu greutate moleculara mica(si in CAD putem sa o luam in considerare)
58
Cum tratam acidoza lactica la pacientii cu diabet?
Poata sa apara la cei tratati cu metformin daca s-a depasit doza terapeutica, sau au insufi hepatica/renala. Mortalitate >50% Trat-rehidratare si infuzie de bicarbonat izoton 1,26%
58
Ce cauzeaza petele de vata din retinopatia diabetica?
pete gri-albe cu marg nedefinite si supraf mata microinfarctele-> edemul fb nv retinieni ce apare ulterior intreruperii trans axoplasmic->acumulare de reziduuri axoplasmice obs pete albe in locul petelor de vata ant (corpi citoizi)
59
Cum putem masura edemul macular?
cu ajutorul tomografiei de coerenta optica (TCO)
60
Gradele de severitate si tratamentul modificarilor morfologice din cadrul retinopatiei diabetice
NEPROLIFERATIVA (R1) -hemoragii punctiforme (microanevrisme capilare)-adeseori primele care apar -hemoragii in pata (scurgeri de sgn in str reti mai profu) -exudate dure(exudarea plasmei bogate in lipide si proten) -pete de vata/corpi citoizi !doar screening anual PREPROLIFERATIVA (R2) -dilatari/anse venoase -anomalii microvasculare intraretiniene -hemoragii rotunde, multiple, profunde !adresare non-urgenta catre ofta PROLIFERATIVA (R3) -vase neoformatie/neovascularizatie -hemoragii preretinale sau subhialoide -hemoragii in vitros !adresare urgenta RETINOPATIA AVANSATA -fibroza retineana -dezlipaire retineana prin tractiune !adresare urgenta-cea mai mare parte a vederii e pierduta MACULOPATIE (M1) -exudate dure in cadrul unui disc al maculei -linii sau cercuri de exudate dure in cadrul suprafetei a doua discuri maculare -microanevrisme sau hemoragii retiniene in cadrul suprafetei unui disc al maculei daca sunt asoc cu AV de 6/12 sau mai scazuta, neexplicabila !adresare prompta ofta
61
Ce substante pot fi injectate intraretinean pentru a controla retinopatia diabetica?
bevacizumab afibercept ranibizumab poate reduce pe termen scurt edemul-csr triamcinolon
62
Care sunt efectele adverse ale injectiilor intraretiniene?
infectii glaucom cataracta dezlipire de retina
63
Care este cea mai timpurie anomalie functionala a rinichiului diabetic?
hipertrofia renala asociata cu cresterea ratei de filtrare glomerulare
64
Ce alte patologii pot fi caracteristice nefropatiei diabetice?
-anemie normocr normocitara -crestere VSH, PCR -crestere TA
65
Ce cale de dializa se prefera pt pacientii diabetici?
deoarece sunturile vasculare calcifica repede, se prefera dializa peritoneala cronica
66
Efectele neuropatiei la pacientii cu DZ
NEUROPATIE AUTONOMA -hiperhidroza gustatorie -denervarea cordului -hipotensiune posturala -gastropareza -diaree -vezica atona -disfunctie erectila -sunt arteriovenios NEUROPATIE SOMATICA -pareze oculare -sdr tunel carpian -atrofie m mici -amiotrofie -neuropatie dureroasa -picior neuropat
67
Semnele clinice precoce ale polineuropatiei diabetice simetrice distale
pierderea sensib vibratorii, a celei dureroase profunde si a celei termice la nivelul picioarelor
68
Neuropatia acuta dureroasa
-apare durerea de tip arsura sau furnicaturi la nivelul picioarelor, tibial si al coapselor ant -FARA atrofii musculare Trat -ln I: duloxetina, antidepre triciclice, gabapentin, pregabalin -mexiletina, valporatul si carbamazepina -stimularea nervoasa transepidermala -cremele topice cu capsaicina +/- acupunctura
69
Testarea functei autonome la patul pacientului
Tensiunea arteriala in clinostatism -scaderea TAs cu >=30 mmHg Raspunsul frecv cardiace la -respi profunde (6 respi/min), dif FC max si min <=10 -raportul dintre cel mai lung si cel mai scurt R-R in timpul manevrei Vasalva(15 sec) <=1,2 -raportul dintre intervalul R-R in clino si ortostatism al batailor 30 si 15 <=1
70
Tratamentele alternative la inhib de 5 fosfodiesteraza in disfunctia erectila la pacientul diabetic
-apomorfina 2 sau 3 mg sublingual cu 20 min inaintea actului sexual -alprostadil-tableta ins uretral-125-500 microg -inje intracavernoasa cu aloprostadil 2,5-40 microg !priaprism -diaspozitive tip vacuum -proteze peniene
71
Caracteristici distinctive ale ischemiei si neuropatiei din cadrul piciorului diabetic
ISHEMIE claudicatie, durere in repaus roseata variabila, modif trofice rece, fara puls ulceratie dureroasa, la niv calcaielor si degetelor NEUROPATIE nedureroasa +/- neuropatie dureroasa bolta inalta, degete in gheara, fara modif trofice cald, puls vizibil ulceratie nedureroasa, plantara
72
Tintele terapeutice pt tratamentul factorilor de risc cardiovasculari la pacientii cu diabet zaharat
IDEAL HbA1c <7% (53 mmol/mol) TA <130/80 Colesterol<4 LDL <2 HDL>1,1 TGL<1,7 REZONABIL HbA1c<8% (64mmol/mol) TA<140/85 Colesterol<5 LDL<3 HDL>0,8 TGL<2
73
Ce microorganisme sunt mai virulente in medii de hiperglicemie?
Klebsiella Brukholderia pseudomallei
74
La ce cancere predispune diabetul zaharat?
Creste riscul de carcinom uterin si pancreatic (el poate si sa cauzeze DZ) de doua ori riscul de cancer colorectal si san creste cu 20-50% Tratamentul cu Metformin scade riscul
75
Cheiroartopatia diabetica
deformarea arti mainilor ca rez al evol indelung al DZ arti metacaropfalangiene si interfalangiene nu pot fi apropiate cand pacientul isi tine mainile in rugaciune ingrosarea pielii cu aspect ceros pe f dorsala a dgt

Rezidentiat (39 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions