Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Rezidentiat > Cardiologie > Flashcards

Cardiologie Flashcards

1
Q

Cate decese se produc anual in UK in primele 24h de la debutul simptomatologiei cardiace?

A

100.000

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Ce cuprinde lantul de supravietuire?

A

-recunoasterea timpurie SCR
-alertatre servicii urgenta
sa previna
-RCP imediata
sa asig tp necesar pana la interv specializata
-defibrilare rapida si ALS
sa reporneasca cordul
-ingrijire postresuscitare
sa restab calit vietii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

BLS

A

Siguranta salvatorului->stimuli verbali/durerosi->neresponsiv sau nu resp normal->suna 112->30 compresiuni->2 respiratii->continua RCP 30:2->DEA cum e disponibil

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Cat trebuie comprimat sternul si cu ce frecventa in compresiuniile din RCP?

A

5-6 cm cu o frecv de 100-120/min

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

In ce consta ALS?

A

monitorizare ECG
management cale aeriana
monitorizare pe cateter venos in vene periferice mari/vena centrala
ritm pe monitor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Algoritm ALS pentru ritmurile socabile

A

-TV fara puls+FV
se admin soc bifazic 150-200J (monofazic 360J)
urmat de RCP 2 min si reanalizare

amiodarona dupa 3 socuri si adrenalina 1mg la 3-5 min

In timpul RCP
-oxigenoterapie
-capnografie continua
-limitam la min intreruperile
-asig compresiuni efi
-continuam compresiunile dupa abordarea cailor respi

De luat in considerare
-ecografie
-compresiuni mecanice
-angiografie coronariana si coronarografie
-RCP extracorporeal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

4H si 4T

A

4H:
-hipoxia-ventilare pacient cu O2 supli
cu rata de ventilatie de 10/min
-hipovolemia-repletie volemica
-hipo/hiper K- clorura de Ca iv si combatem acidoza cu ventilatie
-hipotermie-incalzire int+ext

4T
-trombembolism-tromboliza iv
-tamponada cardiaca-pericardiocenteza
-toxine-antidot specific
-pneumotorace in tensiune-clinic (deviere trahee, hipersonoritate toracica, abs zg respi, eco)-toracocenteza pe ac/toracostomia

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

In ce pozitii pot fi plasate padelele pentru defibrilare?

A

-o padela la dreapta sternului sup si cealata deasupra apexului
-o padela la vf scapulei stg si celalta pe peretele ant al hemitoracelui stg

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

La ce pacienti e recuperarea neurologica mai buna dupa un SCR?

A

la cei cu miscari voluntare si activitate EEG in primele 3 zile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Tratamentul imdeiat post RCP

A

-algoritm ABCDE
-SaO2 94-98%
-PaCO2 normal
-ECG in 12 deriv
-trat cauza
-control temp corporale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Ce pot cauza aritmiile?

A

-moarte subita
-palpitatii
-durere toracica
-sincopa
-insuficienta cardiaca

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cum definim bradicardia?

A

FC <60 bpm in timpul zilei sau <50 bpm in timpul noptii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Cum influenteaza sexul frecventa nodului sinusal?

A

este usor mai crescuta la femei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Variatiile fiziologice ale FC

A

in inspir tonusul parasimpatic scade si FC creste, iar in expir FC scade
-in special la tineri si copii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Cand apare bradicardia fiziologica?

A

la sportivii cu tonus vagal crescut

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Mecanismele de producere ale aritmiilor

A

-tulb ale automatismului cardiac-la niv unei sg celule (ex bradicardia sinusala)
thaicardie: automatism crescut ca urmare a reducerii potentialului prag/cresterii pantei 4 a depola
activitate trigger ca urmare a post-potentialelor precoce/tardive->poten prag
-tulb de conducere-interact anormale intre celule (bradicardia din BAV), tahicardie: circuit de reintrare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Ce poate accentua activitatea trigger (oscilatiile potentialului transmembranar)

A

-catecolaminele
-tulb hidroelectrolitice
-hipoxie
-acidoza
-medicamente/ cardiostimulante- intoxi cu digitalice si ini aritmii in sdr QT lung

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Cauzele extrinseci ale bradicardiei sinusale

A

-hipotermia, hipotiroidismul, icter colestatic, HTIC
-betablocante, digitalice, medicamente antiaritmice
-sdr mediate neural

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Cauzele intrinseci ale bradicardiei sinusale

A

-ischemia acuta si infarctul nodului sinusal
-modificari degenerative cronice-fibroza la nivelul atriului si a nodului sinusal (boala de nod sinusal)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Boala de nod sinusal

A

aka sdr bradi/tahi
-ca urm a fibrozei idiopatice a nodului sinusal (sau dupa cardiopatia ischemica, miocardita sau cardiomiopatii)
-ep de bradicardie sau pauze sinusale si ep de tahiaritmii paroxistice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

reflexul Bezold-Jarisch

A

determina aparitia sdr mediate neural care pot da fie bradicardie (bradi sinusala, oprire sinisala, BAV), fie vasodil periferica reflexa manif prin sincopa/presincopa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Sdr mediate neural/neurogen

A

-sdr de sinus carotidian-varsnici-sincopa
-sincopa reflexa (vasovagala)- adulti tineri/ varsnici
-sdr de tahicardie ortostatica posturala-crestere acuta si semnif a FC asociata cu TA normale/usor reduse la trecerea in ortostatism- vasoconstr insufi compensata de cresterea FC

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Ce medicamente pot da sincopa la varsnici?

A
  • antihipertensive
    -antidepresive triciclice
    -neuroleptice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Tratamentul bradicardiei

A

-la cea sinusala-cardiostimulare temporala daca cauza e reversibila sau permanenta la cei cu afe degene

-boala de nod sinusal simpt-cardiostimulare permanenta (DDD) cu antiaritmice (sau ablatie) pt ep de tahi

-cei cu hipersensib carotidiana (asist>3sec)-cardiostimulare permanenta

-sincopa vagovagala-evi sit si aplicarea manv de contra-presiune (presiuni intre cele doua plame, picior peste picior) cand e in prodrom
recomandari de aport crescut de sare, ciorapi de compresie si administrarea beta-blocante, alfa-agonisti (midodrina) si unor medicamente cu efecte inotrop negativ (disopiramida)

-sincopa maligna (asoc cu traumatisme si asistola)-cardiostimulare permanenta bicamerala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Tipuri BAV

A

BAV I-prelungire PR>0,2 sec

BAV II
-Mobitz I prelungire progresiva a intervalului PR pana cand o unda P este blocata
-Mobitz II unda P blocata neprecedata de prelungirea progresiva a intervalului PR, complex QRS larg>0,12 sec
-cu conducere 2:1 sau 3:1 tot a doua sau a treia unda P este condusa la ventricul

BAV Wenckebach-tulb de conducere la niv nodululi AV, in timp ce Mobitz II e infranodal-> risc mai mare de progresie spre BAV complet-> indi de cardiostimulare iar la Mobitz I monitorizare
BAV II poate fi complicatia unui IMA-monitorizare si cardiostimulare percutana temporala-cel din IMA ant are risc mai mare de progresiune spre BAV complet-temporala percutana apoi cardiostimulare permanenta

BAV III complet-ritm de scapare
-cu QRS inguste (bloc langa nodulul AV)-50-60 bpm poate rasp la atropina iv, cardiostimulare temporala/perm
-cu QRS largi(sub fascic HIS) 15-40 bpm-sincopa Strokes-Adams-boala Lev la varsnici si boala Lenegre la tineri
sau dat de boala cardiaca ischemica, miocardite/ cardiomiopatii-cardiostim perm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Cauze ale blocului atrioventricular complet

A

Congenitale
-autoim (LES matern)
-boala cardiaca structurala (transpoz vase mari)

Fibroza idiopatica
-boala Lev (fibroza DISTALA progre a sist His-Purkinje la varsnici)
-boala Lenegre (fibroza/infla PROXI a sist His-Purkinje la tineri)

Boala cardiaca non-ischemica
-stenoza aortica calcifica
-cardiomiopatia dilatativa idiopatica
-infiltrativa (amiloidoza, sarcoidoza, neoplazie)

Chirugie cardiaca

iatrogene

indus medicamentos-digoxin, beta-blocante, BCC non-dihidropiridinice, amiodarona

Infectii
-endocardita
-Lyme
-Chagas

Boli reumatice autoimune
-LES, artrita reumatoida

Boli neuromusculare
Distrofia neuromusculara Duchenne

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Intarzierea de conducere la nivelul ramurilor fascicului His

A

-usoara alungire a complexului QRS (pana la 0,12 sec) si este cunoscut sub denumirea de bloc de ramura incomplet

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Blocul de ramura dreapta

A

unde S adanci in DI si v6
unde R ample tardive in V1-aspecr rsR’ cu unde R’ inalte in v1-v2 si S inguste in D1

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Blocul de ramura stanga

A

modificari opuse unde S adanci in V1 si unda R ampla, tardiva in DI si V6-aparitie de unde q anormale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Cauze de tahicardie supraventriculara

A

-Tahicardia sinusala- morfologia undei p e similara cu cea din ritmul sinusal undele p preced intodeauna complexele QRS-diag etiologic

-AVNRT-abs unde p sau unde p inversate, inainte sau dupa QRS-cea mai comuna cauza de palpitatii la cei cu cord normal

-AVRT-unde p vizibile intre QRS si unda T-daca calea conduce in ambele directii, poate aparea preexcitatia pe ECG in ritm sinusal

-FiA-RR neregulate si abs activi atriale organizate-cea mai comuna tahi la cei >65 ani

-Flutter atrial-unde in dinti de fierastrau cu 300 bpm si conducere AV 2:1-de luat in considerare la cei cu TSV regulata cu 150 bpm

-Tahicardia atriala-activi atriala organizata cu unde p dif de ritmul sinusal, precedand QRS-la cei cu boala str cardiaca/post-ablatie extinsa atriala

-Tahicardia atriala multifocala-unde p dif >=3 si interv RR neregulate-rara, asoc cu boala pulmonara cronica semnificativa

-Tahicardia jonctionala accelerata-ECG similar cu AVNRT-rara la adulti

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

AVNRT

A

-de doua ori mai frecv la femei
-fara fact decla, dar agravata/indu de stres emotional, extenuare, cafea, ceai, alcool
-complexe QRS normale, regulate cu 140-240 bpm

-AVNRT tipica “slow-fast”-cand un impuls apare mai devreme va fi condus pe calea lenta spre ventriculi si retrograd apoi pe cea rapida

-AVNRT atipica “fast-slow”- in 5-10% cazuri anterograd pe calea rapida si retrograd pe cea lenta-tahicardie cu RP lung

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

AVRT

A

circuitul cuprinde nodulul AV, reteaua His, ventriculul si o conexiune anormala realizata prin fibre miocardice de la ventricul spre atriu-cale accesorie sau aberanta

Caile accesori cel mai frecv in stg/ oriunde in apropierea santului atrioventricular
-fasciculul Kent-in pere liber/septal
in 10% multiple cai accesori
-fibrele Mahaim-atriofasciculare sau nodofasciculare patr in ventri in reg ram dr

!cele care conduc V->A nu sunt vizibile, cele care conduc bidirectional-cai manifeste

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

Ce este un ECG cu preexcitatie?

A

PR scurt si QRS larg prin largirea pantei ascendente-UNDA DELTA
-sdr Wolff-Parkinson-White

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

Tipuri de AVRT

A

-ortodromica-cand nodulul AV si ventri sunt activ pe cale normala-complexe QRS inguste

-antidromica-cand sunt activ pe calea accesorie cu QRS largi-predispusi la FiA pre-excitata
moarte cardiaca subita 0,15-0,39% per pacient-an

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

Ce medicamente pot da o conducere mai rapida pe calea accesorie?

A

Verapamilul si digoxinul-> pot precipita astfel o fibrilatie ventriculara si nu trebuie utilizate la cei cu sdr WFW si FiA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

Tratamentul AVNRT si AVRT in faza acuta

A

-daca sunt instabili hemo->cardioversie de urgenta

-la stabili se incepe cu manevre vagale-masaj sinus carotidian, manevra Valsalva, imersia fetei in apa rece
-daca nu merge-ADENOZINA bolus 6 mg urmata de 12 mg la nevoie
SAU
Verapamil 5-10mg iv in 5-10 min(nu dupa beta-bloc si nu la tahi cu QRS largi) sau beta-blocant

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

Efectele adverse ale adenozinei

A

senzatie de moarte iminenta, dureri toracice, bronhospasm, roseata sau senzatia de greutate a membrelor

!adenozina face BAV complet pt o fractiune de sec

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

Tratamentul pe termen lung in AVNRT si AVRT

A

-ablatia cailor accesori
-Verapamil, Diltiazem si betabloc efi in60-80% cazuri
-mai putem folo flecainida/propafenona, bloc canale K (soltalol, dofetilide, azimilide) si amiodarona pt prev recurentei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

Care sunt etilogiile cele mai intalnite in practica ale tahiaritmiilor atriale?

A

varsta avansata, IM, HTA, obezitatea, DZ, cardiomiopatia hipertrofica, IC, valvulopatiile, miocardita, pericardita, chirurgia cardio-toracica, dezechilibre electrolitice, consum alcool, boala pulmonara obstructiva, infe toracice si hipertiroidismul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

Cauze clasice de FiA

A

tireotoxicoza, boala cardiaca reumatica si intoxicatia cu alcool

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

cele mai comune cauze de FiA in tarile dezvoltate

A

HTA si IC

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

Ce gene se asociaza cu FiA familiala

A

defe ale genelor legate de cromozomii 10,6,5, 4

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

Clasificare Fia dpdv clinic

A

-nou diagnosticata indif de durata/severitatea simpt
-paroxistica-convertita spontan in cel mult 7 zile
-persistenta-continua>7 zile
-persistenta indelungata-continua >1an
-permanenta-continua cu decizia comuna medic-pacient

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

Ce curent pentru defibrilare este mai eficient?

A

cel bifazic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

De ce tratament este nevoie inainte de cardioversia cu soc in cazul Fia?

A

anticoagulat cu wafarina sau DOAC 3 sapt anterior si 4 dupa procedura

!exceptie daca dureaza de mai putin de 48h

Daca e o urgenta folosim eco transesofagiana pt a exclude trombi intraatriali

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

Ce medicatie se foloseste pentru controlul ritmului in Fia?

A

-cei cu IC sau hipertrofie ventriculara stg-amiodarona
-cei cu boala coronariana ischemica-amiodarona sau sotalol
-cei cu paroxistica sau persistenta recenta(dil atriala stg min)-ablatie risc AVC+sgn 2%, recurente
-cei fara probleme orice antiaritmic din clasele Ia, Ic sau III

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q

Ce medicamente putem folosi pentru controlul FC in Fia?

A

combinatie de digoxin, beta-blocante, BCC non-dihidropiridinice (verapamil, diltiazem)
-la cei varsnici cu control slab-albatia nodului AV+ stimulator cardiac

se considera contolata sub 110 bpm, dar daca simpt persista sub 60-80 bpm in repaus si 110 in ef fizic moderat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q

CHA2DS2VASc scor

A

sist de cuantificare a riscului pentru eval necesitatii de anticoagulant in Fia

C-ICC 1 pct
H-HTA 1 pct
A-age >75 ani 2pct
D-DZ
S-stroke 2pct
V-boala vasc
A-age 65-75
Sc-sex feminin 1 pct

Risc anual AVC ischemic
0pct->fara profilaxie
1pct->1,3% risc se ia in consid anticoagularea la barbati
2pct->2,2% risc->anticoagulare orala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q

Scorul HAS-BLED pt eval riscului de sangerare

A

Toate 1 pct
HTa (TAs>160)
Fct renala anorm
Fct hepatica anorm
AVC antecedente
Hemoragie
INR labil
>=65 ani
medi concom
consum alcool

risc >5% la un scor de 3 sau mai mult si de 1% la 0

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
50
Q

Ce facem daca anticoagulantele nu pot fi tolerate la un pacient cu Fia?

A

inchiderea percutana a urechiusei atriale stangi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
51
Q

Care este mecanismul de aparitie al Flutterului atrial?

A

circuit de macro-reintrare-flutter antiorar(pere lat al Ad,creasta lui Eustachio, intre inelul tricuspidian si vena cava inf si sup)/invers sau orar-dependent de istm si in jurul inelului tricuspidian cu o frecv atriala de 250-350 bpm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q

Cand apare cel mai adesea tahicardia atriala cu bloc?

A

in intoxicatia cu digoxin

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
53
Q

Tipurile de tahicardie atriala

A

-prin reintrare-mai lenta (125-150 bpm) si poate fi ini/termi de extrasist atriale
P’P’ sunt regulate cu PR mai lung ca la cea sinusala la acc frecv

-prin automatism crescut-frecv mai mare (125-250 bpm) warm up si cool down profresive ale FC
focar frcv sit in crasta terminalis din Ad in apropierea unei vene pulmonare/unei urechiuse atriale
poate da cardiomiopatie tahiaritmica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
54
Q

Cand se considera tahicardia ventriculara sustinuta

A

> 30 sec

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
55
Q

semne clinice de disociatie atrioventriculara

A

-unde “a” intermitente la niv jugularelor
-variabilitate a intensitatii zgomotului 1

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
56
Q

Diferente ECG intre tahicardia supraventriculara cu bloc de ramura si tahicardia ventriculara

A

Diagnostic mai probabil de ventriculara daca:
-complexe QRS foarte largi >0,14sec
-disociatia atrioventriculara
-complex QRS bifid, poz, cu primul varf mai inalt in V1
-unda S adanca in V6
-concordanta QRS (aceiasi polaritate in toate deriv precordiale)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
57
Q

Tratament tahicardie ventriculara sustinuta

A

-INSTAB-CARDIOVERSIE ELECTRICA DE URGENTA

-stabil-iv betabloc (esmolo)/ amiodarona/ antiaritmice cls I si daca esueaza electric

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
58
Q

Cat e FC in TV sustinuta?

A

120-220 bpm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
59
Q

Ce risc au cei cu FV idiopatice?

A

de moarte subita cardiaca in abs unei cauze identificabile (primele 1-2 zile de la IM, tulb metab severe)
-» punem defibrilator implantabil ca trat de prima linie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
60
Q

La cine intalnim mai adesea sdr Brugada?

A

tinerii de sex masculin din Asia de Sud-est

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
61
Q

Diagnostic sdr Brugada

A

modif clasice pe ECG sponta sau provocate cu antiaritmic de cls I (flecainida/ ajmalina) sau ca rasp la Fia

bloc de ram dr cu supradenivelare ST concav in v1-v3

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
62
Q

Care este singurul tratament eficient in sdr Brugada?

A

implantarea defibrilatorului cardiac

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
63
Q

Cauze de sdr QT lung

A

Congenitale
-sdr Jervell-Lange-Nielsen -ar- + surditate
-sdr Romano-Ward- AD

Dobandite
Tulb electrolitice
-hipoK
-hipoMg
-hipoCa
Medicamente
-quinidina, disopiramida
-sotalol,amiodar
-antdepre tricic
-fenothiazine
-antipsihotice
-macrolide
-quinolone
-metadona
Toxice
-organofosforice
Diverse
-bradicardie
-prolaps valva mitrala
-IMA
-DZ
-post prelung si regim proteic
-boli SNC-distrofia miotonica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
64
Q

Cate tipuri de sdr QT lung congenital exista?

A

13 tipuri, dar 3 mai intalnite
-LQT1 (mutatia KCNQ1-Iksalfa)-aritmii provocate de ex fizic, in special inot
-LQT2 (KCNH2-IKralfa) provocate de emotii sau stimul acustici
-LQT3(SCN5A-da si Brugada-INaalfa) apar in repaus sau in timplu somnului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
65
Q

Ce provoaca de-obicei QT lung si torsada varfurilor?

A

bradicardia

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
66
Q

Tratament sdr QT dobandit

A

-corectare tulb electrolitice
-sist medi care pot induce QT lung
-mentinere FC prin stimu atriala/ventri
-sulfat de Mg 8 mmol in 10-15 min pt cel dobandit
-iv isoprenalina la cel dobandit (CI la cel congenital)

pe term lung: beta-bloc, ICD, denervare simpatica cardiaca stg
pt LQT3-bloc canale Na

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
67
Q

Cate sdr QT scurt exista?

A

5-trat optim ICD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
68
Q

Tahicardia Gallavardin

A

tahicardia ventriculara pe cord str normal incesanta ce duce la cardiomiopatie netratata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
69
Q

Unde isi are originea tahicardia ventriculara pe cord str normal?

A

in tr de ejectie al Vd sau la niv Vs septal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
70
Q

Cum definim TV nesustinuta?

A

TVNS-succesiune de 5 sau mai multe batai cu origine ventriculara, cu durata sub 30 sec

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
71
Q

Fenomenul “R pe T”

A

extrasist ventri care apar simultan pe panata asc/vf undei T ale batai precedente si poate duce la FV

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
72
Q

Clasificarea Vaughan Williams a medicamentelor antiaritmice

A

CLASA I-bloc canale Na-incetinesc faza 0 de depolarizare
Ia-prelung PA-disopiramida
Ib-scurteaza PA-lidocaina, mexiletina
Ic-nu afe PA-flecainida, propafenona

CLASA II-predom pe NS-beta-bloc-atenolol, acebutalol, bisoprolol, propanolol, esmolol

CLASA III-prelungesc PA-amiodarona, dronedarona, sotalol, dofetilida, ibutilida, vernakalant

CLASA IV-scurteaza PA (faza de platou)-preponderent pe NAV-BCC non-dihidropiridinice-Verapamil+diltiazem

Altele-adenozina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
73
Q

Cand se folosesc antiaritmicele de clasa I?

A

Cand nu avem boala coronariana, disfct Vs sau alte forme de boala cardiaca str semnificativa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
74
Q

Contraindicatii dronedarona

A

IC

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
75
Q

In ce aritmii folosim ablatia pe cateter?

A

-AVRT cu cale accesorie, inclusiv WPW
-AVNRT
-TV pe cord str normal
-flutter atrial
-tahicardie atriala
-Fia paroxistica (izolarea venelor pulmonare)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
76
Q

Complicatii izolarea venelor pulmonare

A

-duraza 4 ore
AVC, pericardita hemoragica, stenoza de vene pulmonare, fistule atrio-esofagiene

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
77
Q

Grupuri de pacienti care ar putea beneficia de ICD

A

-IC cu fr de eje <=35% si NYHA <IV iar daca prez asoc si bloc de ramura stg-ICD+terapie de resincronizare CRT-D
-cei cu predisp familiala si risc cresc de moarte subita-cardiomiopatie dilatativa, cardiomiopatie hipertrofica, sdr QT lung, sdr Brugada, alte canalopatii, displazie aritmogena de ventricul dr

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
78
Q

Cauzele insuficientei cardiace

A

Cauze principale
-boala cardi ische
-cardiomiopatia (dilatativa)
-HTA

Alte cauze
-cardiomiopatie (non-dilatativa): hipertrofica, restricativa (amiloidoza, sarcoidoza)
-valvulopatii
-boli cardi conge
-alc+medi (chimio-transtuzumab, imatinib)
-circu hiperdinamica (anemie, tireotoxicoza, hemocromatoza, Paget)
-IC dr (infa Vd, HTP, embolie pulmo, BPOC)
-aritmii (Fia) bradi (BAV compl, boala de nod sinusal)
-boli pericardice
-infe miocardita, Chagas

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
79
Q

Modificari fiziopatologice in IC

A

-dil ventriculara
-hipertrofie miocitara
-sint cresc de colagen
-alterarea expre genei miozinei
-alterarea densi adenozintrifosfatazei sarcoplasmatice Ca2+ dep
-secre cresc de peptid natriuretic atrial
-reten de sare si apa
-stimulare simpatica
-vasoconstr periferica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
80
Q

Din ce este formata postsarcina?

A

-rezistentele pulmonare si sistemice
-caracteristicile fizice ale peretilor vaselor
-volumul de sange ejectat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
81
Q

Legea Laplace

A

tensiunea in miocard e prop cu presi intraventriculara inmultita cu raza cav ventriculare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
82
Q

Cum se schimba hemostazia calciului in IC?

A

curentul de Ca este prelungit si se asociaza cu prelungirea contractiei si relaxarii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
83
Q

Efecte ANP

A

diureza, natriureza, vasodilatatie si suprimarea SRAA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
84
Q

Peptidul natriuretic de tip C (CNP)

A

e limitat la endoteliul vascular si la SNC are efecte similare cu cele ale ANP si BNP

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
85
Q

Efectele ET

A

e crescuta in IC si determina vasoconstr, activare simpatica, activare SRAA si hipertrofie ventriculara stg

-antagonistii de ET iv in ICC amelioreaza tulburarile hemodinamice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
86
Q

Ce se evidentiaza ecocardiografica in IC cu fr de eje pastrata?

A

-cresterea grosimii pere ventricular stg
-cresterea dim As
-relaxarea ventriculara stg anormala cu un vol ventricular stg normal/aproape normal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
87
Q

Tablou clinic in IC

A

SIMPTOME
-dispnee
-ortopnee
-dispnee paroxistica nocturna
-fatigabilitate

SEMNE
-tahicardie
-presi venoasa jugulara crescuta
-cardiomegalie
-zg cardi 3+4
-raluri subcrepi bilat bazal
-revarsat pleural
-edeme periferice gambiere
-ascita
-hepatomegalie dureroasa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
88
Q

Clasificarea NYHA a IC

A

Clasa I-fara lim activi fizice-cea obisnuita nu det oboseala, dispnee sau palpitatii

Clasa II-limitare usoara-fara simpt in repaus, dar la activi obisnuita apar dispnee, oboseala, palpi

Clasa III-limitare marcata-fara simt in repaus, dar la activi mai scazuta decat cea obisnuita

Clasa IV-simpt si in repaus si exacerbate de orice activi fizica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
89
Q

Diagnosticul insuficientei cardiace

A

HFREF necesita 3 conditii
1.simpt carac de IC
2.semne carac de IC
3. Fr de eje scazuta

Diag de HFPEF-4 conditii
1. simpt de IC
2. semne IC
3.fr de eje normala/usor redusa si Vs nedil
4. modif str relevante(hipertrofie de Vs/dilatare de As) si/sau disfct diastolica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
90
Q

Rx toracica in IC

A

evalueaza cardiomegalia, prezenta congestiei venoase pulmonare cu redistr circ catre lobii superiori, a revarsatului pleural si a ln Kerley B si a edemului pulmonar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
91
Q

Ce fel de activitate fizica trebuie evitata in IC?

A

cea izometrica intensa

92
Q

Principalele efecte adverse IECA

A

tusea
hTA
hiperkalemia
disfct renala

93
Q

CI IECA

A

stenoza de artera renala
sarcina
antecedente de angio-edem

94
Q

Ce beta-blocante se folosesc in IC?

A

bisoprololul si carvedilolul

Nebivololul in cea stabila, usoara/moderata la cei >70 ani

95
Q

Medicatia IECA/ARA folosita in insuficienta cardiaca

A

IECA-monitorizarea fct renale si utilizarea cu prudenta la creatinina serica >250 micromol/L (> 2,83 mg/dL) sau TA < 90 mmHg
Ramipril 1,25-2,5 mg zilnic/ 10 mg zilnic
Enalapril 2,5 mg zilnic/10 mg2 zilnic
Captopril 6,25 mg3 zilnic/ 50 mg*3 zilnic
Candesartan 4mg/ 32 mg zilnic
Lisinopril 2,5-5 mg/20-40 mg zilnic
Perindopril 2mg zilnic/8-16 mg zilnic
Valsartan 80 mg zilnic/ 320 mg zilnic
Loresartan 50 mg zilnic/100 mg zilnic

96
Q

Beta-blocantele folosite in IC

A

-folosite cu precautie in boli pulmonare obstructive, bradiaritmii
De evitat in ICA pana cand pacientul e stabil hemodinamic
Bisoprolol 1,25mg zilnic/ 10 mg zilnic
Carvedilol 3,125 *2 mg zilnic/ 50 mg *2 zilnic
Metoprolol succinat 12,5-25 mg zilnic/200 mg zilnic
Nebivolov 1,25 mg zilnic/ 10 mg zilnic

97
Q

ARNI in IC

A

Inhibitori de receptori de angiotensina si de neprilizina sacubitril/valsartan 24/26-49/51 mg*2 zi/ 97/103 mg zilnic
Monitorizare fct renale, eval pt hiperK
Oprire IECa cu 3 zile inainte de inceperea admin, oprire ARA in ziua admin

98
Q

Diuretice in IC

A

Monitorizarea fct renale si eval pt hipoK si hipoMg
Furosemid20-40 mg zilnic/ 250-500 mg zilnic
Bumetanid-rareori necesare peste 2,5 mg zilnic. Eficienta redusa cand eRGF<30 mL/min
Metolazona-se folo in IC severa 2,5 mg zilnic/10 mg zilnic

99
Q

Antagonistii de aldosteron

A

Spironolactona-Monitorizarea fct renale, eval hiperK si ginecomastie
12,5-25mg zilnic/50 mg zilnic
Eplerenona 25 mg zilnic/ 50 mg zilnic

100
Q

Glicozidele cardiace in IC

A

Digoxin-Utilizare cu prudenta in disfct renala sau in tulb de conducere si in asoc cu amiodarona
0,125-0,25 mg zilnic(reducerea dozei la varsnici sau in disfct renala)

101
Q

Vasodilatatoarele in IC

A

Isosorbid dinitrate 20-40 mg3 zilnic
Hidralazina 37,5-75 mg 3 zilnic

102
Q

Ivabradina in IC

A

Utilizarea cu prudenta in boala de nod sinusal si in bloc AV 5mg zilnic/ 7,5 mg*2 zilnic

103
Q

Tehnici de hibernare ale miocardului hibernat

A

ecocardiografie de stres
imagistica nucleara
IRM
PET

104
Q

Ce beneficii poate aduce CRT?

A

reversa proc de remodelare ventriculara, reduce regurgitarea mitrala fct si poate imbunatati fct ventriculului stg

105
Q

Complicatiile transplantului cardiac

A

Rejetul alogrefei
-umoral
-vascular
-mediat celular

Infectii
-precoce: microorga de spital-staf, Gram-neg
-tardive (2-6 luni) germeni oportunisti (toxoplasmoza, CMV, fungi, pneumocystis)
-vasculopatie de alogrefa
-HTA
-hipercolesterolemie
-cancer

106
Q

Contraindicatiile transplantului cardiac

A

->60 ani
-exces alcoo/droguri
-boala psihica necontr
-infe necontr
-IR/H severe
-rezistente vasculare pulm (absoluta)
-cancer in remisiune <5 ani urma (absoluta)
-boala sist cu afe multiorga
-trombembolism recent
-alta boala cu prog sever

107
Q

Indicatori de prog nefavorabil in ICA

A

-cresterea presiunii capilare pulmonare blocate (>16 mmHg)
-scaderea concentratiei Na seric
-crestera dim telediast a ventricului stg la ecografia cardiaca
-scaderea consumului miocardic de oxigen

108
Q

Etiologie ICA

A

-boala cardiaca ischemica
-valvulopatii
!disectia de aorta toracica poate det regurgitare aortica severa
-hipertensiune arteriala
-boala renala acuta si cronica-edem pulmonar
-FiA

109
Q

Sindroame clinice in ICA

A

-Decompensarea acuta a IC cronice-manif clinice usoare-moderate de IC ex dispnee
-ICA hipertensiva-TA crescuta, fct Vs pastrata, edem pulmonar pe Rx
-Edem pulmonar acut-tahipnee, ortopnee, raluri subcrepi, SaO2<90%, edem pulm pe Rx
-Soc cardiogen-TAs <90mmHg, TAM>30 mmHg, diureza <0,5 mL/kg/h FC >60bpm
-IC cu debit cardiac crescut-periferie calda, congestie pulmonara, TA poate fi scazuta ex soc septic
-IC dreapta-debit cardiac scazut PV jugulara crescuta, hepatomegalie, hTA

110
Q

Obiectivele tratamentului ICA

A

-ameliorarea imediata a simpt si stabilizarea hemodinamica
-scaderea duratei de spitalizare si a respitalizarii
-reducerea mortalitatii prin IC

111
Q

Algoritm pt managementul ICA cu disfct sistolica

A

Oxigen/CPAP
Furosemid 50 mg iv+/-vasodil
eval clinica->
->TAS>100-vasodil (NTG/nitrati,nitroprusiat, BNP)
-rasp fav:trat oral, furosemid, IECA
-fara:intensificare inotrop; se ia in consi suport mecanic circu
-> TAS=85-100
-vasodil si/sau inotrope (dobutamina,PDEI sau levosimendan)
-fara rasp same mai sus
->TAS<85
incarare de vol?
inotrope si/sau vasopresoare
dopamina si/sau NA (norepinefrina)
-fara rasp same

112
Q

Prinicipalele complicatii VAD

A

trombembolismul
sangerarile
infectiile
defe dispozitiv

113
Q

Care este cantitatea normala de lichid pericardic

A

20-49 mL

114
Q

Din ce este format pericardul

A

-pericardul fibros extern
-pericardul seros intern care contine
*foita viscerala
*foita parietala

115
Q

La cine apare mai frecv pericardita acuta?

A

la tineri de sex masculin

116
Q

Etiologia pericarditelor

A
  1. Pericardita infe
    -virala(coksakie, echovirus, oreion, herpes, HIV)
    -bacteriana (staf, strept, pneumo+meningo, Hemophilius, micoplasmoze, borelioza, chlamidii)
    -tuberculoasa
    -fungi( histoplasmoza, coccidioidomicoza, candidoza)
    2.Pericardita postIM
    -IMA (precoce)
    -sdr Dessler(tardiv)

3.Pericardita maligna
-tu prim cardiace (mezoteliom)
-pericardita metastatica (san, pulm, limfom, leucemie, melanom)

4.Pericardita uremica
5.mixedematoasa
6.chilopericardul
7. autoimuna
-boli colagen-vascu (PR, RAA,LES, sclerodermie)

8.Pericardita postiradiere
9.Psot-chirurgicala (post-pericardiotomie)

10.Post-traumatica
11.Pericardita familiala si idiopatica

117
Q

Diagnosticul clinic de pericardita acuta

A

2 din 4:
-durere toracica-pleuritica- exacerb de miscare si ameliorata de aplecarea in fata
-pe ECG supradeniv in sa de ST, subdeniv ST reciproca in aVR si v1, subdeniv PR
-frecatura pericardica
-revarsatul pericardic

118
Q

Tratament pericardita acuta

A

-autolimitata
-aspirina 750-1000 mg3/zi sau ibuprofen 600-800 mg3/zi timp de 1-2 saptamani asoc cu colchicina (0,5 mg*2/zi timp de 3 luni)

celor cu etiol imuna cunosc-csr (risc cresc de recurente)

-evitare ef fizic (atleti 3 luni)

119
Q

Cat din pericardita acuta devine recurenta?

A

20%
-incesanta (recurenta pana la 6 sapt)
-cronica (durata>3 luni)

120
Q

Manifestarile pericarditei tuberculoase

A

febra cr discreta, mai ales seara cu carac ale pericarditei ac: dispnee, slabiciune, transpiratii nocturne si scadere in greutate

121
Q

Tratamentul pericarditei tuberculoase

A

identic cu cel al TBC la care se asociaza prednisonlon 60 mg zilnic, 2-6 sapt

122
Q

Semnul lui Ewart

A

comprimarea de catre revarsatul pericardic din tamponada a bazei plam stg cu arie de matitate la percutie sub unghiul scapulei stg

123
Q

Ce medicamente pot duce la pericardita constrictiva?

A

agonisti dopaminergici precum carbegolina si pergolida-fibroza pericardica

124
Q

Ce afectiuni pot duce la scaderea fluxului coronarian de sange oxigenat

A

-anemia
-carboxihemoglobina
-hTA prin scaderea presiunii de perfuzie coronariana

125
Q

Menacismele de producere a trombozei placilor aterosclerotice

A

-primul mecanism-eroziunea endoteliala superficiala a str intimal care acopera placa-> trombus aderent la placa

-al doilea mecanism-ulcerarea placii avansate

126
Q

Factorii de risc pentru boala coronariana

A

Nemodificabili
-varsta
-sex masculin
-AHC
-del polimorfismului genic al genei (DD) a enzimei de conversie a angiotensinei

Potential modificabil
-hiperlipidemia
-fumat
-HTA
-DZ
-sedentarism
-fact coagularii (creastere fibrinogen si fact VII)
-crestere PCR
-hiper-homocisteinemia
-obezitatea
-guta
-duritatea redusa a apei
-r adv medi (COC, analogi de nucleozide, inhib COX2, rosiglitazona)
-alcoolism cr

127
Q

Ce risc au cei cu BAP de a dezv BC?

A

de 2 pana la 4 ori mai mare de a dezv BC,AVC sauIC

128
Q

Ce risc are un pacient dupa primul IM?

A

de 3 pana la 6 ori mai mare de a dezv IC sau AVC

129
Q

Preventia primara a bolilor cardiovasculare

A

scala QRISK3 pt identif paci cu risc inalt-risc >=10% la 10 ani de urmarire

130
Q

Cine poate avea hipecolesterolemie familiala?

A

cei cu col >7,5 mmol/L si istoric familial de BC

131
Q

Tratamentul cu statin

A

atrovastatina 20 mg la cei cu risc inalt de boala cardiovasculara

atrovastatina 80 mg la cei cu boala confirmata

132
Q

Diagnostic angina clasica

A

-durere retrosternala/ toracica centrala cu carac de “apasare”, “strangere” “prindere” care poate irad catre mandibula/brate
-apare la efort/stres emotional
-remite rapid in repaus sau la nitroglicerina sublinguala

133
Q

Diag angina atipica

A

-durerea toracica cu doar 2 din cele 3 carac ale anginei clasice

134
Q

Durerea toracica non-anginoasa

A

1 din cele 3 carac ale anginei clasice

135
Q

Clasificarea fct a anginei pectorale dupa CCS

A

Clasa I-fara angina la activi obisnuite
Clasa II-angina in tp activ zilnice cu lim min a activ
Clasa III-angina la activ de intensi redusa, lim marcata a activ zilnice
Clasa IV-angina in repaus sau la orice niv de activitate

136
Q

Angina Prinzmetal

A

apare fara fact declansator, in repasu, ca rez al spasmului coronarian, mai ales la femei
-supradeniv tranzitorie a seg ST pe ECG in tp durerii

137
Q

Investigatiile initiale in angina pectorala stabila

A

LAB
-HLG
-h tiro
-glicemie bazala
-HbAc
-profil lipidic “a jeun”
-rata filtrarii glomerulare
-troponina serica in cond de angina frecv

ECG in 12 deriv
-excludere SCA, unde Q pato, hipertrof V, bloc de ram stg

ECOCARDIO
-apreciaza tulb de cinetica
-eval fr de eje Vs
-apreciaza fct diastolica
-alte cauze de durere toracica ant

Monitorizarea ECG
-tahiaritmii paroxistice
-angina vasospastica

Rx toracica
-in cazul anginei atipice
-boli pulm asoc
-IC

138
Q

Algoritm tratament pacienti cu angina pectorala stabila

A

Informare modif stil de viata+nitrati cu actiune de scurta durata+profilax sec->beta-bloc/BCC->simptomatic: se schimba/ se dau impreuna->simptomatic sub doua antianginoase-> revasc
-PCI-BC univasculara sau BC multivasculara<65 ani si anatomie fav
-CABG-anatomie nefav sau BC multivasc >65 ani sau diabetici

Netolerat/CI beta-bloc/BCC
-nitrat cu acti prelungita
-ivabradina
-nicorandil
-ranolazina

139
Q

Tratamentul farmacologic al anginei stabile

A

Vasodilatatoare
-Nitroglicerina subling 0,3-1 mg/ Po 2-3 mg-profilaxia si trat crizei anginoase-debut rapid, se repeta la 5 min daca persista
cefalee+inrosirea fetei
-isosorbid mononitrat 10-60 mg 2/zi (si prep cu elb prelung)-profilaxia anginei (RA:cefalee+ inrosirea fetei) CI in asoc cu inhib fosfodiasterazei 5

Betabloc
Bisoprolol 2,5-10 mg/zi inhib beta-adrenorecept, redu FC, TA si consum mioc de O2
Precautii-BPOC, ICA, tulb condu AV
RA-astenie, vasoconstr perif, disfct sexuala, bronhospasm

BCC
Verapamil 80-120 mg3/zi (240-480 mg cu elib prelung)
Diltiazem 60-120 mg3/zi(elib prelung dispo)
CI:bradicardia severa, IVs cu staza pulm, bloc AV grd II sau III
RA:-constipatie (verapamil) edeme retromaleolare (diltiazem, amlodipina) tahicard reflx (amlodipina)
Amlodipina 5-10mg/zi

Alte medi anti-aginoase
-Ivabradina 2,5-7,5 mg2/zi inhib poten de pacemaker If in NSA
se utili in ritm sinusal +/- beta-bloc
RA-bradicardie, fosfene
CI-boala de NS, blocuri AV
-Nicorandil 5-30 mg2/zi activator de canale de K sensib la ATP si are prop de nitrat-vasodil coronarian si perif, trat adjuvant
RA-cefalee, inrosirea fetei, ulceratii orale
-Ranolazina 375-750 mg*2/zi- inhib canalele de Na din cardiomiocite, trat adj, metab de citocrome P450 3A4
RA:-constipatie, ameteala, QT lung

Medicam care reduc riscul de even cv
-antiplachetare
aspirina 75-100mg/zi-inhib COX1 si sint de tromboxan
clopidogrel 75 mg/zi-tineopiridina care blocheaza recept plachetar pt ADP-P2Y12-la intol la aspirina
-IECA/BRA enalapril 10 mg/zi-HTA,IC,BRC
-statine atrovastatina 80 mg/zi LDL cloest <1,8 mmol/L

140
Q

Ce leziuni pot fi tratate medicamentos in angina stabila?

A

cele cu FFR >0,8

141
Q

Complicatii PCI

A

sangerare hematoame, disectii arteriale, formare de pseudoanevrisme

->abordul arteial radial reduce aceste riscuri

Majore
-IMA, AVC, deces

142
Q

La ce pacienti pot fi preferate stenturile BMS?

A

cei cu anticoagulare prelungita sau interv chirurgicale precoce dupa PCI

143
Q

Ce tratament trebuie administrat dupa stentare?

A

aspirina+clopidogrel pt 6-12 luni dupa stentare

144
Q

care este diferenta intre AI si NSTEMI?

A

aparitia trombusului ocluziv care duce la instalarea necrozei miocardice si cresterea troponinei sau a CK-MB in cazul NSTEMI

145
Q

Tipurile de IM

A

tip 1-IM spontan sau cu ischemie miocardica-even coronarian primar ex eroziune/ ruptura, fistula sau disectia placii de aterom
tip 2 IM secundar ischemiei miocardice-det de cresterea neces de O2/scaderea aportului-spasm coronarian, embolie,anemie, aritmie, H/hTA
tip 3-IM cu moarte cardiaca subita
tip 4a-IM det de PCI
tip 4b-IM asoc trombozei de stent
tip 5-IM det de CABG

146
Q

Elemente de prognostic negatic in SCA

A

ralurile de staza, hTA, zgomotul de galop sau suflurile cardiace

147
Q

Scorul de risc TIMI in SCA NSTEMI/AI

A

->65 ani
->3 fact risc BC-HTA, hiperlipi, AHC, DZ, fumat
-aspirina cu cel putin 7 zile inainte
-angina severa >2 ep de angina de repaus in 24h
-modif ST pe ECG
crestere CK-MB sau troponine

1 pt fiecare

148
Q

Ce cuprine scorul GRACE

A

e scorul de risc pt mortalitatea la 6 luni dupa externarea din spital pt SCA
cuprinde varsta, FC, TAs, creatinia serica si clasa Kilip la prezentare

149
Q

Medicatia antiplachetara in SCA

A

tratament antiplachetar dublu
-apirina 150-300 mg mestec/solub dz incarcare, apoi 75-100 mg oral/zilnic
precautii:boala ulceroasa activa
-clopidogrel 300-600 mg incarcare orala, apoi 75 mg
preca: risccresc sgn; se evita daca se estim efe de CABG
-prasugrel 60 mg incarc orala, apio 10 mg (5 mg <60 kg sau >75 ani)
-ticagrelor ini 180 mg apoi 90 mg*2/zi

150
Q

Medicatia anti-trombotica in SCA

A

HNF-monitorizare frecv aPTT la 6-12h 5.000 U iv bolus, apoi 0,25 U/kg/h
HGMM 1 mg/kg sc*2/zi
Bilvalirudina 0,75 mg/kg bolus iv apoi 1,75 mg/kg/h pt 4 ore post PCI-inhib dir al trombinei
Fondaparinux 2,5 mg s.c/zi pana la 8 zile
Rivaroxaban oral 2,5-10 mg/zi

151
Q

Inhibitorii receptorilor GpIIb/IIIa activati

A

-antiagreg puternice cu utilizare restransa la paci cu incarcare trombotica marcata obs la coronarografie si in cazul compli PCI (emboli dist)

Abciximab-0,25 mg/kg bolus iv apoi 0,125 microg/kg/min pana la 10 microg/min iv pt 12h-daca se anticip efe interv coro in primele 24h
Eptifibatida 180 microg/kg bolus iv apoi 2/kg/min pt 18h-cei cu risc inalt trat medi/PCI
Tirofiban 25 microg/kg 5 min apoi 0,15/kg/min pt 18 h-same mai sus

152
Q

Care sunt pacientii la care se va face coronarografie de urgenta (<2 ore)

A

cei cu risc foarte inalt: angina persist/recurenta care nu rasp la tratament sau cei cu IC, instab hemodinamica/ soc cardiogen si cei cu aritmii ventriculare maligne

153
Q

Care sun pacientii la care se efectueaza coronarografie in primele 24h?

A

cei cu risc inalt-crestere progresiva troponine, modif in dinamica s seg ST/ undelor T sau scor GRACE> 140

154
Q

La care pacienti se face coronarografie in primele 72h?

A

cei cu risc moderat, intermediar-diabetici cu disfct renala RFG<60ml/min, fe eje Vs <40% sau ICC, angina precoce post-infarct, antecedente de PCI/CABG sau GRACE intre 109-140

155
Q

Scorul de risc TIMI in STEMI

A

> 65 ani
75 ani
Ante de angina
ante de HTA
ante de diabet
TAs<100 mmHg
FC>100 bpm
Clasele Kilip II-IV
Greutate>67kg
IM ant/ MRS
intarziere trat>4h

da mortalitatea la 30 zile 0,8 la 0 si 35,9% la 9-16

156
Q

Modificarile ECG tipice care se intalnesc in IM

A

ANTERIOR
mic v3-v4
intins v2-v5
subendo v1-v3
anterolat v4-v6, I, aVL
lateral I, aVL
inferior II,III,aVF
Posterior v1,v2, modif in oglinda subdeniv ST
subendocardic-orice deriv
Vd- VR4

157
Q

Care este tratamentul medicamentos initial in SETMI?

A

oxigen pe masca la SaO2<90%
antialgic-morfina iv
aspirina 300mg

158
Q

Cum apreciem reperfuzia dupa tromboliza?

A

dupa admin bolusului in 10 min de la trombolic trb sa avem o scade a supradeniv ST cu mai mult de 50% fata de cea de referinta dupa 60-90 min de la admin
->daca nu PCI de salvare

159
Q

Ce antiagregante sunt recomandate pentru PCI in STEMI vs tromboliza

A

PCI
aspirina+ ticagrelor/prasugrel

tromboliza
aspirina+clopidogrel

160
Q

CI trombolizei sistemice

A

ABSOLUTE
-AVC hemoragic/neclar in ante
-AVC ischemic cu 3 luni in urm
-boli SNC/neoplazii/ malformatii
-trauma maj recenta/chiru mare/ trauma craniana(ce 3 sapt ant)
-sgn gi in luna prece
-discrazie sanguina hemoragica crescuta
-disectie de aorta

RELATIVE
-AVc hemoragic ischemic cu 3 luni in urm
-trat anticoag oral
-sarcina in evo/prima sapt postpartum
-pct vascu necompresibile
-resusci traumatica
-HTA refractaRA tas>180
-boala hepatica avansata
-hemoragie int
-dementa

161
Q

Clasificarea KILLIP

A

Clasa I-fara ralui de staza si fara zg de galop vertri, protodiast
Clasa II- raluri de staza in mai putin de jumatatea inf a bazelor pulmonare/prez zg de galop
Clasa III-raluri de staza pe mai mult de 50% din campurile pulmonare
Clasa IV-soc cardiogen

162
Q

Etiologii stenoza mitrala

A

-cel mai frecv RAA(f>b, “deschidere in dom”-eco)
-congenital
-sdr Lutembacher (stenoza mitrala dobandita+defe sept atrial)
-calcifierea inelului mitral-varstnici/boala renala avansata
-tu carcinoide cu meta pulm/ carcinoid primar bronsic

163
Q

Stenoza mitrala severa

A

arie orif mitral <1cm^2 (VN 4-6)

incepe sa devina simt la cea moderata- aria<2

164
Q

Semne stenoza mitrala

A

Facies mitral (flush malar)
puls:FiA
VD: puternic, sustinut
Soc apexian: localizat
Zg: S1 intens, P2 intens (HTP), clacment de deschidere
Suflu: uruitura mezodiastolic la apex
Daca apare si HTP-suflu diastolic in focarul pulmonar coresp regurgitarii pulm-suflu Graham-Steell

165
Q

Rx toracica in stenoza mitrala

A

dil As-contur rectiliniu al marg stg a siluetei cardiace si dublu contur al arcului inf drept
+/- semne de conge pulm si dil a pulmonare principale

166
Q

ECG in stenoza mitrala

A

-unda p “bifida”
-Fia
-hipertrofie Vd (deriv axiala dr, unda R inalta in v1)

167
Q

Scorul Wilkins

A

-det prin ETE fezabilitatea valvuloplastiei percutane (eval mobilitatea, ingrosarea, grd de calcificare al cuspelor, si ingrosarea ap subvalvular)

168
Q

Evaluarea ecografica a severitatii stenozei mitrale

A

Normala- t1/2 a presiunii PHT (ms)=40-70
-aria valvulara 4-6

Usoara
PHT=71-139
Gradi mediu <5
aria 1,5-2

Moderata
PHT= 140-219
Gradi mediu 5-10
aria 1-1,5

Severa
PHT >219
Grai mediu >10
aria <1

169
Q

Medotele de corectie ale stenozei mitrale

A

-valvulotomia cu balon prin pct transseptala
-valvulotomia pe cord inchis
-valvulotomia pe cord deschis
-protezarea mitrala
daca coexi regurgitare/ afe valvu severe/calcifieri care impiedica corectia/stenoza severa+tromboza atriala stg in ciuda trat coagulant

170
Q

Etiologia regurgitarii mitrale

A

-afe degene (mixedematoasa)
-boala cardiaca ischemica
-RAA
-endocardita infe
-CMH si CMD
-boli autoimu (LES)
-boli de cola- Marfan+ Ehlers-Danlos
-medicamente-inhib central apetit (fenfluramina), agon dopa (carbegolina)

171
Q

Clasificarea Carpentier a regurgitarii mitrale

A

A-mobi normala a cuspelor
B-mobi crescuta a cuspelor/prolaps
C-Mobilitate restri a cuspelor

172
Q

Simptome regurgitarea mitrala

A

-dispnee+ortopnee
-fatigabilitatea
-disfct Vd in stadiile avansate-> ICC
-casexie
-endocardita infe subacuta

173
Q

Semne regurgitarea mitrala

A

-soc apexian difuz depl lat+freamat sistolic
-zg 1 dimi
-suflu holosist intensi max la apex cu irad in aria precordiala si in axila
-clic mezosistolic (valve mixedematoase) urm de suflu telesist in cea semnif
-zg 3 accentuat
-semne Fia, HTP, IC stg in stadiile avansate

174
Q

Boala Barlow

A

prolapsul mitralei prin cuspe mitrale cu t valvular in exces, dil inel mitral, cordaje alungite, contr dezordo a m papilari
-histo:degene mixedematoasa a cuspelor
-mai des la femei tinere, transmitere familiala

175
Q

Cei doi factori care sunt rasp de endocardita infectioasa

A

-prez unui microorganism in torentul circulator
-anomaliile endoteliului cardiac, care favorizeaza aderenta si multiplicarea acestuia

176
Q

Cele mai comune microorganisme si surse de infectie in endocardita infectioasa

A

-gura-afe/interv stoma-streptococ viridans alfa-hemolitici-1/3-1/2 din cazuri; tari in curs de dezv

-catetere endovasc (pt NTP) si admin ab
-CVID-heroina in zeama de lamaie
Staf aureus, Candida

-afe/interv sfera uro-geni
-spitalizare prelung (1/5-sepsis urinar)
-Neoplazie intestinala-Strept bovis

-pre/post op in primele 60 zile-precoce sau tardiv-dupa mai prob doband in comunitate (viridans, aureus)

-infe t moi-DZ,CDIV, purtatori cr de catetere-stafi

177
Q

Cauze rare de endocardita infectioasa

A

bacteriile din gr HAECK
-Hemophilius sp
-Actinobacillus actinomycetemcomitans
-Cardiobacterium hominis
-Eikenella corrodens
-Kingella kingae

178
Q

Cate din EI sunt cu culturi negative si de ce apar?

A

5-10%
-fie ab prealabil fie bact care nu cresc pe m de cultura uzuale: Coxiella brunetii (febra Q) Chlamydia species, Bartonella species (febra de transee si boala zgarieturii de pisica) Legionella

179
Q

Caracteristici clinice ale endocarditei infectioase

A

GENERALE
-stare gene alterata-95
-degete hipocr

CARDIACE
-suflu-90
-IC-50

ARTRALGII
PIREXIE-90

LEZ CUTANATE
-noduli Osler
-hemoragii in aschie
-Lez Janeway
-petesii-50

OCHII
-pete roth
-hemoragii conju in aschie
SPLENOMEGALIE

NEUROLOGICE
-emboli cerb
-anevrisme micotice

RENALE
-hematurie

180
Q

Suspiciune clinica inalta de EI

A

-lez valvulara noua/suflu nou
-even embolice de cauza necunosc
-sepsis cu pct de plecare necunosc
-hematurie, GN si supiciune de infa renal
-“febra” plus
*mat prostetic cardi
*alti fact predisp CDIV
*aritmii ventri/tulb de condu nou docum
*prima manif a ICC
*hemocult poz
*lez cuta/oculare
*abcese perif (renale, splenice, spinale) pct de pleca necunoscut
*fact predisp/proced diag/terapeutice recente cu poten de bacteriemie

181
Q

Criteriile Duke modificate

A

Criterii majore
-2 hemocult poz cu iz microorg tipic EI in abs unei localizari primare
-hemoculturi persist poz (la interv de 12h cu acc bact, in toate la 3 hemocult sau maj >=4, prima si ultima recolt la interv de cel putin o ora)
-test serologic poz pt febra Q cu ac IgG de faza 1 titru>1:800
-dovezi ecocord: masa intracardi cu mobi proprie pe valve sau str vecine, in calea jeturilor de regurgi/atasara de mat proste sau un abces
-dehiscenta partiala de proteza nou documentata
-regurgi nou docu

CRITERII MINORE
-fact predisp:lez predisp/CDIV
-t>=38
-fen vasculare: embolii arteriale maj, infa pulm septice, anevrisme micotice, hemoragii intracr, hemoragii conju, lez Janeway
-fen imunologice: GN, noduli Osler, pete Roth, fact reumatoid
-dovezi microbiologice: hemocultura poz, dar nu inturneste crit maj de microorg tipic EI
-ecocardiografie: elem suge care nu intrunesc crit maj

182
Q

Diagnosticul de EI

A

pe baza criteriilor Duke, diag cert daca
1) se izol un microorg intr-o cultura dintr-o vegetatie, material embolic, abces
2)endocardita activa e confi prin ex histopat a vege/abcesului intracardiac
3) intrunite doua criterii maj, unul maj si trei minore sau cinci minore

183
Q

Explorari si rezultate in endocardita

A

-hemoculturi 3 seturi din locuri de pct dif
-teste serologice pt Coxiella, Bartonella, Legionella, Chlamydia
-hemocultura-Hb scazuta, leucocitoza, crestere/scadere leucocite
-cresterea urei si creatininei
-hepatic-creste FA
-creste VSH, PCR
-urina-proteinurie si hematurie
-ECG prelung PR si alte tulb de condu asoc cu abcesele radacinii aortice
-Rx:edem pulm in afe cordului stg, embolii pulm/abcese in afe cordului dr
-ETT-explorare imag de prima ln sensib 65-70%-vege,disfct valvu si ventri, abcese
-ETE-a doua ln sensib>90% si specif mare, in suspi de abces al rada aortice si esen in endocardi pe proteza

184
Q

Ce medicamente putem administra pacientilor cu EI si alergie la peniciline?

A

ab glicopeptidice-vancomicina sau teicoplanina

185
Q

Antibioticele in endocardita

A

Criterii clinice, hemocult in lucru, fara suspi de staf- penicilina 1,2g la 4h, gentamicina 80mg la 12h

Suspiciune de EI staf (CDIV, dispoz intracardi/ chiru cardi recenta, infe ac)- vancomicina 1 g la fiecare 12h, gentamicina 80-120mg la 8h

EI streptococica (penicilin-sensib)- penicilina 1,2 g la 4h, gentamicina 80 mg la 12h

EI enterococica (fara rezi inalta la genta)- ampicilina/amoxicilina 2g la 4h, gentamicina 80mg la 12h

EI staf- vancomicina 1g la 12h/ flucloxacilina 2 g la 4h/ benzilpenicilina 1,2g la 4h PLUS gentamicina 80-120 mg la 8h

186
Q

Cauze de persistenta a febrei mai mult de 48h de ab in EI

A

-formarea unui poten abces
-r adv medi (cedeaza la oprirea admin)
-infe nosocomiala
-embolie pulmonara

187
Q

Ce valve sunt cel mai frecv afectate de EI?

A

cea aortica si mitrala

188
Q

Factorii de risc pentru boala aortica cu valve calcifiate (BAVC)

A

varsta avansata, sexul masculin, niv cresc de lipoproteina si LDL colesterol, HTA, DZ si fumat

189
Q

Care este cea mai frecv anomalie aortica?

A

bicuspidia aortica 1-2% din nn-la 9% transmitere familiala

190
Q

Cu ce se poate asocia bicuspidia aortica?

A

coartatia de aorta, dilatarea radacinii aortei si uneori cu disectia de aorta

191
Q

Cauze de stenoza valvulara aortica

A

-BAVC
-bicuspidia aortica
-RAA
-BCR
-boala Paget
-expu la radiatii in ante
-LES

192
Q

Alte cauze de obstr a golirii Vs in afara de stenoza aortica

A

-obstr supravalvulara-Sdr Williams (diafr fibros congenital deasupra valvei, frecv asoc cu difi de invatare si hiperCa)
-stenoza aortica subvalvulara-boala conge-prez unui diafr/pintene fibros imediat sub valva aortica
-CMH-hipertr de sept cu obstr

193
Q

Semne stenoza aortica

A

Puls:ritm sinusal, ampli mica, crestere lenta
Focarul aortic:freamat sistolic
soc apexian: nedepl, sustinut
Zgomote: clic de ejectie, A2,S42 dimi, S4 intens
dedublarea paradoxala a zg 2 (in expir)
Suflu:sistolic de ejectie tip crescendo-descendo (diamond-shape) de tonalitate joasa cu irad pe carotide

194
Q

Rx toracica in stenoza aortica

A

cord mic si aorta proeminenta-“dilatarea post-stenotica”
indicele cardiotoracic creste odata cu aparitia insufi cardi

195
Q

aspectul de tip fortare “strain” al Vs pe ECG

A

-apare in stenoza aortica severa si consta in denivelarea seg ST si inversarea undelor T in deriv care privesc Vs-DI, aVL, v5, v6

196
Q

Indicatie de inlocuirea valvei aortice la cei cu stenoza aortica

A

-toti pacientii simptomatici
-bicuspidie aortica si aorta asc de >50 mm sau cu o crestere a diam >5mm/an
-asimt cu stenoza severa in urm situaii:
*ap simpt/scaderea TA la testul de ef
*FEVS <50%
*cei cu indi de IBCG, interv chiru pt aorta asc/alta valvulopatie
-velocitate max transaortica >5,5 m/s
-presi sist a. pulm>60 mmHg
-cresterea velocitatii max cu >3 m/s/an

197
Q

Evaluarea ecografica a severitatii stenozei aortice

A

NORMAL
-velo max<1,7
-aria valvulara >2

USOARA
-velo max 1,7-2,9
-grad max <36
-grad mediu <25
-aria valvulara 1,5-2

MODERATA
-velo max 3-4
-gradi max 36-64
-gradi mediu 25-40
-aria 1-1,4

SEVERA
-velo max >4
-gradi max >64
-gradi mediu >40
-aria <1

198
Q

Cauze si asoc ale regurgitarii aortice

A

Regurgitare aortica acuta
-RAA
-EI
-disectia de aorta
-anevrism de sinus valsalva rupt
-proteza valvulara disfct

Regurgitare aortica cronica
-afe reumatismala
-sifilis
-artrite (reactiva, spondilita ankilopoetica, artrita reumatoida)
-HTA severa
-bicuspidie aortica
-endocardita valva aortica
-sdr Marfan
-osteogeneza imperfecta

199
Q

Semne in regurgitarea aortica

A

puls: ritm sinusal,, vol cresc-saltaret, colaps rapid
TA:presiunea pulsuluii crescuta
Soc apexian:deplasat inf si lat, difuz puternic
Sufluri:
1)tonalitate inalta, protodiastolic, PSS-apnee postexpi, aplecat in fata
2)suflu sist de eje, la baza cordului cu irad pe carotide
3) uruitura mezodiastolica la apex (suflu Austin-Flint)

Alte semne ce indica o circ hiperdinamica
-Semnul Quincke-pulsatii ale capilarelor la niv patului unghial
-Semnul Musset-miscarea capului la fiecare bataie cardi
-Semnul Duroziez-prez de suflu continuu “du-te-vino” la ascu a femurale cand sunt comprimate distal-severa
-arterele femurale “in foc de arma”-zg intens aparut la fiecare bataie cardiaca la ascu a femurale

200
Q

Cand poate fi peretele aortei ascendente calcifiat?

A

in sifilis

201
Q

Ce valvulopatie poate aparea in cadrul sdr carcinoid

A

-stenoza tricuspidiana

202
Q

Semne in stenoza tricuspidiana

A

Puls:FiA sau ritm sinusal cand poate aparea unda venoasa jugulara “a” proemi
Aspecte generale:hepatomegalie, asciita, edeme perif
Zgomote cardiace: clacment de deschidere
Sufluri: suflu mezodiastolic rugos PSS accentuat in inspir

203
Q

ECG in stenoza tricuspidiana

A

atriu drept dilatat- unde P inalte (>3 mm) in deriv II

204
Q

Semne in regurgitarea tricuspidiana

A

Aspecte generale:unda venoasa jugulara “cv” mare, ficat palpabil, pulsatil in sistola
Puls: FiA/sinusal
Zgomote cardiace: impulsul ventricului drept
Suflu: holosistolic suierator PSS accentuat in inspir

205
Q

Etiologie stenoza pulmonara

A

-cel mai frecv congenitala, poate fi asoc sdr Noonan, tetralogia Fallot, rubeola congenitala
-RAA
-sdr carcinoid

206
Q

Semne clinice stenoza pulmonara

A

Aspect general: paci tanar (conge)
Puls ritm sinusal
VD: pulsatie hiperdinamica palpabila la nivel parasternal stg, clic ejectional, zg 2 dedublat, componenta P2 dimi
sufluri cardiace: suflu ejectional mezodiastolic, rugos in al doilea sp ic stg asoc adesea cu un freamat

207
Q

Semne clinice in regurgitarea pulmonara

A

Asp gene: jugulare turgescente
Puls: ritm sinusal
VD: imp hiperdinamic palpabil PSS
Zg cardiace: compo P2 intarita (HTP)
Sufluri: suflu protodiastolic in sp ic 2-4, accentuat in inspir (Graham-Steell)

208
Q

Valve slab trombogene

A

Carbomedics (poz aortica) Medtronic Hall, St Jude Medical (fara tipul St Jude Silzone)
INR 2,5 fara fact de risc aditionali, 3 in prez lor

209
Q

Valve moderat trombogene

A

Bjork-Shiley, altele bidisc
INR 3 fara fact risc si 3,5 cu

210
Q

Valve inalt trombogene

A

Lillehei-Kaster, Omniscience, Starr-Edwards
INR 3,5 fara fact risc, 4 cu

211
Q

Anticoagularea pacientilor cu valve biologice

A

e nevoie doar pt o perioada de tp limi postop-3 luni cu INR 2,5 sau aspirina in dz mici 75-100 mg/zi

212
Q

Cauzele miocarditei

A

-idiopatica
-infe
virala:coxsackie, adenovirus, CMV, echovirus, gripal, polio, hepatita, HIV
parazitara: toxoplasma(nn+imunocompr), trypanosoma cruzi
bacteriana: strept, difterie (frecv cu BAV mediat de toxina)
spirocheta: Lyme(BAV), leptospiroza
fungic
rickettsiala
-toxica
medi:metildopa, penicil, sulfonamine, antiTB, modafinilul
radiatii(pericardita mai frecv)
-autoimuna
forma cu limf T autoactivate si ac organo-specifici sau
miocardita cu cel gigante
-alcoolica
-cauzata de hidrocarburi

213
Q

Morfopatologie miocardita

A

in faza acuta e flasc cu hemoragii focale
in cazurile cronice hipertrofiat si marit

214
Q

Ce boli pot da miocardita cu BAV

A

Lyme, sarcoidoza, miocardita cu cel gigant, boala Chagas (Typanosoma cruzi)

215
Q

Cu ce boli poate fi asociata miocardita cu cel gigante?

A

sarcoidoza, timoame si boli autoimune
(prognostic infaust si progresie rapida-trat imunosupresor)

216
Q

Care este cea mai frecventa cauza de moarte subita la tineri?

A

CMH

217
Q

Ce gene provoaca CMH cel mai frecv?

A

-AD-cele mai frecv:
mutatia lnt greu al beta miozinei-hipertrofie marcanta MYH7
si mutatia proteinei C de legare a miozinei MYBPC3
mutatia troponinei T-hipertrofie usoara, risc crescut de moarte subita

218
Q

Semnele cardiomiopatiei hipertrofice

A

-pulsatie apicala dubla (zg IV cardiac)
-puls carotidian sacadat
-suflu sistolic de ejectie amplificat de ortostatism/ manv Valsalva si dimi prin manevre care cresc postsarcina-poz ghemuita
-suflu pansistolic (regurgi mitrala)
-zg IV (daca nu e in Fia)

219
Q

Factorii de risc ai mortii subite in CMH

A

-hipertrofie ventriculara stanga masiva (>30 mm la ecocord)
-istoric fam de moarte subita <50 ani
-tahicard ventri nesusti la moni Holter 24h
-sincopa inexpli in acc
-rasp anormal al tensiunii arteriale la efort (rasp plat/ hipotensiv)

La 2+ fact de risc trb eval pt ICD, daca riscul e mic-amiodarona

220
Q

Cauzele mortii subite cardiace

A

Boala coro
-IMA-STEMI
-cardiopatie ischemica cr
-stare post bypass coronarian
-stare post resusici cu scces pt stop
-anomalii conge aart coronare
-embolism coronarian
-arterita coronariana

Boala cardi non-coronariana
-CMH
-CMD (ischemica/idiopatica)
-CAVD
-sdr Qt lung conge
-sdr Brugada
-boala valvu+/-EI
-boli conge ciano
-boli conge fara ciano (DSV, persi canal arterial)

221
Q

De ce se evita vasodil in CMH?

A

pot agrava obstr tr de eje al Vs sau pot cauza hTA refractara

222
Q

Care sunt formele recesive de CMA?

A

-boala Naxos (asoc keratoderma plantara si par lanos)-muta plakoglobinei jonctionale

-sdr Carvajal-mutatia desmoplakinei

223
Q

Diagnosticul clinic in CMA

A

-anomalii str ale Vd si ale tr de eje al Vd (dilatare, miscari parietale anormale pe eco/IRM)
-inlocuirea fibrograsoasa a miocitelor la biopsia mioc
-anomalii de repolari si de conducere pe ECG de repa/cel cu semnal mediat
-TV/extrasist ventriculare frecv pe holter 24h
-istoric fam de CMA ruda grd I sau II
-moarte subita prematura <35 ani cauzata de CMA

224
Q

ECG in CAM

A

bloc de ramura dr si inversarea unelor T in deriv precordiale, cu unde epsilon vizibile la finalul complexului QRS

225
Q

Ce boli sunt asociate cu cardiomiopatia restrictiva primara non-hipertrofica

A

-sarcoidoza
-amiloidoza
-endocardita Loeffer
-fibroza endomiocardica

226
Q

Semnul lui Friedreich

A

colapsul diastolic al venelor observabil si in cardiomiopatia restrictiva non-hipertrofica

227
Q

aspectul ecocardiografic de “sine de tramvai”

A

apare la ecografia in mod M la cei cu sarcoidoza si cord stralucitor

Rezidentiat (39 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions