Psihiatrie Flashcards
Factori de risc schizofrenie
-istoric familial
-malnutritia materna/ boli in sarcina
-rata crescuta in cei SDS(fr)
Diagnosticul schizofreniei
> =2 din simpt pt cel putin o luna dintr-un interval de 6 luni si afectarea functionarii sociale pt >6 luni
1.deliruri (convingeri false despre sine/alte pers care persi in ciuda dovezilor)
2. halucinatii
3. vorbire/gandire dezorganizata (circumstantiala, tangentiala, slabirea asoc, “salata de cuv”, neologisme)
4. comp dezorganizat sau catatonic
5. simpt neg (retragere sociala, aplatizare afectiva, lipsa vointei, apatie, anhedonie, saracirea vorbirii, “barajul gandirii”)
Medicatia antipsihotica
- Neuroleptice cu potenta redusa (clorpromazina, tioridazina)-blocheaza receptorii dopaminergici D2-Indicatii: simpt poz intense si frecv medi de ln a 2-a de intretinere-RA:ef anticolinergice (confuzie, constipatie, reten uri, hTA)
2 Neuroleptice cu potenta ridicata (haloperidol, flufenazina, loxapina, tiotixen, trifluoperazina)-blocheaza rD2-Indicatii: simpt poz intense, controlul de urgenta al psihozei sau agitatiei, frecv ln a 2-a de intretinere-RA:ef extrapiramidale (distonie, parkinsonism, akinezie, akatizie), diskinezie tardiva, hiperprolactinemie, sdr neuroleptic malign, mai putin ef anticolinergice
- Antipsihotice atipice (olanzapina, clozapina, quetiapina, risperidona, ziprasidona)-blocheaza recept dopaminei si serotoninei-prima ln in trat de intretinere, clozapina e cel mai eficace antipsihotic, reze pt psihoza refractara la trat dat riscului de agranulocitoza-RA: ef anticolinergice, crestere ponderala, mai putine ef adv fata de cele traditionale
SNM vs SS vs SDA vs HM
Sdr neuroleptic malign
-decla de antipsihoticele ce blocheaza rD2
-debut progre>abrupt, cu evol prelungita, zile-sapt
-rigiditate de tip plastic “teava de plumb”, rflx dimi, pupile midriatice, TA cresc, neliniste, agitatie, transpiratii, zg intesti normale,
-trat: bromcriptina, amantadina, dantrolen, TEC
FEVER: febra, encefalopatie, smn vitale instab, enz CPK cresc, rigiditate
Sdr serotoninergic
-fact decla: SSRI, SNRI, ADT, IMAO
-debu abrupt>progre, rapid rezolutiva
-mioclonii, tremuraturi, hipertonie la niv extremi inf, rflx cresc, pupile normale, TA cresc, transpiratii, zg intesti cresc
-trat: ciproheptadina, metisergid
Sdr toxic anticolinergic
-ag antinicotinici si antimuscarinici
-deb abrupt, rapid rezolutiva
-tonus muscu norm/relax, ocazional mioclonii, rflx normale, pupile midriatice “orb ca liliacul”, TA cresc, confuzie, halucinatii vizuale, auditive si senzoriale, piele uscata, ileus
-trat: fiziostigmina
Hipertermia maligna
-anestezice volatile, succinil-colina, debut abrupt, rigiditate de tip “rigor mortis”, rflx dimi, TA cresc, transpiratii, zg intesti scazute
-trat: dantrolen, azumolene
Alte tulb psihotice
- Tulb schizofreniforma-psihoza cu cel putin 2 simpt mentionate la schizofrenie, pe o durata de cel putin o luna, dar fara sa dep 6 luni
- Tulb psihotica scurta-cel putin un simpt(ce exp celor neg), pe o durata de cel putin o zi, fara a depasi o luna
3.Tulb deliranta- psihoza carac de unul sau mai multe deliruri cu o durata de cel putin o luna, care nu inturneste criteriile pt schizofrenie, nu exist o afe a fct, cu exp delirurilor
4.Tulb schizoafectva-psihoza cu cel putin 2 simpt, concomitent cu un ep depresiv (major) sau un ep maniacal; halucinatiile si delirurile trb sa fie prez separat de ep afectiv
Substantele psihoactive care pot produce simpt de depresie
-antihistaminice
-neuroleptice conventionale
-alcool
-benzodiazepine
-glucocorticoizi
-interferonul alfa
Conditiile medicale care pot produce depresie
-hipotiroidism
-hiperparatiroidism
-AVC
-tu cerebrale
-Parkinson
Diagnosticul depresiei
cel putin 5 din urm, incl fie dispozitia depre fie anhedonia >2 sapt
1 anhedonie
2 disp depre
3 modif tipare somn
4 senti de vinovatie/ lipsa de val
5 oboseala
6 incap de conc
7 modif apetit/greutate
8 lentoare psihomotorie sau agitatie
9 ganduri despre moarte
Sub tipuri TDM
TDM cu simptome atipice
-reactivitate afectiva
-hiperfagie
-hipersomnie
-lentoare psihomotorie
-hipersensib la rejectie
TDM cu ritmicitate sezoniera
TDM postpartum (incepe in tp sarcinii sau la 4 sapt dupa nastere)
TDM cu simp psihotice
Diagnosticul de tulburare depresiva persistenta
disforie plus 2 simp >2 ani, in maj zilelor
Medicamente antidepresive
SSRI(citalopram, escitalopram, fluoxentina, fluvoxamina, paroxetina, sertralina)-inhib recapt presinaptica a serotoninei-prima linie depres, anxietate-RA:disfct sexuala, creste riscul ideatiei suisdale la adol, risc SS, 3-4 sapt pt efect
SNRI (duloxentina, venlafaxina, desvenlafaxina)-inhib recapt sero+adren-prima ln depresie comorbida cu durere neuropata, ln 2-a la cei care nu rasp la SSRI-RA:greata, varsaturi, insomnii, sedare, disfct sexuala, constip, HTA, risc SS
ADT (amiltriptilina, clomipramina, desipramina, doxepin, imipramina, nortriptilina)-inhib recapt noradre-ln 2/3 depresie; utile la cei cu durere neuropata comorbida-5*dz terap-letal (alungire QTc->aritmii), sedare, crestere in G, disfct sexuala, simptome anticolinergice
IMAO (isocarboxazid, fenelzina, selgilina, tranilcipromina)-inhib monoaminoxidazei, blocand dezaminarea serotoninei, NA, dopaminei cu cresterea niv-rar folo-gura uscata, indigestie, oboseala, cefalee, ameteli, sdr lapte alcalin->HTA
Inhib recaptarii NA+dopaminei (bupropion)-depresie cu oboseala si dif de conc, comorb cu ADHD, renuntare la fumat-insomnie, scadere ponderala, scaderea prag convulsionant, NU disfct sexuala
Modulatori ai serotoninei (trazodona, nefazodona, vilazodona)-inhib recapt+ef dir pe recept sero-depresie cu insomnie semnif-hTA, greata, sedare, priaprism, risc de convulsii la dz mari
Antidepresive tetraciclice(mirtazapina)-bloc alfa2 si recept sero, crescand neurotransm NA-depresie cu insomnie si/sau anorexie-RA:gura uscata, sedare, stimulare apetit
Sunatoarea-scade recapt serotoninei si, in masura mai mica a NA si dopaminei-ag de prima ln in Eu, alternativa in USA-disconfort GI, ameteli, sedare, interactiuni medicamentoase frecv
Diagnosticul episodului maniacal
-disp elevata/irascibilitate cel putin o sapt+>= cu 3 din: grandiozitate, logoree, necesar redus de somn, fuga de idei, distractibilitate crescuta, hiperreactivi cu un scop anume, angajare excesiva in activi placute
-afe semnificativa a cap de fct
Diferente intre episodul maniacal si cel hipomaniacal
cel hipomaniacal dureaza 4 zile si nu afecteaza semnificativ capac de fct
Tipuri de tulburare afectiva bipolara
tipul I-cel putin un ep maniacal, cele de depresie sunt frecv, dar nu necesare pt diag
tip II-cel putin un ep hipomaniacal si un ep de depresie majora
Efectele adverse ale terapiei cu Litiu
diabet insipid nefrogen, tremuraturi, hipotiroidism, teratogeneza (anomalie Ebstein), IR, crestere ponderala
Tulburarea ciclotimica
cicluri rapide, alternand simp maniacale usoare si depresive usoare, cu o durata >2 ani, fara a prez o perioada de disp afectiva normala >2 luni
trat-psihoterapie sau stabilizatori ai disp afective
Tratament tulburarea de panica
-psihoterapie-pt frica de repetare a atacurilor de panica
-SSRI+SNRI-pe term lung
-benzodiazepinele pt trat de moment al atacului de panica
Medicatia anxiolitica
Benzodiazepinele (alprazolam, clonazepam, diazepam, lorazepam)-stimuleaza inhib prod de GABA pe inflx nv-alpazolamul in trat atacurilor de panica, diazepamul si clorazepamul cand terapia e de durata prelungita-RA: sedare, confuzie, simpt de sevraj pot incl neliniste, confuzie, insomnie si convulsii
Buspirona-neclar, in leg cu r sero+dopa-tulb anxioase in care abuzul/sedarea sunt un fact de risc-RA:cefalee, ameteli, greata
Diagnosticul de tulburarea anxietatii generalizate
-anxietate excesiva ce afec capac de fct in maj zilelor >6 luni si 3 dintre: neliniste/ sentimentul de a fi “limitat”, oboseala, incap de conc a atentiei, iritabilitate, tensi musculara, tulb de somn
Tratamentul PTSD
CBT, singura sau in combinatie cu SSRI si SNRI; antipsihoticele atipice in simpt refractare. Prazosin, un antagonist al recept alfa-1 util in ameliorarea cosmarurilor si starii de alerta
Tulburarea conversiva
defi senzoriale sau ale motilitatii voluntare, in abs unei conditii medicale sau neurologice identificate, debutul acut
simpt pot incl: slabiciune muscu/paralizie, tremuraturi, distonie, tulb de mers, disfagie, disfonie/disartrie, crize asem epilepsiei, amorteli/ parestezii, tulb ale vazului/auzului sau combinatii-pacientii pari detasati emotional de pierderea functionalitatii
trat: educarea asupra diag-rezolvare in 40-50% din cazuri; a doua ln CBT+fizioterapie, medicatia SSRI+SNRI pot fi utile
Istoric si examen clinic in anorexia nervoasa
greutate corporala scazuta (in general <85% din GI), fixatie pe preventia surplusului ponderal, afectare severa a imaginii corporale, amenoree, intoleranta la frig, hipotermie, piele uscata, lanugo, bradicardei +/-osteoporoza si adesea depresie comorbida
Complicatiile anorexiei nervoase
dezechilibre electrolitice, aritmii (mai ales ventriculare), sdr de realimentare (hipoCa, hipoMg si hipofosfatemie-complicatii:rabdomioliza, colaps cardio-vascular, confuzie si convulsii)
Istoric si examen clinic in bulimia nervoasa
ep de alimentare compulsiva si compensare ulterioara apar, cel putin o data pe sapt, pe o durata >3 luni
ex fizic: eroziuni ale smaltului dentar (varsaturi), cicatrici ale teg, largire/infla gl parotide (care poate duce la cresterea amilazelor serice) si oligomenoree
Care este medicatia aprobata de FDA pentru bulimie
FLUOXENTINA
-SSRI sau ADT ajuta strategiile de modif a comportamentului
Ce tipuri de psihoterapie se pot folosi in tulburarea de alimentatie compulsiva?
CBT si terapia interpersonala
Tulburarile de personalitate din grupul A
Paranoid-neincredere persitenta si suspiciune fata de altii, actiunile celorlati sunt interp ca vatamatoare sau inselatoare, rezervat in a se confesa, frev interp grsit comentariile, frev r de furie, suspiciuni cu fidelitatea partenerului
-psihoterapie suportiva, lipsita de prejudecatie, antipsihotice in doze mici
Schizotipal-paranoia, idei de referinta, comp excentric si inadecv, anxietate sociala, vorbire dezorganizata, convingeri bizare-psihoterapie suportiva orientata pe recunoasterea realitatii, dz mici de antipsihotice sau anxiolitice
Schizoid-incapa de a lega relatii apropiate, detasare sociala, raceala afectiva, anhedonie, tocire afectiva, lipsa interesului pt relatiile sexuale-antipsihotice, initial, pt a corecta compo, psihoterapie suportiva orientata pe realizarea de relatii confortabile cu ceilalti
Grupul B de tulburari de personalitate
Antisocial-comp agresiv fata de oameni si animale, distrugerea bunurilor, activ ileg, minciuna patologica, iritab, comp riscant, lipsa de responsab, lipsa remuscarii pt faptele sale, paci >18 ani, ist de tulb de conduita la varste <15 ani, mai frev barbati-structurarea mediului ambiant, psihoterapia orientata pe stab unor limite clare
Borderline-relatii instab, sent de gol int, frica de abandon, stima de sine scazuta, impulsivitate, instab dispozitiei afective, ideatie suicidala, iritabi neadecv, paranoia, gandire alb-negru, mai frecv femei-psihoterapie extensiva, folosind mai multe tehnici, combinata cu dz mici de antipsihotice, SSRI sau stab ai dispozitiei afective
Histrionic-cauta atentia, comp seducator/teatral neadecv, labilitate emotionala, relatii superfi, vorbire teatrala, utili aspect ext pt a atrage atentia asupra sa, usor sugestionabil, considera rel mai profunde decat sunt in realitate
Narcisist-grandozitate, fantezii despre succes, manipulativ, se asteapta sa fie admirat, aroganta, sentimentul statutului sau deosebit, credinte despre sine ca e special, lipsa empatiei, invidie fata de altii-psihoterapie orientata pe acceptarea deficientelor
Grupul C al tulburarilor de personalitate
Dependent- difi de a lua decizii, frica de responsab, difi in a-si expri dezacordul, lipsa increderii in propria judecata, nevoia de sprijin de ceilalti, frica de a ramane singur, necesita relatii stranse si constante-psihoterapia orientata spre dezvoltarea abilitatilor sociale si a luarii deciziilor
Evitant-frica de critica si disconfort, retragere sociala, frica de intimitate, stima de sine scazuta, rezervat in privinta activi noi, procupat de frica de respingere, inhibat de sentimentul inadecvarii-psihoterapie (initial individuala, apoi de grup) orientata pe imbunatatirea stimei de sine si combinata cu medicatie antidepresiva sau anxiolitica
Obsesiv-compulsiv-preocupat cu detalii, perfectionist, excesiv de devotat muncii, zgarcit, inflexibil in credinte, difi de a lucra cu altii, acumulare de obiecte nefolositoare, incapatanare-psihoterapie orientata pe acceptarea ideilor alternative si pe cooperarea cu alte persoane
Intoxicatia cu ce substante afecteaza coordonarea
-cea cu alcool
-cea cu benzodiazepine
Complicatiile si tratamentul utilizarii pe termen lung de amfetamine
Complicatii: psihoza, depresie, oboseala si simp parkinsoniene
Trat: consiliere in scopul reabilitarii, antipsihotice, benzodiazepine
Tratamentul si complicatiile utilizari cronice de alcool
Malnutritie(vit B12, tiamina), encefalopatia Wernicke-Korsakoff, accidente, suicid, ciroza, sangerare GI, pneumonie de aspiratie, incidenta cresc de abuz la cei cu alte tulb
Trat: suplimente vit, psihoterapie suportiva si de grup
naltrexona reduce starile de nevoie de consum
disulfiram produce grata si varsaturi cand e luat cu alcool
benzodiazepine-previn delirium-ul tremes in cursul sevrajului
Ce substante folosite pe termen lung pot da psihoza
-amfetaminele
-halucinogenele
-marijuana
-fenilciclidina
Tratamentul dependentei de nicotina
guma/plasture cu nicotina, vareniclina, bupropiona, hipnoza
Tratamentul adictiei de fenciclidina
izolare si contentie pana la remiterea intoxicatiei, benzodiazepine, antipsihotice, acid ascorbic
Etapele schimbarii comportamentului
-precontemplarea
-contemplarea
-pregatirea
-actiunea
-mentinerea
Diferenta TOC si TPOC
la TOC compulsiile si obsesiile sunt suparatoare (ego DIStonice), pe cand in TPOC sunt vazute ca dezirabile, in masura in care au de a face cu controlul si perfectionismul (ego SINtonice)
La cine este mai prevalenta tulburarea corporala dismorfica?
La cei care au fost abuzati in copilarie, la rudele de gradul I ale pacientilor cu TOC, si la pacientii cu operatii estetice
Ce patologii sunt inrudite cu TOC?
Tulburarea dismorfica corporala
Tulburarea de acumulare/tezaurizarea compulsiva-dificil de tratat (avem doar CBT)
Cum poate fi descrisa tulburarea de adaptare?
Ca tulburare de adaptare cu dispozitie depresiva, cu anxietate, cu anxietate si depresie, cu tulburare de conduita etc
I/E PTSD
- Simptome intruzive de retraire a even traumatic (amintiri intruzive, vise neplacute recurente, flashbackuri, disconfort psihologic sau reactii fiziologice declansate de stimuli-semnal, interni sau externi, asemanatori evenimentului)
- Evitarea activitatillor sau contextelor asociate evenimentului
- Afectari persistente ale cognitiei si dispozitiei afective asoc cu even ( amnezie pt anumite aspecte legate de even, convingeri negative exagerate despre sine sau alti, auto-invinovatire, anhedonie, sentimente de detasare emotionala, stare de alerta, vina de a fi supravietuit, retragere sociala)
Diferenta intre tulburarea acuta de stres si cea de adaptare?
cea de stras debuteaza in prima luna dupa eveniment si se remite intr-o luna, cea de adaptare debuteaza in primele 3 luni si se remite in decurs de 6 luni
Ce simptome somatice pot aparea in tulburarea cu simptome somatice si cum se trateaza
-Simptome dureroase
-simptome gastrointestinale
-simptome neurologice
-simptome de natura sexuala
Desi simptomele se pot modifica in timp, ingrijorarea si afectarea functionarii psiho-sociale sunt persistente, durand >6 luni
Se trateaza cu antidepresive tricilice si SSRI+CBT-convingeti pacientul sa apeleze la un singur medic
