vvDREPTUL SCRIS ÎN TRANSILVANIA ÎN EPOCA VOIEVODATULUI Flashcards
Tendințe de evoluție
a) Tendințe de evoluție
Dreptul scris al Transilvaniei acestei perioade este marcat, în evoluția sa, de mai multe tendințe:
1° tendința factorilor locali de a consolida autonomia voievodatului;
2° politica centralizatoare promovată de regii ungari;
3° tendința populației majoritate românești de a-și apăra tradițiile și instituțiile juridice
consacrate de Legea Țării, inclusiv sub forma codificării vechilor obiceiuri, realizată sub presiunea
poporului român și recunoscută oficial de statul maghiar.
Structură
În acest context, în cadrul dreptului scris al Transilvaniei, s-au conturat două sisteme juridice:
i. dreptul românesc transilvănean – a îmbrăcat forma Legii Țării și apoi a codificărilor realizate
pe baza obiceiului pământului, reprezentând sistemul de drept preponderent, cel puțin în epoca
voievodatului;
ii. sistemul juridic discriminatoriu pentru români – a fost impus de statul maghiar și de
reprezentanții celor trei națiuni privilegiate, începând cu sec. al XV-lea, sistem prin care românii
au fost excluși de la viața politică și juridică a Transilvaniei și care nu a fost niciodată recunoscut
sau asimilat de populația majoritară românească.
) Decretele regale
Decretele regale reglementau privilegiile nobilimii și obligațiile țăranilor iobagi, precum și
organizarea judecătorească, militară, financiară a voievodatului. Dintre acestea, menționăm:
decretul regelui Andrei al II-lea (1222);
decretul regelui Carol Robert de Anjou;
decretul regelui Matei Corvin – Maius (1483).
Unio Trium Nationum
Unio Trium Nationum este o hotărâre dată de reprezentanții celor trei națiuni privilegiate în 1473,
prin care s-a stabilit că puterea politică în Transilvania urma să fie exercitată numai de reprezentanții acestor
națiuni privilegiate, cu excluderea poporului român majoritar de la viața politică a Transilvaniei.
Tripartitul lui Werboczy
Tripartitul lui Werboczy este o lucrare cu caracter privat, elaborată de juriști între anii 1514 și 1517,
din ordinul regelui Vladislav al III-lea, și care, datorită evenimentelor ce au urmat, nu a fost promulgată oficial.
Tripartitul lui Werboczy a rămas o lucrare cu caracter privat, dar care, datorită conținutul său, s-a
aplicat în practica instanțelor judecătorești din Transilvania până la Revoluția din 1848. Utilizarea ei a
fost consacrată și în Diploma Leopoldină din 1691.
Pagină | 5
Așa cum rezultă și din denumirea ei, lucrarea conține trei părți, cu privire:
i. privilegiile nobilimii;
ii. procedura de judecată;
iii. situația juridică a țăranilor iobagi (legarea de glie), procedura de judecată a țăranilor iobagi
și statutul orașelor libere.
Statutele Țării Făgărașului
Geneză
Geneză
Statutele Țării Făgărașului reprezentau o legiuire cu caracter de codificare, pentru că sunt cuprinse
principalele instituții juridice românești ale Legii Țării. Mult timp, mai exact în perioada 1369-1432, Făgărașul
a fost feudă a domnilor Țării Românești, însă, la sfârșitul sec. al XV-lea, el a fost inclus în universitas
saxorum.
Acest lucru a însemnat o încălcare a drepturilor străvechi ale populației românești, care s-a lovit de o
puternică rezistență din partea lor, culminând cu o serie de răscoale, derulate în perioada 1503-1508. Printre
revendicările răsculaților s-a numărat și cea a repunerii în vigoare a vechilor obiceiuri ale românilor,
revendicare ce a fost satisfăcută în 1508, prin întocmirea statutelor Țării Făgărașului.
vvStatutele Țării Făgărașului
vvv Conținut
Statutele Țării Făgărașului au fost redactate în limba latină. În cuprinsul lor, în preambul, cât și în
partea finală, se menționează că s-au dat la propunerea românilor. Textul statutelor redă obiceiuri juridice
românești, într-o formă exactă, dar concentrată, pornindu-se de la ideea că ele sunt cunoscute foarte bine de
populația românească, care le aplica din generație în generație.
Statutele Țării Făgărașului
Dispoziții
Dispozițiile statutelor nu erau sistematizate, astfel că reglementările de drept civil sunt intercalate cu
cele de drept penal.
Statutele Țării Făgărașului
Materia persoanelor
În materia persoanelor, statutele Țării Făgărașului consacrau stratificarea socială de tip feudal și
discriminarea dintre diversele clase și categorii sociale feudale. Nobilii români sunt desemnați prin
boyarones, iar țăranii sunt desemnați prin rusticii valahi, terminologia fiind asemănătoare cu cea din Țara
Românească.
vvStatutele Țării Făgărașului
v° Materia căsătoriei
În materia căsătoriei, este prevăzută necesitatea consimțământului părinților viitorilor soți, dar și
posibilitatea încheierii căsătoriei cu fuga (simulacru de răpire, urmat de plata unor amenzi simbolice).
Înzestrarea fetelor este obligația părinților, iar, în cazul morții acestora, a fraților, situație identică cu
privilegiul masculinității din Țara Românească. Statutele prevedeau că desfacerea căsătoriei se poate face
prin repudiu, în caz de adulter, urmat de pierderea zestrei de către soția adulterină.
Statutele Țării Făgărașului
vv Materia succesiunilor
O amplă reglementare este întâlnită în materia succesiunilor, în sensul că, dacă un boier moarte fără
Pagină | 6
succesori, poate dispune prin testament de 1/3 din bunurile mobile, în timp ce bunurile imobile intră în
stăpânirea seniorului său.
Dacă cineva moare fără descendenți de sex masculin, fetele dobândesc bunurile mobile și ¼ din
contravaloarea pământului (bunurile imobile), după o justă verificare a acestora, aplicându-se privilegiul
masculinității. La fel ca și în Țara Românească, fata înzestrată de părinți era exclusă de la moștenirea lor.
Statutele Țării Făgărașului
Materia proprietății
n materia proprietății, reglementările păstrează urme ale proprietății devălmașe, deși ea nu este
consacrată în mod expres, cum ar fi sistemul răspunderii colective în materie penală. În plus, este reglementată
și înfrățirea pe moșie, cu principalele sale aplicații.
vvStatutele Țării Făgărașului
vv5° Materia dreptului penal
Domeniul dreptului penal este cel mai amănunțit reglementat, fiind sancționate o mulțime de
infracțiuni, dintre care cele mai grave, pedepsite cu moartea, erau următoarele:
insurecția împotriva castelanului;
erezia;
incendierea;
violarea de domiciliu;
falsificarea de monedă
Statutele Țării Făgărașului
Concluzii
Din analiza dispozițiilor statutelor Țării Făgărașului, rezultă unitatea de conținut și aplicare a
obiceiului românesc în toate cele trei țări române, inclusiv în teritoriul intracarpatic, unde oprimarea națională
a poporului român a reprezentat o politică constantă a conducătorilor Transilvaniei, aleși numai de
reprezentanții celor trei națiuni privilegiate. De aceea, este remarcabil că, numai cu trei decenii înainte de
încetarea dependenței Transilvaniei față de Ungaria, autoritățile maghiare au fost nevoite să recunoască și să
codifice obiceiurile românești, care s-au păstrat într-o formă nealterată.