INSTITUȚIILE PRAVILELOR ADOPTATE ÎN A DOUA FAZĂ A REGIMULUI TURCO-FANARIOT

Question 1

vvConcepția asupra atributelor dreptului de proprietate

Answer 1

va) Concepția asupra atributelor dreptului de proprietate
Dreptul de proprietate evoluează în direcția degajării proprietății feudale de străvechiul drept de
folosință al țăranilor, proces care a debutat cu reforma lui Constantin Mavrocordat. Marcând trecerea de la
concepția feudală a proprietății divizate la concepția burgheză asupra proprietății absolute, aceste legiuiri
prevăd că atributele proprietății pot fi împărțite între două persoane, dintre care una are dritul ființei
lucrului, iar cealaltă are dritul folosului lucrului. În situația în care cele două drituri se reunesc asupra
aceleiași persoane, se considera că dreptul de proprietate este desăvârșit sau absolut.
Aceeași tendință se degaja și din textele care prevedeau că raporturile juridice dintre boieri și țăranii
clăcași izvorăsc dintr-un contract de emfiteoză, prin urmare se confirma împrejurarea că aceste raporturi nu
mai au bază legală, ci bază contractuală

Question 2

Recunoașterea dreptului absolut de proprietate al boierilor

Answer 2

vS-a ajuns, așadar, la o recunoaștere indirectă a dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra
moșiilor lor. Transmiterea folosinței unei părți din moșie către țăranii clăcași, în baza unor contracte încheiate
între aceștia și boieri, nu aduce atingere cu nimic dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra moșiilor
lor.
Mai mult, acest drept absolut de proprietate al boierilor se extinde și asupra altor categorii de terenuri,
altele decât cele arabile, în baza unui așezământ pentru păduri și dumbrăvi, dat de domnul Alexandru
Moruzi. Astfel, utilizarea pădurilor de către țăranii clăcași pentru satisfacerea necesităților personale este
condiționată de plata unei taxe, denumită zeciuială, ceea ce echivalează cu recunoașterea indirectă a dreptului
absolut de proprietate al boierilor asupra pădurilor

Question 3

vInterpretarea tendențioasă a instituțiilor juridice

Answer 3

vAsistăm, totodată, la tendința unor domni fanarioți ca, prin interpretarea tendențioasă a unor instituții
juridice, să ajungă la desființarea dreptului străvechi de proprietate, atât al țăranilor, cât și al boierilor. Aceste
măsuri au în vedere asigurarea resurselor necesare căpătuirii clientelei lor politice.
De pildă, cu ocazia elaborării Codului Calimah, domnul Scarlat Calimah pretindea că, la origine, toate
pământurile au aparținut domnului și, ca atare, nu poate exista proprietate privată asupra pământului fără
hrisov de danie domnească. Astfel, toate terenurile stăpânite fără hrisov urmau să treacă în proprietatea
domnului, în calitatea sa de titular al lui dominium eminens.
Însă, Sfatul de obște al Moldovei a respins această interpretare dată de domnul Scarlat Calimah,
arătând că, potrivit Legii Țării, doar terenurile pustii și pustiite sunt terenuri domnești și, chiar dacă am
admite că, la origine, toate terenurile au fost domnești și că au intrat în stăpânirea boierilor și țăranilor fără
hrisov de danie, ele oricum au devenit proprietatea acestora prin efectul uzucapiunii celei mai lungi
(praescriptio longissimi temporis), cu termenul de 40 de ani, care, potrivit Bazilicalelor, se aplica și
imobilelor domnești.

Question 4

Clasificarea persoanelor

Answer 4

Clasificarea persoanelor se face după noroc și cuprinde următoarele categorii:

i. slobozi;
ii. sloboziți (țăranii care munceau pe moșiile boierești, denumiți și țărani clăcași);
iii. robi.

Question 5

Obligațiile față de boieri

Answer 5

b) Obligațiile față de boieri
Legislația adoptată în această perioadă este o expresie a interesului boierilor de a spoi numărul zilelor
de clacă, ca măsură extensivă de creștere a producției agricole, pe fondul antrenării țărilor române în circuitul
economic european. Astfel, Pravilniceasca Condică stabilea un minimum de 6 zile de clacă și un maximum
de 12 zile de clacă, în timp ce Legiuirea Caragea stabilea un minimum de 12 zile de clacă pe an, fără
maximum și cu un nart sporit.
De asemenea, asistăm la o creștere impresionantă a numărului scutelnicilor și poslușnicilor, care nu
aveau obligații fiscale față de stat, ci doar față de boieri, motiv pentru care, în 1814, în Țara Românească, s-a
stabilit că în niciun județ numărul scutelnicilor și poslușnicilor nu poate fi mai mare decât numărul birnicilor.

Question 6

) Robii

Answer 6

În ceea ce privește robii, aceștia erau asimilați lucrurilor, însă li se recunoștea o capacitate juridică
limitată, ca și în cazul sclavilor, în măsura în care aceasta era necesară realizării unor interese ale proprietarilor
lor. Spre exemplu, robii puteau să apară ca reprezentanți al stăpânului în raporturile acestuia cu alte persoane.

Question 7

v) Persoanele juridice

Answer 7

Ca un element de noutate, legiuirile fanariote conțin și o reglementare a persoanelor în cadrul unui
capitol distinct, fapt explicabil prin apariția primelor societăți comerciale, ca urmare a dezvoltării relațiilor
de producție de tip capitalist. Acestea erau denumite tovărășii (în Pravilniceasca Condică și în Legiuirea
Caragea), respectiv persoane moralicești (în Codul Calimah).
În plus, erau reglementate următoarele aspecte referitoare la tovărășiile negustorești, anume:
1° formarea capitalului social al societății comerciale;
2° administrarea societății;
3° răspunderea asociațiilor;
4° participarea acestora la câștiguri și pierderi;
5° stingerea sau încetarea societății comerciale.

Question 8

Rudenia

Answer 8

În aceste materii, pravilele se inspiră cu precădere din dreptul bizantin.
Rudenia cunoaște două forme:
 rudenia de sânge – putea fi sub întreita linie (suitoare-dreaptă linie, coborâtoare-dreaptă linie
și lăturalnică linie, așa cum prevedea Codul Calimah) sau putea fi de sus, de jos sau de alături
Pagină | 7
(așa cum prevedea Legiuirea Caragea);
 rudenia duhovnicească – este rudenia rezultată din botez și cununie.

Question 9

) Căsătoria

Answer 9

În privința căsătoriei, erau interzise căsătoriile între creștini și necreștini, precum și între slobozi și
robi. Copiii rezultați din relația dintre un om liber și un rob erau, potrivit Codului Calimah, oameni liberi.
Mai mult, Legiuirea Caragea prevedea separația de corp a soților, adică despărțirea în fapt a soților.

Question 10

vZestrea

Answer 10

În ceea ce privește zestrea (dota), era consacrată regula evaluării sau prețuirii bunurilor
mișcătoare (bunuri mobile) ce intrau în componența dotei, cu excepția bunurilor mobile prin natura lor
(spre pildă, robii și animalele, zice Codul Calimah), efectul fiind acela că, în cazul în care zestrea trebuia
înapoiată, soțul răspundea în limitele valorii fixate în momentul prețuirii. Referitor la robii de zestre, atât
Pravilniceasca Condică, cât și Codul Calimah prevedeau că aceștia trebuie restituției în același număr cu cei
conținuți în foaia de zestre.
În ceea ce privește obligația de înzestrare, Codul Calimah prevedea că ea revine părinților, sau, dacă
aceștia nu erau în viață, bunicilor, iar Pravilniceasca Condică și Legiuirea Caragea prevedeau că sarcina
înzestrării fetelor revine fraților acestora, prin aplicarea privilegiului masculinității.

Question 11

) Adulter

Answer 11

Adulterul soției ducea la pierderea zestrei, care trecea în proprietatea bărbatului, iar soția adulterină
urma a fi închisă în mănăstire. Codul Calimah era mai sever și prevedea că, dacă din căsătorie nu au rezultat
copii, întreaga zestre revine soțului, iar, dacă timp de doi ani de zile acesta nu își ia înapoi soția de la mănăstire,
ea rămâne închisă acolo pentru tot restul vieții.
Legiuirea Caragea este mai puțin severă și restrânge dreptul de proprietate al soțului la jumătate din
zestrea soției adulterine, iar aceasta nu mai putea fi închisă în mănăstire, așa cum prevedea Codul Calimah.

Question 12

Instituții noi

Answer 12

vvTotodată, pravilele introduc și instituții noi, după modelul codurilor burgheze europene, cum ar fi:
1° instituția tutelei (denumită epitropie);
2° instituția curatelei (denumită curatorie) pentru administrarea bunurilor copiilor minori și orfani;
3° instituția adopției (denumită înfiere);
4° domnul Scarlat Calimah a înființat chiar și judecătorii epitropicești, pe lângă judecătoriile de la
Roman și Huși, precum și o comisie epitropicească la nivelul întregii Moldove, pe lângă mitropolia
de la Iași;
5° sunt așezate baze moderne pentru răspunderea civilă și răspunderea penală, pe baza criteriului
răspunderii personale; astfel, Pravilniceasca Condică arăta că soția nu răspunde pentru datoriile
soțului și nici pentru faptele penale ale acestuia, săvârșite fără participarea ei, după cum nici părinții
nu răspund pentru faptele comerciale sau penale săvârșite de copiii lor care nu mai sunt nevârstnici
și, ca atare, nu se mai află în întreținerea lor

Question 13

Moștenirea legală

Reguli de deferire

Answer 13

vvÎn materia moștenirii legale, aveau vocație succesorală cele trei categorii de rude de sânge, până la
gradul al VIII-lea, precum și soțul supraviețuitor.
Erau consacrate o serie de reguli privind deferirea moștenirii legale:
1° dacă soțul supraviețuitor vine în concurs cu copiii, el dobândește o parte virilă, egală cu a unui
copil, dar nu în proprietate, ci în uzufruct;
2° dacă soțul supraviețuitor vine în concurs cu celelalte rude sau cu copiii defunctului rezultați
din altă căsătorie, el dobândește o cotă indiviză în plină proprietate, cuprinsă între 1/6 și 1/3 din
masa succesorală;
3° în lipsa altor rude, soțul supraviețuitor dobândește întreaga moștenire;
4° în lipsa oricăror succesori, moștenirea se declară vacantă și este culeasă de către stat;
5° Codul Calimah prevedea și că succesiunea se va deschide în cazul declarării morții civile a
persoanei, pe care o denumește moarte politicească;
6° bunurile robului decedat fără moștenitori revin stăpânului acestuia.

Question 14

Rezerva succesorală și trimiria

Answer 14

Toate legiuirile adoptate consacră rezerva succesorală (denumită parte legitimă, pe care o vor
moșteni succesorii rezervatari, chiar și împotriva voinței defunctului) și trimiria (moștenirea destinată
sufletului, adică treimea din moștenire destinată cheltuielilor de înmormântare și de pomenire a defunctului).

Question 15

Situația fetelor înzestrare și a copiilor naturali

Answer 15

În plus, toate legiuirile prevăd că fetele înzestrate nu pot cere sinisfora (adăugarea bunurilor dotale
la masa succesorală, adică echivalentul lui collatio dotis) pentru a veni la moștenire, nici nu pot fi obligate
la aceasta. Potrivit Codului Calimah, copiii naturali aveau dreptul la moștenire, dar veneau în concurs cu copiii
legitimi, în timp ce Legiuirea Caragea consacra vocația succesorală a copiilor naturali doar la moștenirea
mamei

Question 16

vExheredarea

Answer 16

Exheredarea se putea realiza doar pentru motive determinate, precum necinstirea, acuzare pe
nedrept prin acțiuni penale, neîngrijirea în caz de boală (motive enumerate de Legiuirea Caragea) sau
vătămarea reputației familiei prin comportament imoral, nerespectarea dreptei credințe (motive
enumerate de Codul Calimah).

Question 17

vvMoștenirea testamentară

Answer 17

Moștenirea testamentară este deferită atunci când defunctul a lăsat un testament valabil, care își
produce efectele, adică nu este caduc. Testamentul putea fi întocmit în formă scrisă (diată) sau în formă
Pagină | 9
orală (în prezența a 5 martori, aceștia putând consemna în scris cele declarate de testator). Nu puteau fi
admiși ca martori, potrivit Codului Calimah, femeile, robii, săracii, creștinii fățarnici și desfrânații

Question 18

Principiile obligațiilor

Answer 18

În această materie, spre deosebire de legiuirile anterioare, Legiuirea Caragea prevedea multe dintre
principiile de bază ale contractelor, în timp ce Codul Calimah dezvolta o adevărată teorie generală a
obligațiilor, consacrând ca izvoare de obligații legea, tocmeala (contractul) și vătămarea pricinuită altuia
(delictul).
În privința clasificărilor, ambele coduri împărțeau tocmelile, după forma lor, în tocmeli scrise și
tocmeli nescrise (prin viu grai). În plus, Codul Calimah mai face o clasificare a tocmelilor:
1° tocmeli unilaterale – cele care generează obligații doar în sarcina uneia dintre părțile contractante;
2° tocmeli bilaterale (sinalagmatice) – cele care generează obligații în sarcina ambelor părți
contractante.

Question 19

vCondiții de validitate ale obligatiilor

Answer 19

vPotrivit legiuirilor, condițiile de validitate ale contractelor erau:
i. capacitatea – era denumită vrednicia persoanelor, fiind amănunțit reglementată în Codul
Calimah, afirmându-se că tot omul se socotește vrednic de a-și câștiga dritul, însă după rânduielile
făcute de legi; aceste legi, însă, restrângeau capacitatea juridică a unor categorii sociale, în
conformitate cu discriminările de tip feudal, atât pentru drepturile civile, cât și pentru drepturile
politice; erau considerați incapabili și cei condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni grave, pe
toată durata executării pedepsei, drept o pedeapsă complementară alăturată pedepsei principale;
ii. consimțământul – Legiuirea Caragea arată că el trebuie să fie lipsit de silă și vicleșug, adică să
nu fie vițiat prin violență sau dol;
iii. obiectul – Codul Calimah arată că obiectul contractului trebuie să fie în comerț, adică în circuitul
juridic civil;
iv. cauza – Legiuirea Caragea reproduce, după modelul Codului Napoleon, principiul cauzei licite
și morale, arătând că tocmeala împotriva pravilelor și a năravurilor celor bune (un contract
încheiat cu încălcarea legii și a moralelor) nu se întocmește

Question 20

vvvvEnumerarea contractelor speciale

Answer 20

În ceea ce privește contractele speciale, Pravilniceasca Condică reglementează contractul de
împrumut, iar Legiuirea Caragea și Codul Calimah cuprind prevederi referitoare la o mare varietate de
contracte:
1° contractul de vânzare;
2° contractul de donație;
3° contractul de schimb;
4° contractul de arendă;
5° contractul de împrumut;
6° contractul de depozit și de comodat; 
Pagină | 10
7° contractul de mandat;
8° chezășia și zălogul;
9° antihreza.

Question 21

Contractul de vânzare

Answer 21

Contractul de vânzare era amănunțit reglementat în ambele legiuiri, ca urmare a nivelului ridicat de
dezvoltare pe care îl atinseseră relațiile de producție de tip capitalist. Cu toate acestea, se respecta în continuare
dreptul de protimis.
Din punctul de vedere al formei, vânzarea se putea realiza în formă scrisă sau în formă orală. Potrivit
Legiuirii Caragea, forma scrisă era cerută ad validitatem la vânzarea bunurilor imobile și a robilor.
Codul Calimah reglementa anumite interdicții:
 incapacități de înstrăinare – egumenii nu puteau vinde bunurile ce compuneau averile
mănăstirilor pe care le administrau;
 incapacități de dobândire – necreștinii, armenii și evreii nu puteau dobândi moșii.
De asemenea, era prevăzută stricarea sau anularea vânzării pentru leziune, dacă prețul era mai mic
de jumătate din valoarea de circulație a bunului. Dacă, însă, cumpărătorul dorea să păstreze bunul, trebuia să
completeze prețul până la limita minimă prevăzută de lege.

Question 22

vvv Contractul de donație

Answer 22

vvContractul de donație era reglementat asemănător în Legiuirea Caragea și în Codul Calimah, fiind
prevăzute în mod expres cauzele de revocare a donațiilor și fiind, totodată, reglementate și darurile de
logodnă, cele de dinaintea nunții și cele de a doua zi după nuntă.

Question 23

Contractul de împrumut

Answer 23

vvvContractul de împrumut este amănunțit reglementat în Pravilniceasca Condică, care stabilește:
i. obligativitatea înscrisului;
ii. mențiunile pe care înscrisul trebuie să le cuprindă;
iii. faptul că, alături de înscris, la încheierea contractului, trebuiau să fie prezenți cel puțin 3 martori,
pentru ca debitorul să nu poată tăgădui ulterior respectivul înscris

Question 24

vContractul de împrumut

garantii

Answer 24

n caz de neplată scadentă, creditorul se adresa instanței, care stabilea vânzarea la mezat (licitație
publică) a bunului zălogit, dacă împrumutul era garantat cu o garanție în aur, astfel încât creditorul să se
îndestuleze din prețul obținut.
Dacă împrumutul este garantat cu garanți personali (chezași), atunci pravilele consacrau în favoarea
chezașilor două beneficii:
1° beneficiul de diviziune – dreptul chezașului urmărit în justiție de creditor de a cere divizarea
datoriei între toți chezașii (când sunt mai mulți chezași);
2° beneficiul de discuțiune – dreptul chezașului (debitor accesoriu) urmărit în justiție de creditor de
a-i cere creditorului să îl urmărească mai întâi în justiție pe debitorul principal și, numai dacă acesta
se dovedește a fi insolvabil și în limitele insolvabilității sale, să îl urmărească pe chezaș.

Question 25

Contractul de împrumut

cambia

Answer 25

După modelul Codului Napoleon, Legiuirea Caragea introducea în materia împrumutului conceptul
nou de cambie, denumită și poliță sau carte de împrumutare (titlu de credit, obligație abstractă între trei
persoane – trăgător, tras și beneficiar). Pentru polița neplătită la termen, se admitea o dobândă dublă.

Question 26

dobanda

Answer 26

vToate legiuirile admiteau și existența împrumutului cu dobândă, dobânda fiind fixată la maximum
10% pe an, cu interzicerea anatocismului (dobândă la dobândă) și a cametei (dobânda mai mare decât
cea maximă admisă de lege). Totuși, aceste reglementări nu au oprit fenomenul acordării de împrumuturi cu
dobânzi cămătărești, dovadă că era încetățenită practica ținerii la muncă a țăranilor debitori de către boierii
creditori în contul dobânzilor la sumele împrumutate.

Question 27

vContractul de arendă

Answer 27

Contractul de arendă este reglementat detaliat, în special în două forme ale sale (arendarea moșiilor
și închirierea locuințelor), drept varietăți ale contractului de locatio rei. În plus, era prevăzut dreptul de
protimis al copărtașilor. Erau reglementate și alte varietăți ale arendei: contractul de emfiteoză și
contractul de clacă.

Question 28

Contractul de închiriere

Answer 28

Dispozițiile privitoare la contractul de închiriere erau amănunțite și stabileau drept obiect imobilele
cu destinație de locuință.
Sunt prevăzute și obligațiile țăranilor clăcași față de moșie:
 plata dijmei la tarla;
 numărul zilelor de clacă;
 interdicția de a aduce îmbunătățiri, de a clădi și a defrișa fără acorda moșierului;
 dreptul stăpânului moșiei de a moșteni casa, gospodăria și îmbunătățirile funciare realizate de către
clăcașii fugiți de pe moșie ori care au murit fără moștenitori

Question 29

Materia dreptului penal

Prezentare generală

Answer 29

Dreptul penal clasifică infracțiunile în vini mari și vini mici și nu desprinde cu totul conceptul de
infracțiune de persoana făptuitorului.

Question 30

vvCategorii de infracțiuni

Answer 30

vLegiuirile reglementează mai multe categorii importante de infracțiuni:
1° infracțiunile referitoare la abuzurile slujbașilor domnești – Pravilniceasca Condică
incriminează abuzurile de putere ale judecătorilor față de împricinați și ale ispravnicilor față de
locuitorilor județelor, precum și faptele de corupție ale judecătorilor și ale celorlalți slujbași ai
instanțelor de judecată;
2° infracțiunile referitoare la fapte îndreptate împotriva noului sistem probator în justiție:
 plastografierea de acte – pedeapsa este mai gravă dacă înscrisul este unul domnesc;
 mărturia mincinoasă – martorii mincinoși condamnați erau înscriși într-o condică a
Pagină | 12
șireților;
 traficul de influență.
3° infracțiunile referitoare la activitatea comercială – este incriminată bancruta frauduloasă, cei
în cauză fiind denumiți mofluzi mincinoși, adică acei comercianți care, în mod fals, pretindeau că
sunt în faliment, pentru a se sustrage de la plata datoriilor către creditorii lor.

Question 31

) Sistemul sancționator

Answer 31

vvDe asemenea, este accentuată răspunderea personală, atât în materia despăgubirilor penale, cât și a
celor civile, fiind sancționat atât pe plan civil, cât și pe plan penal încălcarea dreptului de protimis.
În plus, se mențin pedepsele fizice și judecătorul se bucură în continuare de o largă posibilitate de
apreciere, deoarece pravilele nu stabilesc limite minime și maxime pentru pedepse, ci conțin formule destul
de echivoce, de genul să se pedepsească sau să se pedepsească grav. Se realizează, totuși, un progres în
direcția dozării pedepsei în funcție de poziția subiectivă a făptuitorului, în sensul că Legiuirea Caragea
distinge între omorul cugetat (infracțiunea de omor) și omorul necugetat (infracțiunea de ucidere din
culpă)

Question 32

Organizarea judecătorească

Answer 32

Instanțele judecătorești se constituie ca organe colegiale, ierarhizate și specializate, în cadrul unui
sistem stabilit de Pravilniceasca condică, sistem care cuprinde următoarele categorii de instanțe.

Question 33

Judecătoriiile după la județ

Answer 33

Judecătoria după la județ era compusă dintr-un judecător, un logofăt pentru ținerea condicilor de
judecată (grefier) și doi slujbași mai mărunți ai instanței (aprozi și agenți procedurali). Cu toate acestea,
ispravnicii județelor păstrează atribuțiunile de judecată fie singuri, fie împreună cu judecătorul din cadrul
acelei instanțe

Question 34

vDepartamenturile

Answer 34

vDepartamenturile era următoarele:
 în materie civilă:
 la București – 2 departamenturi (unul compus din 8 judecători, altul din 7 judecători);
 la Craiova – o judecătorie cu 4 boieri judecători;
 la Iași – Departamentul al doilea (pentru pricinile civile mai mărunte) și Divanul
judecătoresc (pentru pricinile mai mari).
 în materie penală:
 la București – un Departament al vinovățiilor, denumit în greacă criminalion;
 la Craiova – o instanță asemănătoare, compusă din 3 boieri judecători;
 la Iași – un Departament al afacerilor criminale.
 în materia litigiile cu un element de extraneitate:
 în Țara Românească – Departamentul străinelor pricini;
 în Moldova – Departamentul treburilor străine.
 pentru infracțiuni și contravenții cu caracter polițienesc – se deschid la București agia (pentru
Pagină | 13
zona centrală) și spătăria (pentru zonele periferice și mahalale).

Question 35

vvDepartamentul veliților boieri și Divanul Olteniei de la Craiova

Answer 35

Aceste instanțe judecau în primă instanță litigiile dintre boieri, precum și apelurile formulate de
împricinați împotriva hotărârilor pronunțate de celelalte departamenturi

Question 36

Divanul domnesc

Answer 36

vvDivanul domnesc era prezidat de către domn, în Țara Românească și în Moldova, și avea rol de
instanță supremă.

Question 37

v Materia dreptului procesual

Answer 37

În același timp, pravilele introduc și o serie de reforme menite să modernizeze activitatea de
judecată:
1° sunt introduse condicile de judecată;
2° devine obligatorie redactarea în scris a motivării hotărârilor, cu arătarea capului de pravilă;
3° devine posibilă reprezentarea în justiție:
 prin mandatari (vechili);
 prin avocați (vechili de judecată);
4° se înființează registre de publicitate imobiliară și se introduce obligativitatea înscrierii în aceste
registre a tuturor operațiunilor imobiliare conținute în zapise, diate, seneturi și foi de zestre;
5° se introduce condica șireților (un început de cazier judiciar);
6° este introdus sistemul recuzării judecătorilor;
7° se introduc termene de prescripție pentru dreptul material la acțiune și pentru exercitarea opțiunii
succesorale;
8° legiferarea unor proceduri speciale, cum este cea a falimentului sau a arbitrajului;
9° introducerea unor înscrisuri speciale (cambii, adică polițe), precum și a procedurii subsecvente
acestora (procedura cambială)