FORME ALE RĂSPUNDERII COLECTIVE ,legea tarii Flashcards
§0. Precizări introductive
În materia obligațiilor, Legea Țării consacră ca izvoare de obligații contractele și delictele, potrivit
clasificării bipartite a lui Gaius. Deși accentul în materie obligațională cade asupra răspunderii personale,
străvechea și tradiționala solidaritate a obștii, precum și anumite interese ale statului feudal, au făcut posibilă
existența în dreptul nostru feudal a unor forme de răspundere colectivă, anume:
răspunderea colectivă în materie penală;
răspunderea colectivă în materie fiscală;
despăgubirea de la altul.
§1. Răspunderea colectivă în materie penală
a) Evoluție istorică
Răspunderea colectivă în materie penală este o reminiscență a vechiului sistem gentilic de răzbunare
a sângelui, cunoscând o evoluție istorică specifică:
i. după săvârșirea unui omor, ginta își putea exercita dreptul de răzbunare asupra ginții făptuitorului;
ii. ulterior, apare înțelegerea de desdăunare, prin care victima renunța la exercitarea dreptului de
răzbunare, în schimbul sumei de bani plătite de făptuitor (suma de bani avea un caracter dublu, atât
de despăgubire, cât și de sancțiune);
iii. mai târziu, acest din urmă mecanism poartă numele de compozițiune.
§1. Răspunderea colectivă în materie penală
b) Sistemul consacrat de Legea Țării
După întemeierea statelor feudale, obștea păstrează dintre vechile atribuții doar pe acelea de a-l căuta
și identifica pe făptuitor și de a-l preda slujbașilor statului, denumiți gonitorii din urmă. În cazul în care obștea
nu-l putea preda pe făptuitor, trebuia să dea urmă, adică să indice gonitorilor din urmă locul prin care
făptuitorul a părăsit hotarul obștii. Dacă nici acest lucru nu era posibil, întreaga obște răspundea pentru fapta
comisă pe teritoriul său, fiind ținută să plătească o amendă fixată de stat. Imposibilitatea țăranilor de a plăti
amenda ducea la aservirea obștii în contul acestei datorii.
Statul își creează din aceste amenzi o adevărată sursă de venit, punând globnici să se ocupe de acestea,
întrucât amenzile erau în mare parte sub formă de vite.
În cazul în care fapta fusese săvârșită pe un domeniu feudal învestit cu imunități, funcționarii domnești
nu aveau nicio putere, identificarea și sancționarea făptuitorului fiind de competența exclusivă a stăpânilor
feudali
§2. Răspunderea colectivă în materie fiscală
O altă formă de răspundere colectivă este răspunderea în materie fiscală, care este o formă de
aservire. Astfel, în cazul în care unii dintre membrii obștii nu-și puteau plăti birul stabilit de către răbojari,
datoriile lor erau plătite de întreaga colectivitate, iar, dacă obștea devenea insolvabilă, ea era aservită de către
domnie sau de către un boier în contul datoriei.
§3. Despăgubirea de la altul
a) Prezentare generală
Despăgubirea de la altul este o formă de răspundere solidară, dar care are o sferă de aplicare mult
mai largă decât cea a răspunderii colective de la nivelul obștii, în sensul că ea implică întregi categorii sociale,
aparținând unui popor.
În dreptul modern, dacă una dintre părțile contractante era străin, constrângerea acesteia să-și execute
obligația se realizează fie pe baza convențiilor bilaterale dintre state, fie pe baza procedurii exequaturului,
procedura prin care o hotărâre judecătorească cu privire la un cetățean străin devine executorie în statul căruia
acest cetățean îi aparține.
b) Sistemul consacrat
Despăgubirea de la altul
În feudalism, potrivit sistemului despăgubirii de la altul, creditorii români care aveau creanțe față de
debitori străini primeau din partea domnului dreptul de a-și realiza creanțele pe seama conaționalilor acestora
din urmă, aflați în trece prin țările române. După executarea lor silită, cei în cauză primeau toate dovezile
privind existența creanței și modul în care se realizase executarea silită asupra lor, având posibilitatea, la
întoarcerea în statul de origine, de a cere autorităților proprii să fie despăgubiți de către conaționalii lor
pentru care fuseseră executați silit.
Acest sistem se aplică și reciproc, atunci când debitorul era român.
