ORGANIZAREA DE STAT A TRANSILVANIEI ÎN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA Flashcards
- Context istori
Între 1541 și 1683, până la asediul Vienei, Transilvania a fost organizată ca principat autonom sub
suzeranitate otomană, la fel ca celelalte țări române. În ceea ce privește Ungaria, ea a fost desființată, partea
central-estică formând Pașalâcul de Buda, iar partea de vest intrând în stăpânirea casei de Habsburg.
Principele
Principele era ales pe viață de către Dietă și confirmat de sultan, însă Turcia nu a respectat această
regulă și de multe ori l-a numit pe principe fără o alegere prealabilă din partea Dietei. După înfrângerea de la
Mohaci, Dieta Transilvaniei, întrunită la Turda în 1542, a consfințit crearea principatului Transilvaniei ca
stat tributar Turciei, condiționând alegerea principelui de obligația acestuia de a jura că va respecta
privilegiile acordate celor trei națiuni privilegiate și celor patru religii recepte, precum și legile votate de
Dietă. Acest lucru a marcat instaurarea unui autentic regim nobiliar.
Totuși, atribuțiile principelui Transilvaniei erau mai largi decât cele ale voievodului:
era comandantul suprem al armatei și judecător suprem (cu dreptul de a grația pedepse);
era titularul lui dominium eminens;
pe plan legislativ, convoca Dieta, avea drept de inițiativă legislativă și avea dreptul de a ratifica
ori respinge legile votate de Dietă;
era șeful administrației;
numea și revoca dregătorii și pe ceilalți funcționari;
conferea titluri de noblețe;
încheia tratate cu alte state;
declara starea de război sau de pace.
Dieta
Spre deosebire de vechea Congregație generală a nobililor, Dieta era un organ de stat cu caracter
permanent, ședințele sale ținându-se, de regulă, la Alba Iulia, dar și în alte localități unde era convocată de
principe. Membrii Dietei erau recrutați din rândul celor trei națiuni privilegiate și al celor patru religii
recepte, românii ortodocși fiind excluși cu desăvârșire de la viața politică a țării.
La lucrările Dietei participau:
reprezentanții nobilimii;
reprezentanții comitatelor, ai scaunelor săsești și secuiești și ai orașelor;
reprezentanții celor patru religii recepte;
marii dregători ai Transilvaniei.
Consiliul intim al principelui
Consiliul intim al principelui este un organ nou creat în epoca principatului, cu scopul formal de a-l
sfătui pe principe în problemele curente ale vieții de stat. În realitate, însă, consiliul intim al principelui exercita
un control permanent al activității acestuia din partea clasei feudalilor, fiind o creație a regimului nobiliar
instaurat în Transilvania.
Consiliul intim al principelui era compus din 10 – 12 membri, recrutați dintre vârfurile nobilimii
Transilvaniei, așa-numiții magnați. Din consiliu făcea parte și un reprezentant al Bisericii Catolice.
Consilierii desfășurau o activitate neremunerată, deci poziția lor era onorifică, politică.
Organizarea fiscală
vvVeniturile statului
vVeniturile statului se împărțeau în două mari categorii:
i. veniturile provenite de pe urma operațiunilor monetare, taxelor și exploatărilor de mine și de
saline; principele putea dispune de aceste venituri după bunul-plac;
ii. veniturile provinciale, provenite din impozitele plătite de fiecare gospodărie; pe măsura creșterii
tributului către Turcia, aceste impozite au sporit.
Deși a cunoscut o permanentă tendință de creștere, tributul plătit de Transilvania nu a fost la fel de
apăsător ca cel plătit de Țara Românească și Moldova.
Organizarea fiscală
Veniturile feudalilor
vPe de altă parte, majoritatea populației, formată din țărănimea aservită, avea grele obligații față de
feudali. Situația românilor s-a înrăutățit și mai mult în această epocă, prin generalizarea impozitului plătit
de către ortodocși față de Biserica Catolică.
Organizarea armatei
Dieta Transilvaniei s-a preocupat în mod constant de organizarea armatei și de adoptarea unor
reglementări cât mai precise cu privire la sistemul de recrutare la oaste. Din cuprinsul acestor hotărâri, se
desprind unele reguli generale:
1° toate categoriile sociale aveau obligația de a participa la oaste;
2° fiecare nobil trebuia să se prezinte la oaste, împreună cu un număr de ostași proporțional cu
numărul de iobagi pe care îi avea în stăpânire;
3° orașele, secuii și sașii aveau obligații militare specifice;
4° țăranii din regiunile de margine se bucurau de unele înlesniri, în schimbul obligației de a
asigura paza hotarelor.
În această epocă, a crescut considerabil numărul mercenarilor, dependenți de principe.
Organizarea administrativ-teritorială
Organizarea administrativ-teritorială a rămas, în mare, așa cum s-a configurat în epoca voievodatului.
Pagină | 3
Principatul Transilvaniei a cuprins întotdeauna centrul Transilvaniei, iar, în anumite perioade, și Partium
(Crișana și Maramureș).
Religiile recepte ale Transilvaniei
Biserica oficială a statului a rămas cea catolică, dar, pe fondul reformei religioase ce a cuprins toată
Europa, au fost recunoscute și în Transilvania bisericile reformată, calvină și luterană, ce alcătuiau,
împreună cu Biserica Catolică, cele 4 religii recepte ale Transilvaniei.
vBiserica Ortodoxă
Biserica Ortodoxă Română din Transilvania a fost considerată schismatică în continuare, dar, pe
fondul reformei religioase și sub influența celorlalte două țări române, ea începe să cunoască un proces de
organizare ierarhică. În cadrul acestui proces, au fost create o serie de episcopii ortodoxe, în localitățile
Vad, Ineu, Gioagiu, Silvaș, precum și o mitropolie de Transilvania, cu sediul la Alba Iulia. La început,
mitropoliții erau hirotonisiți în Serbia, apoi în Târgoviște, în Țara Românească.
În scurta perioadă cât a fost principe al Transilvaniei, acționând în direcția consolidării Bisericii
Ortodoxe din Transilvania, Mihai Viteazul a creat o nouă mitropolie ortodoxă, intitulată Mitropolia
Bălgradului, Vadului, Silvașului, Maramureșului, Făgărașului și Țării Ungurești.