ORGANIZAREA TRANSILVANIEI ÎN PERIOADA 1848-1918

Question 1

Regimul neoabsolutist (1848-1860)

Answer 1

Regimul neoabsolutist s-a dovedit a fi neviabil în condițiile frământărilor interne din Imperiul
Austriac, generate de asuprirea locală și națională a popoarelor și de izolarea Austriei, ca urmare a
înfrângerilor suferite în Italia și a formării statului național român.

Question 2

§2. Regimul liberalist (1860-1867)

vvvContext istoric v

Answer 2

Regimul liberalist a fost instaurat la 20 octombrie 1860, când, după convocarea Senatului Imperial la
Viena, în cadrul căruia intrau reprezentanții tuturor națiunilor din imperiu, inclusiv românii, împăratul a dat o
diplomă imperială pentru reglementarea raporturile publice din stat. Prin acest act, organizarea imperiului a
suferit importante modificări, plecându-se de la recunoașterea tuturor națiunilor din imperiu și a drepturilor
acestora de a-și păstra individualitatea istorică și politică printr-o organizare proprie și prin respectarea
legilor și așezămintelor proprii.
În ciuda împotrivirii maghiare, curtea de la Viena a convocat în 1863 dieta Transilvaniei, pe baza unui
regulament electoral provizoriu, ce dădea curs în mare măsură principiului reprezentării proporționale.
Astfel, s-a ajuns la schimbarea structurii sociale și naționale a organului legiuitor, care ajunge să fie compus
din 40 de regaliști (numiți de împărat) și din 125 de deputați aleși (48 deputați români, 44 maghiari și 33
sași). Deputații maghiari au refuzat să participe la lucrările Dietei întrunite la Sibiu.

Question 3

v§2. Regimul liberalist (1860-1867)

Deciziile luate de Dieta de la Sibiu

Answer 3

Legislația Dietei de la Sibiu a constat în:
1° anularea legii din 1848 prin care se hotăra unirea Transilvaniei cu Ungaria;
2° recunoașterea confesiunilor prin articulare, modalitate practică de participare a românilor la viața
de stat;
3° recunoașterea limbii române ca limbă oficială, alături de maghiară și germană;
4° constituirea, în 1865, a Tribunalului Suprem al Transilvaniei, instanță ce urma să exercite
următoarele competențe:
 să decidă în al treilea grad de jurisdicție în procesele civile și penale;
 să soluționeze conflictele de competență între Tabla Regească de la Târgu Mureș și Tribunalul
de la Sibiu sau dintre autoritățile din Transilvania și cele din afara ei;
 să soluționeze conflictele dintre organizațiile politice și cele judecătorești din Transilvania;
 să se pronunțe cu privire la modificarea sau adoptarea legilor.
5° schimbarea sistemului electoral, prin adoptarea ca lege a regulamentului provizoriu pe baza
căruia se întrunise Dieta de la Sibiu.
Au mai exista o serie de probleme care au stat în atenția Dietei, dar care n-au fost soluționate din
pricina dualismului austro-ungar. Dintre acestea, amintim problema agrară, construirea unei căi ferate care
să facă legătura cu România, modernizarea sistemului impozitelor, constituirea unui buget provincial și
Pagină | 12
reforma administrativă, prin înlocuirea comitatelor, scaunelor și a districtelor cu 12 unități administrativteritoriale.

Question 4

Regimul dualist (1867-1918) 
Context istoric

Answer 4

În 1865, Dieta de la Sibiu a fost desființată, convocându-se o nouă Dietă la Cluj, pe baza
unei legi feudale din 1711. Noua Dietă era alcătuită din 190 de regaliști și 108 deputați, majoritatea maghiari.
Dieta de la Cluj a votat anexarea Transilvaniei la Ungaria.
În 1867, s-a încheiat acordul dintre Austria și Ungaria, în urma căruia Franz Joseph I a căpătat și titlul
de Rege Apostolic al Ungariei, luând naștere Imperiul Austro-Ungar. A fost astfel consfințită o uniune
personală, completată cu elemente de uniune reală, căci existau trei ministere comune (ministerul de război,
ministerul de externe și ministerul de finanțe), precum și două parlamente, la Viena și la Budapesta.
În 1868, Dieta maghiară a hotărât desființarea marelui Principat al Transilvaniei și încorporarea sa
la Ungaria, astfel că Dieta Transilvaniei și Guvernul au fost desființate, iar Transilvania avea doar dreptul de
a-și trimite deputați în Parlamentul de la Pesta.

Question 5

Regimul dualist (1867-1918
) Legislația de reprimare a românilor

Answer 5

Legislația de reprimare a românilor a constat în:
1° legea cu privire la statului național (1868), prin care s-a confundat națiunea cu cetățenia,
consacrându-se o națiune unică și indivizibilă, cea maghiară;
2° legea privind organizarea învățământului (1868), prin care s-a acordat dreptul de înființa școli
elementare medii și normale nu numai statului, ci și confesiunilor religioase sau asociațiilor în
orice limbă; cu toate acestea, limba maghiară era obligatorie, iar programa de învățământ era
stabilită de ministerul instrucțiunii; era obligatorie și istoria literaturii maghiare, predată în
limba maghiară, iar bacalaureatul la această disciplină era susținut tot în maghiară;
3° legea privind obligativitatea grădinițelor și azilurilor de copii de a asigura cunoașterea de
către preșcolari a limbii maghiare;
4° legea presei (1872), prin care s-a stabilit că un exemplar pentru fiecare publicație trebuia depus la
tribunal și la procuratura curților de apel, precum și ministerul de interne, iar, pentru fiecare
articol, urmau a răspunde autorul, redactorul și editorul;
5° legea electorală (1874), prin care s-a reglementat un cens mai ridicat în Transilvania față de
Ungaria;
6° legea privind introducerea limbii maghiare în toate școlile primare (1879);
7° legea privind urmărirea disciplinară a învățătorilor vinovați de activități antistatale (1893);
prin activități antistatale se înțeleg activitățile împotriva statului și a folosirii limbii maghiare.