PROBA CU FIERUL ROȘU Flashcards
Origine și procedură
a) Mărturie istorică
Modul în care a fost aplicată proba fierului roșu poate fi constat dintr-un document medieval, denumit
Registrul de la Oradea, ținut de preoții catolici de la Episcopia din Oradea între anii 1208 și 1235 și care
cuprindea note referitoare la un număr de 389 de pricini soluționate cu proba fierului roșu
Origine și procedură
Procedură
Atunci când judecătorul nu putea da o soluție, din cauza susținerilor contradictorii ale părților sau ale
martorilor audiați în cauză, aceștia erau trimiși, alături de un pristar, la Episcopia din Oradea, unde urmau a
fi supuși probei fierului roșu.
Era oficiată o slujbă religioasă, în care era invocată intervenția divinitatea, pentru ca aceasta să arate
de partea cui este dreptatea, după care se dădea martorilor, chezașilor sau uneia dintre părți să poarte în mână
o bucată de fier înroșit în foc, pe o distanță de 8-10 pași. Apoi, mâna era bandajată, bandajul era sigilat, iar,
după 8 zile, se proceda la desigilarea bandajului și la examinarea rănii.
Existau trei posibilități:
1° dacă rana era vindecată, se presupunea că afirmațiile erau adevărate, iar hotărârea judecătorească
era pronunțată în acest sens;
2° dacă rana era vizibilă, se considera că cel supus probei depusese o mărturie falsă și, ca atare,
partea respectivă pierdea procesul;
3° neprezentarea la termenul fixat pentru examinarea probei, violarea sigiliului bandajului ori
alte asemenea împrejurări erau socotite în egală măsură dovezi de vinovăție.
Caractere
Caracter de clasă
Din examinarea pricinilor consemnate în Registrul de la Oradea, peste 200 dintre ele au ca obiect
judecarea unor fapte de natură a aduce atingere proprietății feudale, cei mai mulți dintre împricinați fiind
țărani iobagi sau alți reprezentanți ai unor categorii sociale inferioare. Ca atare, doar aceștia erau supuși
probei și erau siliți să poarte fierul înroșit, iar nu și nobilii feudali. Chiar dacă un nobil era supus probei
fierului roșu, el putea desemna un reprezentant, de regulă un țăran iobag, care să poarte fierul în locul său.
Prin urmare, proba fierului roșu are un profund caracter de clasă, discriminatoriu, ea fiind rezervată
membrilor categoriilor inferioare.
) Caracter neconcludent
De asemenea, proba fierului roșu are un profund caracter neconcludent, nepertinent și inutil, pentru
că, de pildă, nu era precizată temperatura până la care era trebuia încălzit fierul, rezistența fizică a persoanei
era esențială în vindecarea rănii, iar, în diverse scrieri medievale, figurau anumite rețete cu caracter preventiv,
menită să reducă efecte arsurii. Așadar, proba fierului roșu, aplicată numai în Transilvania, era un mijloc
alogen de probă.
