SEMIOLOGIE INTRODUCERE Flashcards
Prodromul
- Multe boli au un stadiu precoce, prodromal (gr. veche: prodromos=a apare înainte), în care câteva simptome și semne pot sugera prezența unei tulburări înainte de apariția bolii propriu-zise.
- Prodroamele sunt în general simptome nespecifice
– De exemplu, simptomele constituționale (combinația de febră, stare generală de rău, cefalee și lipsa poftei de mâncare) apar frecvent în prodromul multor boli infecțioase.
– În câteva cazuri, pot indica în mod clar o anumită boală, cum ar fi aura care precede migrena.
Semnul patognomonic
– Se caracteristic pentru o anumită boală.
– Un semn patognomonic este un semn special a cărui prezență înseamnă că o anumită boală este prezentă dincolo de orice îndoială.
Eritemul migrator
* Erupție cutanată în expansiune, adesea
observată în stadiul incipient al bolii Lyme
Petele Koplik
* Enantem viral prodromal al rujeolei
* Apar cu 2-3 trei zile înaintee exanetemului
rujeolei în sine.
Corpii Negri
* Corpi de incluziune eozinofilici, net conturați (2–10 μm în diametru) care se găsesc în
citoplasma anumitor celule nervoase care conțin virusul rabiei
* În special în celulele piramidale din cornul lui Ammon al hipocampului.
Opistotonus
* Gr. veche : opisthen = în spate și tonos = tensiune
* Stare de hiperextensie și spasticitate severă în care capul, gâtul și coloana vertebrală a
unui individ intră într-o poziție de completă „arcuire” sau „în punte”.
* Caracteristică pentru tetanos
Reflexul Babinski – patognomonic pentru leziunile tractului cortico-spinal (neuronul motor superior)
- Semnele vitale
– În mod tradițional, se descriu patru semne vitale :
* Temperaturacorpului,
* Presiunea(tensiunea)arterială,
* Pulsul(aluraventriculară)și
* Frecvența respiratorie (ritmul respirator), adesea notate ca T, PA, AV (alura ventriculară) și FR.
– Alte elemente semiologice, câteodată enumerate printre semnele vitale
* Durerea este considerată un al cincilea semn vital standard în unele țări (Australia) și de unele organizații, cum ar fi U.S. Veterans Affairs. Durerea este măsurată pe o scară de durere de la 0 la 10 pe baza raportării subiective a pacientului și poate fi, în consecință, imprecisă.
* Conștiența – semn vital folosit în special în departamentele de urgență.
* Saturația de oxigen. În condițiile pandemiei de SARS-CoV-2, a devenit practic “cel de al cincilea semn vital”.
* Înălțimea, greutatea și indexul masei corporale. În SUA, pe lângă cele patru semne vitale primare, mulți furnizori sunt obligați sau încurajați de legile guvernamentale să înregistreze înălțimea, greutatea și indicele de masă corporală al pacientului.
* Altele. Au mai fost propuse glicemia, statusul funcțional, dispneea, viteza mersului, ciclul menstrual. Acestea însă nu s-au impus sau au utilizare limitată la anumite specialități medicale.
S.O.A.P.
– 1. Subiectiv – elementele semiologice subiective, obținute în cursul anamnezei;
– 2. Obiectiv – elementele semiologice obiective, obținute în cursul examenului clinic;
– 3. Analiză – analiza informațiilor obținute în precedentele două etape, împreună cu concluziile raționamentului clinic și decizia clinică;
– 4. Planificare – planificare metodelor de intervenție diagnostice, teraputice și educaționale.
* Sistemul S.O.A.P. poate fi completat cu alte trei etape
– 5. Implementare – urmărirea felului în care s-au implementat deciziile planificate la punctul 4;
– 6. Evaluarea rezultatelor măsurilor implementate;
– 7. Re-analizarea datelor – reluarea raționamentului clinic (punctul 3).
* Bineînțeles, există cel puțin două tipuri de documentare:
Care sunt semnele medicale?
Inspectie
Palpare
Percutie
Auscultatie
REFLECTIA
Functie
Anamneza
- Sistematizarea
- Inițierea anamnezei și obținerea datelor demografice
- Motivul prezentării la medic (simptomul principal, SP)
- Istoricul motivului prezentării la medic (istoricul simptomului principal, ISP)
- Antecedente personale patologice (APP)
* bolile preexistente (incusiv intervențiile chirurgicale) și curente (de ex. diabet, HTA)
* bolile copilăriei (importante în pediatrie)
* istoricul medicamentelor (prescrise de medic sau nu, inclusiv medicină alternativă)
* alergiile (la medicamente sau alți factori de mediu) - Revizuirea organelor și sistemelor (ROS) – întrebări sistematice privitoare la diversele sisteme de organe
- Istoric personal și social (IPS) – condiții de viață, ocupație, status marital, număr de copii, tutun, acool, droguri recreaționale
- Istoric familial (antecedente heredo-colaterale, AHC)
- Anamneză sexuală și de obstetrică-ginecologie
Semnul Frank
Risc de boli cardiovasculare
Rinofima
afectiune cronica a pielii ce afecteaza in principal nasul
Hipocratism digital
Poate aparea in boli pulmonare cronice ca fibroza, bronsiectazii, cancer pulmonar, tuberculara
In boli cardiovasculare ca endocardite, malformatii
In boli gastrointest ca ciroza, boala CROHN, colita ulcerativa
In boli endocrine ca hipertiroidism sau alte cauze idiopatice - necunoscute
Manevra Schamroth
Unghiul Lovibond
Turgescenta jugulara
CAUZE ar fi insuficienta cardiaca dreapta
pericardita constructiva
tamponada cardiaca- acumulare de lichid pericardic
hipervolemie
boala pulmonara cronica severa
tromboza venoasa
Semnul Hertoghe
- rarefierea firelor lat din sprancene
Cauze ar fi hipotiroidism
dermatita atopica
lepra
malnutritie
imbatrinire
hipopituitarism- def hormoni hipofizari
Xantelasma
Acumulari de coleterol in jurul ochilor
Paralizia lui Bell
paralizie faciala idiopatica
CAUZA cum ar fi infectii virale ca herpes
inflamatie autoimuna, factori diabet, sarcina, stres, traumatisme sau raceala
Xantomul tendinos
Formtiune benigna ce reprezinta acumulari de colesterol si lipide la nivelul tendoanelor sau tesuturilor periarticulare
Frecvent asociate cu hipercolesterolemii si dislipidemii sau chiar boli hepatice ca ciroza sau hipotiroidism
Percutia claviculei
Sunet mat poate indica lichid pleural sau unele tumori sau ateleclazie - colabarea plamanului
- Practica permanentă perfecționează.
- Nu percutați niciodată o suprafață osoasă.
- Comparați permanent stânga-dreapta.
- Percutați întotdeauna dinspre rezonanță înspre matitate.
Timpanism in pneumotorax sau sp TRAUBE (hipocondru st) si 6 intercostal st
Hiperrezonanță (grav) Plămân emfizematos
Submat in pneumone sau pahipleurita sau sp 6 dr sau ficat
Mat in coasta sau in epansament pleural masiv
Manevra Giordano
Folosita pentru
Infectii urinare
Litiaza renala
Inflamatii sau traumatisme renale
Cand nu tratam dispneea?
Nu ratați dispneea care semnalizează bolile grave (The big five) ! * Edemul pulmonar acut (insuficiența cardiacă acută)
* Embolia pulmonară
* Pneumotoraxul
* Pneumoniile * Pleurezia
De exemplu, dacă la camera de gardă se prezintă un pacient de 30 de ani, cu tuse, scădere ponderală, transpirații nocturne
Tuberculoza
Prin cate stadii de dg trecem?
- DG prezumtiv in urma anamnezei si analizei simptomelor
- DG diferential in urma examinarii fizice
- DG final in urma rezultatelor paraclinice ca cele de laborator, imagistice sau anatopatologice din biopsie
Pacientul spune că i s-au umflat picioarele
i)secunde: convulsii, aritmii, sincope
ii)minute: sângerare/tromboză
iii)ore-zile: infecție acută
iv)zile-săptămâni: infecție cronică
v)săptămâni-luni: neoplazie
vi)luni-ani: procese degenerative: artroze, etc.
Tinitus
Auzirea unui zgomot random in ureche
Scotoame
A vedea puncte negre - frecvent in diabet
Fosfene
A vedea puncte luminoase - hipertensiv
Odinofagie
Durere in timpul inghitirii
Disfagie
Reprezinta dificultatea de a inghiti
Nistagmus
miscare involuntara a globilor oculari
polakiurie
urinare frecventa
Disurie
urinare dureroasa
Examenul fizic
CAP
-palpăm lanțul ganglionar occipital, ganglionii retroauriculari, preauriculari, submentonieri și submandibulari
GAT
-palpăm tiroida
-palpăm lanțurile ganglionare latero-cervicale
ATENȚIE! Palpăm întotdeauna cu grijă fosele supraclaviculare, deoarece metastazele de cancer de tub digestiv (în special de cancer gastric) vor ajunge aici.
ATENȚIE!! Când palpăm latero-cervical, nu insistăm foarte mult asupra carotidelor, pentru că pot exista plăci de aterom la bifurcație și care se pot desprinde și cauza tromboze sau manevra noastră poate stimula în exces vagul, cauzând sincopă. De asemenea, palpăm întotdeauna pe rând, stânga-dreapta, nu simultan, bilateral.
ABDOMEN
-auscultația se face pentru două motive: evaluarea arterelor intra-abdominale și evaluarea sunetelor intestinale:
i)pentru artere: se face la nivel ombilical, deoarece acolo se bifurcă aorta; la 5 cm mai sus, pe marginea drepților abdominali, de o parte și de alta, pentru arterele renale, și la 5 cm mai jos, tot de o parte și de alta, pentru arterele iliace;
ii)pentru sunetele intestinale se face în fosa iliacă dreaptă, unde se proiectează cecul (mișcările și sunetele sunt cele mai intense).
-percuția se face de la nivel ombilical, în spițe de roată, până la nivelul flancurilor; ne interesează dacă sunetul este mat și modificabil cu poziția, sugerând ascită, sau sonor, cu timpanism în spațiul Traube.
-palparea: din hipogastru, în sensul invers acelor de ceas, palpăm, pe rând, toate cele 9 cadrane, căutând formațiuni și organe. ATENȚIE!!! Ne uităm permanent la pacient când îl palpăm, deoarece unii pacienți nu vor spune dacă îi doare într-un anumit loc, dar vor avea o grimasă/un clipit mai accentuat. Ne interesează dacă doare într-un anumit loc și dacă există organomegalii.
