SEMIOLOGIA NEURO Flashcards
Diagnosticul neurologic poate fi împartit în doua tipuri, anatomice si etiologice:
- Diagnosticul anatomic – identifica sediul leziunea într-o zona specifica a
sistemului nervos. - Diagnostic etiologic – identifica cauza leziunii. Evolutia cronologica a bolii ajuta la definirea agentului etiologic responsabil leziunii anatomice.
- Leziunile cu debut brusc ← accidente vasculare (AVC).
- Leziunile cu progresie lentă ← leziuni de masa în expansiune (tumora, abces).
- Leziunile cu evoluție ondulantă (exacerbări-remisiuni) ← demielinizare (de ex. scleroza multipla).
- Leziunile lent progresive care implica zone difuze ale sistemului nervos ← deficite nutritionale sau tulburari degenerative.
Anamneza medicamentoasa
Întrebati în primul rand despre: anticonvulsivante (curente sau anterioare),
contraceptive orale, corticosteroizi, anticoagulante
Mirosul NC 1
- Este important de amintit ca pierderea mirosului este un semn precoce al bolii Parkinson; de asemenea, poate apare în anumite afectiuni neurologice sau se poate datora unei simple obstructii nazale.
- Cauzele anosmiei
- Anosmie mecanică – inflamatie a mucoasei nazale, blocaj al pasajelor nazale
- Anosmie olfactivă – traumatisme cerebrale, leziuni ale lobului frontal, meningita, neurosifilis
- Interpretare
- Pierderea completă a olfacției
- Leziune a receptorilor, leziune a nervului olfactiv/bulbului * Incapacitatea de a identifica mirosurile
- Leziuni ale lobului frontal/temporal/amigdalei
- Cauzele scaderii acuitatii vizuale NC 2
- Viciu de refracție
- Opacifiere corneeană – cataracta, infectie, traumatism
- Opacifiere vitroasă – hemoragie intraoculara
- Anomalii retiniene – degenerescenta maculara, desprindere de retina, retinopatie diabetica
- Anomalii ale nervului optic – glaucom (cresterea presiunii intraoculare), ischemie, nevrita optica
- Anomalii intracraniene – boli pituitare, anevrism
Idei principale ale campului vizual
Din cauza refracției la nivelul cristalinului, imaginile sunt reprezentate pe retină cu capul în jos și dinapoi înainte.
* Așadar, jumătatea nazală a retinei primește input de la partea temporală a câmpului vizual din fiecare ochi, în timp ce jumătatea temporală a retinei primește input de la jumătatea nazală a ochiului.
* Mai în spate, la nivelul chiasmei, fibre din jumătățile nazale ale retinei se încrucișează; deci, partea stângă a creierului primește input de la partea dreaptă a vederii (retina temporală stângă și retina nazală dreaptă) si inver
Lez ale campului vizual
- A. Anopsie unilaterală – pierderea completa a vederii la un ochi
- Leziune unilaterala a nervului optic sau patologie oculara
- B. Hemianopsie bitemporală – pierderea vederii laterale la ambii ochi
- Compresie a chiasmei optice
- C. Hemianopsia homonimă – pierderea campului stang sau drept la ambii ochi * Leziune contralaterala a tractului optic
- D. Cvadrantanopsia homonimă inferioară – pierderea sfertului campului inferior drept sau stang la ambii ochi
- Leziune a radiatiilor optice inferioare contralaterala
- E. Cvadrantanopsia homonimă superioară – pierderea sfertului campului superior drept sau stang la ambii ochi
- Leziune a radiatiilor optice superioare contralaterala
- F. Hemianopsia omonimă cu cruțare maculară * Leziunea lobului occipital contralateral
- Interpretare
- Scotom fiziologic (pata oarbă) – la 15 grade temporal, din cauza intrarii nervului optic
- Scotom inelar – degenerare retiniana
- Scotom central – patologie maculara sau a nervului optic
- Scotom generalizat – patologie corneeana, vitroasa, retiniana, a nervului optic sau intracraniana
La examinarea fundului ochiului e anormal
- Îngustare arteriolară
- Compresie arteriovenoasă semnul Gunn
- Hemoragiile punctiforme
- Hemoragii în flacără
- Petele de vată
- Exudate dure
- Neovascularizare
- Retinopatia diabetică
- Non-proliferativă
- Microanevrisme
- Pete de vata
- Hemoragii punctiforme
- Edem macular
- Proliferativă
- Neovascularizatie: formare de vase anormale si fragile
- Retinopatia hipertensivă
- Gradul 1 – constrictie usoara si generalizata a arteriolelor retiniene
- Gradul 2 – gradul 1 + semnul Gunn
- Gradul 3 – gradul2 + hemoragii în forma de flacara + pete de bumbac + exudate dure (galbene, datorate depunerilor de lipide în straturile profunde ale retinei)
- Gradul 4 – gradul 3 + edem papilar (expresia retiniana a edemului derebral) NC ÎÎ & ÎÎÎ – pupilele
Mioza excesiva a pupilei
- Hemoragie intracraniană
- Sindrom Horner bilateral – disfunctie bilaterala, amiloidoza, DZ
- Midriaza
- Moartea trunchiului cerebral
- Leziuni cerebrale – herniere cerebrala, encefalita, infarct al cortexului cerebral, tumora, traumatism, scleroza multipla
- Anisocoria
- Cauzele anisocoriei
- Fiziologic (20% din populatie)
- Migrenă
- Post-AVC
- Sindrom Horner (unilateral)
- Medicamente aplicate unui singur ochi – pilocarpina, tropicamida, cocaina
- Boli intraoculare – glaucom, dezlipire de retina
- Leziune a NC III – traumatism, compresie, nevrita optica, sindrom Guillain-
Barre - Leziuni ale SNC – traumatism cranio-cerebral, tumora intracraniana, hemoragie
subarahnoidiana, AVC ischemic, scleroza multipla
Cauzele absenței reflexelor pupilare
- Absența răspunsului direct – absenta reflexului în ochiul direct: leziune a NC ÎÎÎ
(oculomotor) homolateral - Absența răspunsului consensual – absenta reflexului în ochiul opus: leziune a NC
ÎÎÎ (oculomotor) controlateral - Absența răspunsului aferent – absenta reflexului unui ochi, indiferent ce ochi se
testeaza: leziune a NC ÎÎ (optic) homolateral - Absența oricărui răspuns – absenta reflexului în ambii ochi, indiferent ce ochi se
testeaza: leziuni ale trunchiului cerebral, medicamente
defect pupilar aferent relativ
În cazul în care unul din cei doi nervi optici este lezat, ambele pupile se vor
contracta mai putin atunci cand lumina este proiectata în ochiul afectat.
* Prin urmare, pupilele par sa se dilate relativ atunci cand balanseaza torta de la
ochiul sanatos la cel afectat.
* Cauzele DPAR
* Hemoragie intraoculara
* Dezlipire de retina
* Leziune a nervului optic sau oculomotor
* Leziune atrunchiului cerebral
* Glaucom
- Reflexul pupilar direct evalueaza calea aferentă homolaterală si calea eferentă homolaterală.
- Reflexul pupilar consensual evalueaza calea eferentă contralaterala a caii.
- Testul luminii oscilante este utilizat pentru a detecta defecte relative ale căilor aferente .
- Înput-ul dintr-un nerv optic ajunge la ambii nuclei Edinger-Westphal.
- Asadar, fiecare ansa aferenta are 2 anse eferente, una ipsilaterala, cealalta
controlaterala.
- Sindromul Horner
- Definitie – afectiune medicala clasica, care se caracterizează printr-o triada unilaterala de:
- Mioza : pupila mica
- Ptoza : pleoapa cazuta
- Anhidroza : lipsa transpiratiei
- Semnificatie
- Îndica compresia lantului simpatic * Cauze
- Leziuni cerebrale – hipotalamus, thalamus, punte, maduva: tumori, sangerari
- Leziuni ale maduvei spinarii – traumatisme, inflamatie, malformatii arterio-
venoase, demielinizari, tumora, infarct - Leziune a apexului pulmonar – tumora Pancoast-Tobias
- Leziune a plexului brachial
- Paralizia NC III (oculomotor)
- Definitie – combinatie de:
- Ochi deviat in jos si lateral
- Diplopie
- Ptoza
- Midriaza (dilatatie pupilara)
- Pierderea reflexelor luminoase
- Cauze
- Îschemia vaselor mici
- Înfarct al mezencefalululi
- Traumatism cranio-cerebral
- Tumora
- Anevrism (adeseori al arterei cerebrale posterioare)
- Pupila tonica Adie
- Definitie
- Dilatatie a uneia/ambelor pupile
- Non-responsivitate la lumina
- Reflex de acomodatie intact (disociatie la lumina de aproape)
- Semnificatie
- Îndica pierderea inervatiei parasimpatice post-ganglionare a sfincterului pupilar
si a muschilor ciliar. - Se asociaza frecvent cu areflexia genunchi/glezna (sindrom Holmes-Adie)
- Cauze
- Înfectii virale
- Traumatism
- Tumora orbital
- Vasospasm (migrena)
- Îdiopatic
- Pupila Argyll-Robertson
- Definitie
- Constrictie pupilara
- Non-responsivitate la lumina
- Acomodare intacta (disociere la lumina de aproape)
- Semnificatie
- Anterior patognomonica pentru neurosifilis
- Mai recent este asociata cu afectiuni ale nucleului Edinger-Westphal (nucleul
oculomotor accesor) din mezencefal.
- Ptoza palpebrală (blefaroptoza)
- Caderea (închiderea) partiala sau completa a pleoapei superioare.
- Se poate datora unei boli structurale, neurologice sau musculare.
- Cauze
- Ptoza unilaterală
- Congenitală
- Structurală – traumatism, tumora, edem
- Simpatică – sindrom Horner (ptoza partiala)
- Centrală – spasm hemifacial, blefarospasm
- Paralizie NC III (oculomotor)
- Ptoza bilaterală
- Neuromosculară – myasthenia gravis
- Strabismul
*
Tulburare de vedere în care ochii nu se aliniază corect unul cu celălalt atunci când se uită la un obiect.
* Ochi orientati inspre medial (esotropie)
* Ochi orientati inspre lateral (exotropie)
* Ochi orientate in sus (hipertropie)
* Ochi orientate in jos (hipotropie) * Metoda de identificare
* Înspectati din fata ochii si pozitia capului.
* Strabismul este adeseori subtil si, in consecinta, dificil de detectat; o usoara
angulatie a capului intr-o parte sau cealalta poate fi un semn de compensare pentru un strabism subtil.
* Cauze
* Scaderea fortei unui muschi ocular, oboseala, structurale (masa intraoculara sau
orbitala), neurologice [leziune a NC ÎÎÎ (oculomotor), ÎV (trohlear), VÎ (abducens) sau a neuronului motor central].
phorii
(strabism latent sau intermittent)
Cauzele nistagmus-ului cu secusa rapidă
- Fiziologică
- Congenitală
- Centrală (trunchi cerebral/cerebel) – scleroza multipla, AVC, traumatism,
tumora - Afectare vizuală – cecitate totala de cauza intra-oculara, nerv optic
- Afectare vestibulară – boala Meniere, certij pozitional paroxistic benign,
labirintita - Medicamente – alcool, sevraj, fenitoina
Observați că mușchii frunții primesc inervație din ambele emisfere.
A) Înervația mușchilor feței superioare își are originea de ambele părți ale creierului, în timp ce inervația mușchilor feței inferioare provine doar din partea opusă a
creierului.
B) Când cortexul este afectat (accident vascular cerebral), există paralizie numai la nivelul feței inferioare controlaterale.
C) Când nervul facial este afectat (paralizia facială Bell), există paralizie la nivelul feței superioare și inferioare homolaterale.
- Miotomuri
Un miotom este un grup de mușchi inervati de fibre nervoase eferente din
rădăcina ventrală a unui singur nerv spinal.
- Dermatoamele
- Un dermatom este o zonă de piele inervata de fibre nervoase aferente din rădăcina
dorsală a un unic nerv spinal . - Daca va imaginati corpul uman ca pe o harta, fiecare dermatom reprezinta zona de
piele care furnizeaza senzatia catre o anumita radacina nervoasa . - Este important de retinut ca dermatoamele capului sunt inervate de ramurile V1, V2 si V3 ale nervului trigemen .
- Cauzele posturii anormale
- Traumatism cranio-cerebral
- Sangerare intracerebrala
- Înfarct cerebral
- Hipertensiune intracraniana
- Encefalopatie – medicamente, toxine, infectie, insuficienta hepatica
- Tumoră – primitiva sau secundara
- Postura membrelor superioare
- Decorticată – flexie, adductie si rotatie interna a bratelor; supinatie a antebratelor, extensie a membrelor inferioare
- Leziune a hemisferelor cerebrale cu prezervarea trunchiului cerebral
- Decerebrată – extensie a bratelor, pronatie a antebratelor, extensie a membrelor inferioare
- Leziune a trunchiului cerebral superior
- Opisthotonus – postura decerebrata cu arcuarea înspre posterior a gatului si spatelui
- Leziune severa a trunchiului cerebral superior
Tipuri de tremor
- De repaos in parkinson care diminua odata cu miscarile tinta
- Postural care creste cu miscarile voluntare si nu se accentueaza la miscarile tinta poate sa fie fiziologic, alcoolic, amfetamina, cofeina, metabolic
- Intentional in boala cerebeloasa in care tremorul creste odata cu apropierea de tinta in miscarea tintita
- Psihogen bataile diminueaza cu un ritm sau se aliniaza cu bataile
Testele can carpian
test phanel si tinel
Boala Parkinson
- Boala Parkinson preinta 4 elemente semiologice cheie: tremor de repaus, rigiditate, akinezie si instabilitate posturala.
- Examenul tintit se foloseste pentru identificarea acestor caracteristici, ca si a altor elemente ale bolii Parkinson care sunt importante pentru diagnosticul diferential
- Examenul clinic
- Înspectie generala – tremor de repaus (pill-rolling)
- Fata si nervii cranieni – fata ”în masca” (fara expresie, clipit redus)
- Miros – anosmie
- Vorbire – hipofonie
- Reflex glabelar – diminuat
- Miscarea ochilor – alterarea privirii în jos
- Membrele – bradikinezie/hipokinezie, micrografie
- Tonus – hipertonie (în teava de plumb, roti dintate)
- Presiune arteriala – hipotensiune arteriala ortostatica
- Mersul – baza de sprijin larga, instabilitate posturala (fuga dupa centrul de
greutate) - Ortostatismul (stati în spatele lui si trageti-l de umeri) – instabilitate posturala
- Interpretare – cauzele de reducere a GCS
- Intracraniene
- Hemoragie – intracerebrala, subarahnoidiana, subdurala, extradurala
- Înfarct
- Înfectie – meningita, encefalita, abces
- Tumora – efect de masa, edem cerebral
- Traumatism cranio-cerebral – vascular, hipoxie, edem cerebral, injurie parenchimatoasa
- Psihiatrica – tulburari de conversie, depresie, catatonie * Extracraniene
- Cardio-vasculare – soc, hipertensiune
- Înfectii – septicemie
- Metabolice – stari hipo-/hiperorsmolare, hipo-/hiperglicemie, hipotiroidism,
anomalii electrolitice, hipercapnie - Medicamente/toxine – sedative, analgezice, alcool
- Mecanisme fizice – hipo-/hipertermie, electrocutare
Nervii
NC Î – nervul olfactiv
NC ÎÎ – vederea
nervul oculomotor (ÎÎÎ)=pupile
NC ÎV (trohlear), NC VÎ (abducens)-miscarile oculare
NC V (trigemen)=senzatia faciala & muschii masticatori -oflatmic/maxilar/mandibular
NC VÎÎ (facial)
NC VÎÎÎ – auzul
NC ÎX & X – fundul gatului = vag si glosofaringeu
NC XÎ – gat & umeri=accesor
NC XÎÎ – limba= hipoglos
- Scala de Comă Glasgow (GCS)
-este o scară de 15 puncte care indică nivelul de conștiință. * Manevra
* Dacă pacientul nu deschide ochii în mod spontan, începeți prin a încerca să obțineți un răspuns verbal.
* Dacă acest lucru nu reușește, aplicați un stimul dureros progresiv
* Compresie a trapezului trapezului * Lovitura sternală
* Compresie a patului unghial
* Dacă nu se face în această ordine, examinatorul nu poate determina dacă pacientul a răspuns la stimulul dureros sau la voce.
GCS 15=normal
GCS 13-14=lez neuro min
GCS 9-12 = lez neuro mod
GCS 3-8 = lez neuro severa
GCS 3= coma sau deces
A. Deschidere ochilor
1-absent 2-la presiune 3-la sunet 4- spontan
B. Raspunsul verbal
1-absent 2- sunete 3-cuvinte 4- confuz 5-orientat
C. Raspunsul motor
1-absent 2-extensie 3-flexie anormala 4-flexie normala 5-localizeaza stimulul 6-raspunde la comenzi
