Anatopat TUMORI MALIGNE Flashcards
CARCINOMUL BAZOCELULAR
Proliferare malignă cu originea în celulele pluripotente ale stratului bazal al epidermului, mai exact din regiune bulbară a foliculului pilos
* În mod frecvent, CBC se dezvoltă pe pielea foto-expusă a persoanelor cu piele deschisă la culoare și pistrui
* Leziune care apare mai frecvent la persoane vârstnice
* Tumora invazivă local dar care nu metastazează
- Este curabila prin excizie completă, dar dacă nu este excizată în totalitate apar recurențe locale; 40% din pacienţi vor dezvolta un alt carcinom bazocelular în următorii 5 ani
- Leziunile avansate pot ulcera şi poate avea loc invazia locală extinsă a osului sau a sinusurilor faciale
- Asociat cu defecte de semnalizare pe calea Hedgehog sau mutații TP53 (ambele în forme familiale sau sporadice ale bolii)
MA- Papulă perlată este prototipul aspectului nodulo-chistic al leziunii, cu vase de sânge proeminente, dilatate, subepidermice (telangiectazii)
* Ulcus rhodens reprezintă un crater in mijlocul nodulului/leziunii perlate
CBC pigmentar - unele tumori conţin pigment melanic ➞ au aspect asemănător cu melanoamele; pigmentul provine din melanocitele reactive care populează tumora
* CBC superficial apare ca o placă roșie, bine delimitată keratozică
* CBC morfeiform apare ca o leziune cicatricială fermă, palidă, contur neregulat, situată pe suprafața pielii, dar mai ales în profunzimea ei, fiind greu de excizat chirurgical
MI. În derm numeroase insule tumorale–cel bazaloide care la periferie sunt aranjate in palisada iar in centru aleatoriu– cu dimensiuni și forme diferite, dens celulare ce pornesc din stratul bazal al epidermului
Prezinta putine mitoze si rari corpi apoptici (exista si tipuri infiltrative cu recidive)
Au nucleul oval, cromatina densă, citoplasma redusă
CARCINOMUL SCUAMOCELULAR
Tipic apare la nivelul zonelor expuse la soare: zona dorsală a mâinilor, fața, buzele și urechile; metastazează rar (mai puțin de 2%)
Factori predispozanți: lumina solară, carcinogenii industriali (gudroane şi
produse petroliere); poate să apară pe procese cicatriceale cronice, cicatrici post arsură sau zone de radiodermită ( în aceste situații tumora de regulă metastazează)
- Patogeză: expunere la UV ➞ leziuni ADN (mutații TP53, HRAS);
imunosupresie (risc crescut la pacienții cu chimioterapie/transplant sau xeroderma pigmentosum) - Tratate prin excizie chirurgicală, dar se poate folosi și electrocauterizarea, chimioterapia topică sau radioterapia
MA Carcinoamele scuamocelulare in situ se prezintă sub formă de plăci bine delimitate, roşii, acoperite de scuame. Multe se
dezvoltă din cheratoze actinice preexistente
- Carcinoamele scuamoase invazive sunt nodulare, prezintă descuamare variabilă şi pot ulcera, cu baza ulcerației acoperită de exudat purulent sau de o crustă pio-
hematică - La început tumora este mobilă pe planurile subiacente, apoi devine fixata
- Dezvoltare exofitică / endofitică,
distrucție tisulară
MI Celule cu atipii severe la toate
nivelurile epidermului , cu nuclei
aglomeraţi, dispuşi neregulat.
* Tumorile invazive, definite de
penetrarea membranei bazale,
prezintă grade variate de diferenţiere:
* tumori cu celule dispuse uniform în lobuli cu cheratinizare extinsă
* neoplasme cu celule cu grad înalt
de anaplazie, focare de necroză şi
doar cheratinizare imatură, unicelulară (discheratoză)
!!!cu cât sunt mai multe perle de keratină cu atât agresivitatea tumorală este mai mică
MELANOMUL
Tumoră malignă melanocitară care apare la nivelul pielii, dar și la mucoasa orală si anogenitală, esofag, meninge și globul ocular
- Melanomul este mai puţin frecvent, dar mult mai letal decât carcinoamele bazocelulare sau scuamocelulare, prin capacitatea de metastazare
- Tumoră malignă cu creștere radială și verticală:
‣ Creșterea radială (FCR) – tendința de a crește orizontal în epiderm, in situ.
Celulele nu au capacitate de metastazare şi nu induc angiogeneză
‣ Creșterea pe verticală (FCV) – tumora se dezvoltă în adâncime spre straturile dermice profunde (apariția unui nodul într-o leziune inițial plană).
Masă expansivă, fără maturare celulară, indică apariţia unei clone de celule cu potenţial metastatic. - Majoritatea sunt sporadice, 5-10% ereditare (cu mutații CDKN2A). Mutații care stimulează proliferararea și supraviețuirea celulară: BRAF și NRAS (mutual
exclusive), c-KIT ➞ terapii țintite (ex.: Vemurafenib în mutația BRAF V600E)
CLINIC * Evoluează în timp de la leziuni cutanate localizate, la tumori agresive care metastazează, rezistente la terapie
* De obicei este asimptomatic; pruritul si durerea pot fi primele manifestări
* Important: detectia si excizia precoce; majoritatea sunt >10 mm în diametru în momentul diagnosticului
- Cele mai importante semne clinice sunt modificările de culoare, mărime sa formă ale leziunii pigmentate:
‣ colorabilitate variată (nuanțe de negru, maro, roșu, albastru închis și
cenusiu; ocazional zone de hipopigmentație, datorită regresiei focale a tumorii)
‣ limite neregulate si diametru mai mare de 6 mm
MA * Regula „ABCDE”:
‣ Asimetrie
‣ Borduri (margini)
‣ Culoare neuniformă
‣Diametrul >6 mm
‣Evoluție
MI * Celulele din melanoame sunt mai mari decât celulele nevice
* Pleomorfism nuclear
‣ nuclei veziculoși, cu contur neregulat
‣ cromatina densă, dispusă la periferia membranei nucleare
‣ nucleoli eozinofili evident
* Atipii citonucleare
* Mitoze atipice
* Celule dispuse in cuiburi
* Pigment melanic
FAZA DE CRESTERE RADIALA
Descrie diseminarea orizontală a melanomului în epiderm ; în
timpul stadiului inițial, celulelor tumorale pare să le lipsească
capacitatea de metastazare
* Forme:
‣ Melanom extensiv în suprafață, cel mai frecvent tip de melanom, de obicei implică pielea expusă la soare;
Microscopic: ‣ în FCR din cadrul MES,
melanocitele epitelioide mari sunt
prezente ca celule izolate în
grosimea epidermului și sub forma unor cuiburi dispuse la joncțiunea dermo-epidermică
‣ aceste melanocite pot fi limitate la
nivelul epidermului = melanom in
situ, sau pot invada dermul
papilar; au aceea și dimensiune
și invadează uniform în toate direcțiile;
‣ Melanom dezvoltat pe lentigo malign (lentigo malign) leziune indolentă pe fața, cel mai adesea, bărbaților în vârstă, poate rămâne în faza de creștere radială pentru câteva decade
= Melanoză Hutchinson
* La vârstnici, rasa albă, zone
fotoexpuse
* Macroscopic: maculă cutanată,
dimensiuni mari, pigmentată variabil, cu margini neregulate, slab delimitate
* Microscopic:
‣ în FCR proliferare joncțională de
melanocite atipice care se extinde
în stratul bazal al foliculului pilos
(creștere lentiginoasă)
‣ se asociază cu elastoza solară,
epidermul se subțiază; asociere cu
discret infiltrat inflamator
FRECVENT disemineaza de a lungul filetelor nervoase
‣ Melanomul acral/mucos (lentigo malign acral) nu are legătură cu expunerea la soare
- Palme, plante, subunghial; mai
frecvent la persoanele de culoare
și asiatici; - Macroscopic: în FCR - pată brun-negricioasă, neregulată, imprecis
delimitată, care acoperă o parte din palmă sau plantă, sau apare sub unghie - Microscopic: FCR - acantoză marcată, îngroșarea stratului spinos, elongarea creste dermice, proliferare lentiginoasă a melanocitelor atipice de-a lungul epidermului bazal; prezența de infiltrat limfocitar lichenoid
FAZA DE CRESTERE VERTICALA
După o perioadă de timp variabilă (1-2 ani) melanocitele prezintă activitate mitotică atât în componenta epidermică, cât și în cea dermală și formează noduli în derm
* FCV se caracterizeazăprin grupări celulare în derm care sunt mai mari decât cuiburile de melanocite de la nivelul joncțiunii dermoepidermice și ale componentei dermale (invazivă) ale FCR - Această caracteristică de creștere expansivă în derm se numește tumorigenicitate
* Prezența de frecvente mitoze
Melanom nodular
* Formă rar întâlnită (10%) care apare bine delimitată, elevată, cu aspect nodular; nu dezvoltă o FCR perceptibilă, dar se găsește în FCV când este diagnosticat
* Ocazional, melanomul poate s ă ‘’sară’’ o anumită etapă din cele descrise anterior, dar să prezinte toate caracteristicile de malignitate ale leziunii inițiale
- Macroscopic: prezintă majoritatea criteriilorABCD; închis, leziuni nodulare, polipoide sau pedunculate; posibil ulcerat
- Microscopic: ‣ noduli coezivi în derm compuși din melanocite atipice cu tipar de creștere expansiv sau de tip “pushing”
- Pot să aibă grosime crescută
și risc de metastazare în momentul diagnosticulu, în ciuda diametrului mic, a simetriei și a omogenității culorii. Astfel, tumorile sunt
dificil de diagnosticat într-un stadiu curabil
ADENOCARCINOMUL DE COLON
- Tumoră malignă epitelială având originea la nivelul colonului, apar cel mai frecvent în polipii adenomatoși; a doua cauză de deces prin cancer
MA - Localizare frecventă: cec, colon
ascendent și sigmoid - Tumorile colonului drept sunt
mai mari, exofitice (polipoide și în general nu produc obstrucție (excepție –afectarea valvei ileo-cecale) - Tumorile maligne ale colonului
stâng sunt frecvent obstructive
(ulcero-infiltrative și au tendința de a ocupa întreaga circumferință)
MI * Majoritatea cancerelor colorectale sunt adenocarcinoame constituite din glande sau structuri tubulare cu aspect infiltrativ, similare cu carcinoamele din
celelalte segmente ale tractului digestiv
* Celulele pot fi stratificate, au nuclei hipercromi, cu dimensiuni mari, nucleoli
* Absența celulelor caliciforme
* Activitate mitotică crescută
* 15% secretă mucină (adenocarcinoame mucinoase)
METASTAZEAZA FICAT
CARCINOMUL MAMAR
- Carcinom mamar non-invaziv:
1.Carcinomul ductal in situ (CDIS)
2.Carcinomul lobular in situ (CLIS) - Carcinom mamar invaziv (infiltrativ)
1.Carcinomul ductal invaziv („fără alte specificaţii”), subtipul cel mai frecvent de carcinom invaziv
2.Carcinomul lobular invaziv
3.Carcinomul medular
4.Carcinomul coloid (carcinomul mucinos)
5.Carcinomul tubular
6.Alte tipuri
CARCINOM DUCTAL
IN SITU
* Leziune precursoare noninvazivă - carcinomul intraductal in situ (sunt prezente celule mioepiteliale la periferia ductelor) - precursor neobligatoriu al cancerului invaziv
* Clinic: cel mai frecvent apare mamografic sub forma calcificărilor liniare și ramificate
* Factori de prognostic critici: dimensiunea, gradul nuclear, prezența comedonecrozei, statusul marginilor
* Tratament: excizie chirurgicală, radioterapie adjuvantă, , terapie hormonală
* Dintre femeile diagnosticate cu DCIS (ductal carcinoma in situ) pe biopsie, netratate, 20-30% dezvoltă cancer invaziv
* Mortalitatea este de 1-2,6% prin cancer invaziv la 8-10 ani după diagnosticarea DCIS
INVAZIV
* Noţiune utilizată pentru toate carcinoamele care nu pot fi subclasificate în unul din tipurile specifice = carcinom ductal invaziv, fără tip histologic special (CDNST)
* Se asociază deobicei cu carcinom in situ, mai frecvent ductal, mai rar lobular
* Cel mai frecvent tip de carcinom prezent la femeile cu vârstă mai mică de 35 ani
* Mamografie/ echografic se prezintă ca mase neregulate, dense
* Macroscopic sunt moderat sau slab definite, nodulare sau stelate, cu suprafața de secțiune fermă până la dură
* Microscopic este destul de eterogen, de la tumori cu formare de tubuli bine dezvoltaţi şi nuclei cu grad scăzut până la tumori alcătuite din plaje de celule anaplazice; stroma variază de la desmoplazică până la colagenizată
* Aproximativ 70-80%. din aceste tumori exprimă receptori pentru estrogeni sau progesteron, iar aproximativ 15% supraexprimă HER2/NEU
- Celule tumorale dispuse în grupuri, cuiburi, cordoane, plaje solide, celule neoplazice izolate
- Structurile glandulare/tubulare nu prezintă stratul de celule mioepiteliale
CARCINOM LOBULAR
IN SITU
* Nedetectabil mamografic
* Celulele sunt monotone, mici, nuclei rotunzi, regulați și, spre deosebire de DCIS, NU formează
modele arhitecturale complexe, ci cresc în grupuri care ocupă și măresc volumul unui acin; celulele
sunt discoezive
* Managementul pacientelor este controversat mergând de la monitorizare activă până la
chimioprevenție
INVAZIV
* Prezintă 2 caracteristici importante:
‣ bilateral, mult mai frecvent decât carcinomul ductal
‣ multicentric în aceea și glandă mamară
- Detecția clinică și mamografică sunt dificile din cauza desmoplaziei stromaleși a fibrozei care sunt minime
- Microscopic: celule epiteliale maligne discoezive care invadează difuz stroma; celulele se dispun în
șiruri dispunându-se ‘’targetoid’’ în jurul ductelor; sunt mai frecvent estrogen pozitive; absența E-cadherinei - Prezintă un tip particular de metastazare, cu tendință la răspândire peritoneală, retroperitoneală, ovariană, uterină,
leptomeningeală și gastrointestinala
FIBROSARCOMUL
- Neoplasme maligne compuse din fibroblaste. Este un diagnostic anatomopatologic de excludere, mai
puțin de 3% din sarcoamele adultului; provin din țesutul conjunctiv profund: fascia, țesutul cicatricial, periost și tendoane - Clinic : masă unică, palpabilă, cu creştere lentă, rar dureroasă, dimensiune 3-8 cm; vârsta între 30-50 ani
- Localizare :
‣ țesuturi profunde ale șoldului, genunchiului, și zonei retroperitoneale
‣ tumoră profundă, rar subcutanată (excepţie: fibrosarcomul după arsuri, iradieri sau pe cicatrici cutanate) - Macroscopie : mase infiltrative moi, neîncapsulate, care conţin frecvent zone de hemoragie şi de
necroză. Leziunile mai bine diferenţiate pot fi fals încapsulate - Microscopic: toate gradele de diferenţiere, de la tumori care se aseamănă cu fibromatozele, până la
leziuni cu structură densă, în care celulele fusiforme se dispun creând un aspect de os de peşte. Altele au
o stromă mixoidă (mixofibrosarcom). Pot fi neoplasme bogat celulare, care prezintă dezorganizarestructurală, pleomorfism, mitoze frecvente şi necroză - Evoluţie:
‣ recidive locale frecvente (>50%)
‣ metastaze (plămân, os) - 25%; supraviețuirea la 5 ani - 40%
LEIOMIOSARCOMUL
- 10-20% din sarcoamele de părţi moi
- Apar la adulţi, cel mai frecvent la femei.
- Localizări: în pereții vaselor de sânge, în țesutul moale al extremităților, retroperitoneal sau la
nivelul uterului - Macroscopie: tind să fie bine circumscise, mari, consistența mai scăzuta decât leiomioamelor, prezintă necroză, hemoragie și degenerescență chistică
- Microscopie: celule tumorale dispuse în fascicule mari întretăiate; celulele tumorale bine
diferențiate au nuclei alungiți și citoplasmă eozinofilă, cele slab diferențiate prezintă atipie marcată - Prognostic rezervat mai ales cele retroperitoneale și uterine
- Tratamentul depinde de dimensiunea, localizarea şi gradul tumorii:
‣ De obicei, leiomiosarcoamele superficiale sau cutanate sunt mici şi au un prognostic bun
‣ Tumorile retroperitoneale sunt mari şi dificil de rezecat şi provoacă decesul atât prin extensie locală, cât şi prin diseminare metastatică.
MI * Celule dispuse în fascicule intersectate oblic în diferite incidențe
* Caracterele celulelor tumorale:
‣ celule fuziforme cu citoplasma fibrila
‣ vacuole citoplasmatice la ambele capete ale nucleilor
‣ nuclei în formă de trabuc cu capetele rotunjite cu atipii variabile
‣ Indexul mitotic este cel mai bun criteriu de prognostic:
- tumorile retroperitoneale: 1-4 mitoze/10 HPF
indică un potențial malign, în timp ce > 4 mitoze/
10 HPF indică o tumoră malignă
- tumori cutanate : > 2 mitoze/10 HPF indică o tumoră malignă
- Pot exista: modificari mixoide, celule gigante multinucleate
- Infiltreaza în țesuturile adiacente
LEIOMIOSARCOMUL UTERIN
- Neoplasm cu origine în fibrele musculare neted
- Foarte rar comparativ cu leiomiomul (1:1000); patogeneză neclară; paciente cu vârsta medie de 50 ani și cu diametrul mai mare (10-15 cm) comparativ cu leiomiomul (3-5 cm)
- Macroscopie: suspiciunea apare atunci când tumora este moale,
prezintă arii de necroză, are margini imprecis delimitate (invazia
miometrului adiacent) și suprafața nu proemină atunci când e sectionată;
tumori cu diametrul sub 5 cm. nu dezvoltă aproape niciodată recurențe - Microscopie: necroză tumorală, atipii citologice și activitate mitotică.
- Recidivează după extirpare și multe metastazează, de obicei în plămâni, caz în care supraviețuire la 5 ani aprox. 20%
LIPOSARCOM
- Formațiune tumorală lobulată, mare, bine circumscrisă, rareori infiltrativă sau mase discontinue în
retroperitoneu - 25% din toate tumorile maligne ale țesuturilor moi; apar după 50 ani, cel mai frecvent profund la nivelul coapsei și retroperitoneal
- Macroscopic: variază de la tumori bine diferrențiate foarte asemănătoare cu țesutul adipos normal, până la cele nediferențiate cu aspect gelatinos, cu necroză, hemoragie și degenerare chistică
MI
* Subtipuri histologice:
‣ liposarcomul bine diferenţiat (5-10 cm) - prezența lipoblastelor
‣ liposarcomul mixoid/cu celule rotunde, (la nivelul extremităților proximale) caracterizat print -o matrice extracelulară mucinoasă abundentă cu celule de tip lipoblastic sau celule rotunde primitive
‣ liposarcomul pleomorf cu celule mari, bizare și focare de lipoblaste pleomorfe - prognostic rezervat
(supraviețuire mai mică de 20% la 5 ani)
- Liposarcomul bine diferențiat de la nivelul extremităților = Tumoră lipomatoasă atipică - rezecția completă duce la rate scăzute de recurență
- În cele mai multe cazuri sunt prezente lipoblaste, celule care indică diferenţierea adipoasă.
Lipoblastele:
‣ Mimează celulele adipoase fetale
‣ Exista forme mononucleate sau multinucleate;
conțin una sau mai multe vacuole
citoplasmatice clare, încărcate cu lipide
‣ Nucleul poate i împins la periferie de o singu
vacuolă lipidică mare sau poate i central c
mici indentații date de multiple vacuole mici
SARCOAME VASCULARE: ANGIOSARCOMUL
- Afectează mai frecvent adulții vârstnici indiferent de sex. Leziunile pot avea orice localizare, majoritatea afectează tegumentul, țesuturile moi, sânul, oase, ficatul și splina
- Neoplasme endoteliale maligne care variază de la tumori înalt diferențiate asemănătoare
hemangiomului până la tumori intens anaplazice, dificil de deosebit de carcinoame sau melanoame
prognostic nefavorabil (deces în mai mult de jumătate din cazuri) - Macroscopie: apar în tegument ca noduli roșii, mici, bine delimitați, asimptomatici. Leziunile avansate sunt mase mari de culori roșu-aprins ➞ alb-cenușiu, cu margini imprecise, care se pierd în
structurile adiacente. Necroza și hemoragia sunt frecvente
MI * Gradul de diferențiere este foarte variat: celule endoteliale atipice rotunjite care formează canale vasculare ➞ celule tumorale fuziforme nediferențiate, fără vase
sangvine vizibile (originea celulelor endoteliale demonstrată prin IHC pentru CD31 și factorul von Willebrandt)
SARCOAME VASCULARE: SARCOMUL KAPOSI
- Neoplasm vascular derivat din celulele endoteliale asociat infecției cu herpesvirus
- Tumoră de grad intermediar de
malignitate (borderline), afectează în
principal bărbații în vârstă; cauză rară de deces - Forma epidemică este întâlnită la pacienți imunosupresați, în special la cei cu SIDA
- Macroscopie: debutează ca o leziune purpurie sau maro, de 1mm până la 1 cm, dureroasă, la nivel cutanat, cel mai frecvent la nivelul mâinilor și picicioarelor
- Microscopic:
‣ canale vasculare dermice dilatate, neregulate tapetate și înconjurate de celule fuziforme
‣ eritrocite extravazate, macrofage cu hemosiderină și celule mononucleare !!!
OSTEOSARCOMUL
- Osteosarcomul este cea mai frecventă tumoră osoasă malignă primară
- Frecvență mai mare la adolescenți cu vârsta cuprinsă între 10 și 20 de ani, afectând bărbații mai mult decât femeile
- Deşi poate fi afectat orice os, majoritatea tumorilor apar în zonele de creștere activă, cum ar fi extremitatea distală a femurului și tibiei proximală sau peroneul, deși orice zonă metafizară a unui os lung poate fi afectată;
- 75% dintre tumori apar în zona adiacentă a genunchiului
- Humerusul proximal este al doilea loc cel mai frecvent
- Mase tumorale, uneori palpabile, însoțite de dureri ușoare sau intermitente. Pe măsură ce durerea se intensifică, zona devine tumefiată și moale, iar articulația adiacenta
limitată funcțional; fractura pe os patologic poate fi primul semn; fosfataza alcalina crescută la jumătate dintre pacienți;!!!!!!!!!!
boala metastatică se asociază cu deteriorare clinică rapidă și deces - Imaginile radiologice: masă mare, distructivă, neomogenă cu zone litice şi zone blastice şi margini indistincte, infiltrative. Tumora străpunge corticala şi ridică periostul ducând la formarea reactivă de os periostal = umbră triunghiulară pe imaginea radiologică, situată între corticală şi periostul desprins (triunghiul Codman) este caracteristică pentru osteosarcoame
- Osteosarcoamele diseminează pe cale hematogenă; la momentul diagnosticului, aprox.
10-20% din pacienţi au metastaze pulmonare vizibile; 98% din pacienții care mor din cauza acestei boli au metastaze pulmonare - În ciuda comportamentului agresiv, tratamentul standard cu chimioterapie preoperatorie rezecția chirurgicală cu salvarea membrului asigură o rată de supravieţuire la 5 ani de până la 80%
MA * Tumora albicios-cenuşie, cu
aspect pestriţ, adesea prezentând arii de hemoragie sau degenerescenţă chistică
* Tumora se extinde adesea în
cavitatea medulară, străpunge cortexul invadând țesuturile moi adiacente, ridică sau perforează
periostul, se poate extinde în epifiză
și uneori ajunge în spațiul articular
MI * Celulele tumorale cu diferențiere osteoblastică, poligonale sau fuziforme, producând țesut osos foarte neregulat
* Celulele tumorale au nuclei hipercromatici și pleomor
fi, cu un raport nucleo-citoplasmati
crescut
* Frecvent mitoze atipice
* Producţia de os mineralizat sau nemineralizat
* Osul neoplazic este în mod caracteristic grosolan şi dantelat, dar poate fi depus şi sub formă de plaje largi
* Poate fi prezentă diferenţierea cartilaginoasă şi fibroblastă. Când cartilajul malign se găseşte în
cantitate mare, tumora este numită osteosarcom condroblastic
