Anatopat TUMORI GENERAL Flashcards
Neoplazie
,,crestere noua”- este o creștere celulară autonomă
care a reușit să evite mecanismele normale de limitare privind
proliferarea și acumularea celulară.
- Au asemănări variabile cu țesutul de origine ceea ce permite o
concluzie in privința originii și a potențialului comportament. - Tumorile care rămân localizate sunt considerate benigne, in timp
ce tumorile care diseminează sunt considerate maligne (cancer) - Procesul neoplazic implică atât proliferarea celulară, cât și
diferențierea fenotipică, modificată variabil pentru tipurile de celule
implicate
Proliferare necontrolată continuă, independentă, autoîntreținută,
chiar și după ce încetează acțiunea agentului care a generat-o
Neoplasmele sunt derivate din celule care se pot multiplica
Din ce sunt alcatuite tumorile?
Toate tumorile, benigne sau maligne, au două componente de bază: parenchimul tumoral constituit din
totalitatea celulelor transformate, proliferate şi stroma tumorii care este alcătuită din ţesut conjunctiv şi
vase.
Tipul de proliferare şi evoluţia,
totuşi este dependent de stroma pe care o stimulează.!!!!
În unele tumori stroma este redusă, tumora având o consistenţă moale şi un aspect macroscopic cărnos
Alteori celulele tumorale stimulează formarea unei strome colagene abundente, reacţie denumită
„desmoplastică”.
* Unele tumori (ex. o formă de cancer al glandei mamare) sunt dure datorită desmoplaziei, fiind etichetate
cu termenul descriptiv de „schir“.
Cum se numesc tumorile benigne ale celulelor mezenchimale?
Tumorile benigne în general sunt denumite prin adăugarea sufixului „om” la denumirea celulei de origine
transformate.(ex. tumora
benignă produsă prin proliferarea fibroblastelor este denumită fibrom, cea determinată de prolifera
condroblastelor poartă denumirea de condrom etc.).
Cum se numesc tumorilor cu origine epitelială?
Tumorile epiteliale benigne sunt clasificatedupă criterii variate, unele fiind denumite după celula de origine, altele după arhitectura microscopică si macroscopica cu aspect digitiform - papilom
* Polipul este o formatiune proeminenta la suprafata unei mucoase si care formeaza o structura vizibila macroscopic, microscopic aspectele pot varia de la procese inflamatorii (polipi inflamatori), la procese neoplazice precum polipul adenomatos (adenoame tubulare) sau carcinomul (adenocarcinom colo-rectal).
Cum se numesc tumorilor cu origine glandulara?
Termenul adenom este aplicat neoplasmelor epiteliale benigne care
derivă din glande exocrine, endocrine (fara a avea neaparat structura
glandulara) - adenom de corticosuprarenala, sau care au structura
glandulara (fara a proveni din glande) - adenom tubular renal
- În organele parenchimatoase, adenoamele apar macroscopic ca
formaţiuni nodulare, cu capsulă inclusă în ţesutul de origine
Dacă celulele proliferate au capacitatea de a produce o secreţie, se
poate forma o cavitate delimitată de celulele proliferate, tumora
fiind denumită chistadenom - chistadenom ovarian
Cum se numesc tumorilor care evoluiaza in cavitati?
Când epiteliul proliferează realizând proiecţii în interiorul cavităţii,
tumora este denumită chistadenom papilifer (ex. ovarian, pancreatic).
- Când un neoplasm benign apare în organe cavitare producând
proiecţii vizibile macroscopic la nivelul mucoasei, continand si
elemente glandulare apartinand mucoasei respective, este denumit
polip adenomatos
Cum se numesc tumorile maligne?
Din structuri mezodermice se pot forma carcinoame (origine epitelială), sarcoame (origine
mezenchimală) și tumori hematopoietice (leucemii și limfoame)
* Carcinoamele pot i subclasificate în: carcinom scuamocelular (epidermoid/spinocelular/cu celule scuamoase şi adenocarcinom (arhitectură glandulară).
* În prima categorie sunt încadrate carcinoamele cu originea în epiteliul scuamos pluristratificat cheratinizat
necheratinizat sau în epiteliul metaplaziat scuamos (localizare: tegument, exocol, endocol, vagin, penis, laringe, esofag, mucoasa bronșică, vezica urinară)
* În adenocarcinom, celulele neoplazice au originea în epiteliile glandulare, având capacitatea de a forma structuri glandulare în tumorile diferenţiate (localizări: tub digestiv - de la esofag la rect, gl. salivare, pancreas, ficat, gl. mamară, ovar, endometru, endocol…
Tumori mixte
Tumora mixtă a glandelor salivare, caracterizată prin componenta epitelială
dispersată într-o stromă fibro-mixoidă, uneori cu formarea de insule de cartilaj sau os
Aceste elemente celulare se consideră că derivă din celulele epiteliale şi / sau
mioepiteliale din glandele salivare (de aici denumirea de adenom pleomorf).
- Fibroadenomul de glandă mamară este considerat o tumoră mixtă deoarece conţine un amestec de elemente ductale proliferate (adenom) incluse într-un ţesut fibros lax (fibrom). Deşi studiile recente au demonstrat monoclonalitatea numai pentru componenta neoplazică fibroblastică, termenul de fibroadenom este menţinut
Teratomul este un tip special de tumoră mixtă care conține celule sau
țesuturi mature sau imature ce provin din mai mult de un strat germinal,
uneori din toate cele 3 straturi
- Teratoamele își au originea în celulele pluripotente prezente în gonade
(ovar, testicul) şi uneori sechestrate în resturile embrionare la nivelul
liniei mediane a corpului. - Aceste celule pluripotente au capacitatea de a se diferenţia în orice tip
de celulă prezentă în corp, astfel că în structura tumorii pot să apară
concomitent plaje de os, epitelii, muşchi, ţesut adipos, nervos etc. - Când toate componentele sunt bine diferenţiate, tumora este denumită
teratom matur şi are în general evoluţie benignă. Când componentele
sunt imature, tumora este denumită teratom imatur (malign).
Criteriile generale prin care se deosebesc tumorile benigne
de cele maligne sunt:
‣ gradul de diferenţiere şi anaplazia
-se referă la celulele parenchimului tumoral. Diferenţierea celulelor neoplazice se referă la gradul
lor de asemănare atât morfologic, cât şi funcţional, cu corespondentele normale, iar stroma determina consistenta.
În tumorile benigne, mitozele sunt rare şi au o configuraţi
normală - simetrice și bipolare (respectă fusul de diviziune).
Anaplazia = absenta diferentierii, este o caracteristică a
malignității. Termenul anaplazie inseamna textual „formare
inversă”, implică pierderea totală a diferenţierii structurale şi
funcţionale a celulelor normale.
-pleomorfism marcat
‣ rata de crestere a tumorii
‣ invazia locală
‣ metastazarea
Tumori benigne
prin compresie pe structuri
vecine; îndepărtarea tumorii
este urmată de revenire la
normal
Tumori maligne
distrug ţesuturile; îndepărtarea
tumorii nu este urmată de
revenirea la funcţia normală
Exista tumori maligne bine diferentiate ?
da. Cu cat o celula tumorala este mai bine diferentiata, cu atat poseda intr-o masura mai
mare capacitatile functionale ale celulelor normale; neoplasmele benigne si cele
maligne bine diferenţiate pot prezenta aspecte funcţionale similare corespondentelor
normale. Exemple:
‣ carcinoamele tiroidiene bine diferenţiate sintetizează hormoni tiroidieni ➞
sindroame de hiperfuncţie tiroidiană
▸ carcinoamele scuamoase bine diferenţiate produc cheratină
▸ carcinoamele hepatocelulare bine diferențiate produc bilă
Cine formeaza o capsula fibroasa in jurul neoplaziei si cine nu?
Cu cat o celula tumorala este mai bine diferentiata, cu atat poseda intr-o masura mai
mare capacitatile functionale ale celulelor normale; neoplasmele benigne si cele
maligne bine diferenţiate pot prezenta aspecte funcţionale similare corespondentelor
normale. Exemple:
‣ carcinoamele tiroidiene bine diferenţiate sintetizează hormoni tiroidieni ➞
sindroame de hiperfuncţie tiroidiană
▸ carcinoamele scuamoase bine diferenţiate produc cheratină
▸ carcinoamele hepatocelulare bine diferențiate produc bilă
Ce tip de carcinoame metastazeaza rar?
tumorile sistemului nervos central şi carcinomul bazocelular al pielii au
caracter invaziv local și foarte rar dau metastaze
Ce reprezinta „pseudomixoma peritonei”?
Uneori mucusul secretat de carcinoamele ovariene sau de cele
intestinale umple cavitatea peritoneală sub forma unei mase gelatinoase numită
„pseudomixoma peritonei”.
Pentru ce tumora maligna e caracteristica diseminarea limfatica?
Carcinoame- în final toate
formele de cancer diseminează pe ambele căi;
Limfadenopatia raportată la o tumoră malignă primară se
poate prezenta sub unul din următoarele aspecte:
‣ diseminarea şi proliferarea metastatică a celulelor
neoplazice;
‣ hiperplazia foliculară
‣ histiocitoză sinusală
Pentru ce tumora maligna e caracteristica diseminarea hematogena?
Sarcoame- diseminarea hematogenă este cea mai gravă consecinţă a unui cancer
După invazie celulele neoplazice urmează sensul fluxului venos
‣ Vena portă drenează sângele venos de la stomac, intestin, splină în ficat
‣ Venele cave drenează sângele în plămân
Unele carcinoame au tendinţa de a invada venele, dar proliferările
intravenoase nu sunt însoţite de diseminare hematogenă.
Cum arata o metastazare hematogena?
Macroscopic metastazele viscerale au aspect nodular, sunt
multiple, de culoare albicioasă, cu aspect slăninos, fără nicio
reacţie din partea ţesutului în care se dezvoltă
- Plămânul, ficatul şi osul sunt cele mai frecvente localizări ale metastazelor produse pe cale hematogenă, urmând creierul,
tegumentele şi glanda suprarenală - Apar rar metastaze în rinichi, organele cavitare şi în ţesuturile
moi. - Microscopic metastaza poate fi similară tumorii primare, poate
avea un grad de diferenţiere mai redus sau, în cazul glandei
tiroide, poate fi identică cu parenchimul normal
Gradul de diferențiere tumorală (grading)
încercare de estimare a
nivelului de malignitate pe baza diferențierii citologice a celulelor tumorale și
a numărului de mitoze din tumoră
- Grade 1 ➞ 4 în ordinea descrescătoare a diferențierii (crescătoare a anaplaziei). Tumorile bine diferenţiate (grad 1) se aseamănă foarte mult cu ţesutul de origine spre deosebire de tumorile slab diferenţiate (grad 3 sau 4) care nu se aseamănă cu țesutul de origine.
STADIALIZARE
Stadializarea ține cont de: dimensiunea tumorii primare,
nivelul diseminării la ganglionii limfatici regionali și
prezența / absența metastazelor
- Se bazează pe informații clinice, imagistice, explorare
chirurgicală - Stadializarea are importanță clinică mai mare decât
gradarea cancerelor
Sistemul TNM (T=tumora primara, N=ganglioni limfatici regional, M=metastaze)
‣ T1 ➞ T4: creșterea progresivă a tumorii primare
‣ N0 ➞ N3: afectarea progresivă a ganglionilor limfatici
‣ M0 absența, M1 prezența metastazelor
- Metoda AJC (American Joint Committee)
‣ cancerele sunt împărțite în stadii de la 0 la IV
GENE SUPRESOARE TUMORALE
În mod normal previn creșterea celulară necontrolată
- Permit apariția unui fenotip malign atunci când suferă mutații
care duc la pierderea funcției proteinelor codificate sau cân
sunt pierdute cu totul din genom - Considerate gene recesive pentru că, în general, este necesară
pierderea ambelor alele normale pentru producerea transformării celulare - Pierderea funcției acestor gene nu are efect direct asupra
proliferării / apoptozei dar permite acumularea de anomalii
ale oncogenelor care determină în final apariția cancerulu
(fenotip mutagen)
Factorii care exercită presiuni selective asupra tumorii sunt:
‣ sistemul imun al gazdei: selectează celule cu antigenicitate redusă
‣ factorii de creștere: sunt avantajate celulele care nu necesită semnale externe pentru proliferare
‣ chimioterapice: tumorile care reapar după chimioterapie sunt foarte frecvent rezistente la
medicamentele utilizate
Evolutia si selectia genetica pot explica doua dintre cele mai periculoase proprietati ale
cancerului, tendinta de a deveni in timp mai agresiv si mai putin sensibil la tratament
FENOTIPUL MALIGN
- Autosuficiența semnalelor de creștere
- Absența răspunsului la semnale care inhibă creșterea
- Evitarea mortii celulare
- Potențial de replicare nelimitat (imortalizare)
- Angiogeneză susținută
- Capacitatea de invazie și metastazare (relații anormale cu celulelenișei normale)
- Alte caracteristici: reprogramarea metabolismului energetic,
evitarea sistemului imun, instabilitate genomică, inflamație asociata
agenți alchilanți:
medicamente antineoplazice care pot trata anumite
tipuri de cancer (limfom Hodgkin) dar cresc riscul de apariție a altui tip de
cancer (leucemie)
Ag carcinogeni fizici
Radiația ionizantă:
‣ produce ruperi ale cromozomilor, translocații sau mutații
punctiforme (mai rar) ➞ leziuni genetice ➞
carcinogeneză
‣ risc crescut de leucemie, cancer de tiroidă, sân, colon, etc
- Radiația UV:
‣ produce modificări chimice ale ADN cu apariția de mutații: risc crescut de carcinoame cutanate, melanom
Aspecte clinice ale neoplaziei
anemia, casexia, malnutritia, sd paraneoplazice
Markeri tumorali
‣ PSA (prostate-specific antigen): cancer de prostata
‣ CEA (carcinoembrionyc antigen): cancere de colon, pancreas, stomac, sân
‣ CA (antigen cancer) 125: cancer de ovar
‣ Alfa-fetoproteină: carcinom hepatocelular, teratocarcinoame
Dg cancer
BCR-ABL în leucemia mieloidă cronică- diagnostic
amplificarea HER2 în cancer de sân- tratament
mutații BRCA1 ➞ cancer de sân
anticorpii HER2/neu in
cancerele mamare
inhibitori de ALK în cancere
pulmonare
inhibitori BRAF în melanoame
