SEMIOLOGIA AP locomotor Flashcards

1
Q

Tipuri de articulatii

A

A) Articulaţia sinovială:
- oasele nu se ating, mişcare liberă
- oasele sunt acoperite de cartilajul articular
şi separate de spaţiul sinovial, tapetat de membrana sinovială ce secretă mici cantităţi de lichid sinovial
- membrana sinovială este acoperită de capsula articulară, fibroasă, întărită de inserţiile ligamentelor
Exemple: umăr, şold, genunchi.

  1. articulatia sferoidala (suprafata convexa
    in cavitate concava) – ex – umar, sold (permite multiple tipuri de miscare – flexie, extensie, abductie, adductie, rotatie)
  2. articulatia plana de tip “balama” – ex cot, articulatiile interfalangiene ale degetelor (permit miscare intr-un singur plan – flexie, extensie)
  3. articulatia condiliana – suprafetele articulare sunt convexe sau concave – ex (genunchi, articulatia temporo-mandibulara)

B) Articulaţia cartilaginoasă:
- puţin mobila, spaţiile dintre oase sunt ocupate de discuri fibrocartilaginoase care au în mijloc un nucleu pulpos ce serveşte de amortizor al şocurilor.
Exemple: artic. corpuri vertebrale, simfiza pubiană.

C) Articulaţia fibroasă:
- fixe, ţesut fibros sau cartilaginos în spaţiile osoase= craniu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Burse

A

Bursele sunt structuri saculare care inlesnesc miscarile articulare si au scopul de a scadea frictiunea si tensiunea intre structurile osoase si tendoane, muschi, ligamente si piele. Sunt spatii virtuale delimitate de membrana sinoviala care sintetizeaza o cantitate foarte mica de lichid sinovial cu scop lubrifiant (in context inflamator membrana sinoviala inflamata produce o cantitate crescuta de lichid sinovial) – aprox 160 burse in org uman
- burse superficiale (subcutanate) – situate in tesutul subcutanat adiacent pielii si oaselor – ex bursa olecraniana, prepatelara, retrocalcaneana
- burse profunde – situate intre muschi adiacenti sau intre oase si muschi si/sau tendoane (bursa subacromiana, suprapatelara, infrapatelara profunda, trohanterica, anserina)
!!! Bursele sunt native (prezente de la nastere) sau non-native (se dezvolta dupa nastere in urma stressului mecanic - ex bursa olecraniana e abs la maj copiilor sub 7 ani si se dezv ulterior)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

1) Durerea (Artralgia)

A

Localizare:
 Monoarticulară: infecţioasă, traumatică, diateza hemoragică (hemartroza),
metabolică (guta), degenerativă
 Oligoarticulară (2-4 articulaţii): degenerativă (osteoartrita), poliartrite
inflamatorii cu prezentare oligoarticulară (artrita reactivă, SA)
 Poliartrite (≥ 5 articulaţii): inflamatorii (PR, LES), non-inflamatorii
(infecţioase, osteoartrite, hemocromatoza
Caracter
 Migrator - (RAA, leucemie, artrita gonococică, sarcoidoza, PR juvenilă)
 Fix
Debut (eventual dc se asociaza cu un eveniment traumatic) – acuta / cronica; permanenta / intermitenta
- Intensitate
- Periodicitate
 Artropatii inflamatorii (artrite): ↑ dimineaţa şi după repaus articular - se ameliorează dacă articulaţia este folosită (PR,SA)
 Artropatii degenerative (artroze): ↑ în cursul zilei pe măsură ce articulaţia este folosită, se ameliorează în repaus
 Tendinita: ↑ dimineaţa cu ameliorare către prânz
- Factori de exacerbare: exerciţiu, mers, etc
- Simetrie (PAR) / Asimetrie (ARe)
- Iradiere: sdr de compresie nervoasă
- Resimţită articular sau periarticular
- Frecvenţa: permanentă, remisie completă, pusee, recidive

2) Fenomene inflamatorii asociate
- Eritem
 Infecţii
 Traumatisme
 Depuneri de cristale
- Tumefactie (cresterea in volum a articulatiei)
 Difuz
 Localizat: colecţii lichidiene, bursita
 Leziune structuri vascularizare (os, ligamente) -> tumefiere rapidă, sângerare
intraarticulară
 Leziune structuri avasculare (menisc, cartilaj articular) -> tumefiere lentă,
efuziune reactivă produsă în ore sau zile
- Caldura locala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Varsta de peste 60 de ani

A

Osteoartrita/artroza
Guta
Polimialgie reumatica
Fractura osteoporotica
Artrita septica bacteriana

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Varsta pana la 60 de ani

A

tendinita/bursita
Artrita gutoasa
Poliartrita reumatoida
Artrita psoriazica
Artrita reactiva
Artrita septica ca gonoree sau boala Lyme

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Articulaţia umărului

A
  • 3 articulaţii:
     Gleno-humerală
     Sterno-claviculară
     Acromio-claviculară - Mobilizare:
     Abducţie/Adducţie
     Flexie/extensie
     Rotaţie internă/externă
     Circumducţie
  • Cauze durere umăr:
     Mm. rotatori (supraspinos, infraspinos):
    o degenerativă
    o ruptura de tendon o tendinita
     Bursa subacromială: o poliartrita
    o bursita
     Capsula
    o capsulita adezivă (“umarul îngheţat”)
     Cap humeral:
    o tumora
    o osteonecroza
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Articulaţia cotului

A
  • 3 articulaţii:
     Humero-ulnara
     Radio-humerala
     Radio-ulnara - Mobilizare:
     Flexie/extensie
     Pronatie/Supinatie Examinare:
  • Inspectie – tumefactie  Bursita
     Artrita - Palpare
     Durere
    o Epicondilita
    o Luxatie
    o Fractura  Noduli (PR)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Articulaţiile carpului si mana

A

 Articulaţiile
- Carpului
* Radio-carpiana
* Radio-ulnara distala
* Intercarpiene
- Mainii

o Sindrom de tunel carpian. Semne:  Scade abductia policelui
 Semnul Tinel – percutia n median in tunelul carpian → dc apar parestezii e pozitiv
 Manevra Phalen – flexia mainii pe antebrat 1 minut

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Articulaţia coxo-femurala

A

 Mers – leganat
o Luxatia de sold o Artrita
o Pareza
 Miscari
o Flexie/Extensie
o Abductie/Adductie
o Rotatie : Interna/Externa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Puncţia articulară: Lichid articular

A
  • Aspect macroscopic:
     transparent – artropatii degenerative
     tulbure – proces inflamator
     hemoragic – traumatism, tumori sinoviale, hemofilie
     opalescent – PR
     albicios – gută, pseudogută
  • Biologic:
     glucoza ↓: artrită septică, PR, TBC
     identificare cristale
     complement ↓: LES, PR
     examen bacteriologic
     celularitate:
    > 20.000 /ul -> artrită septica
    < 200 /ul -> normal
     cultură din lichidul articular – identificarea agentului infecţios
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Diagnostic diferential dintre afectare periarticulara si articulara

A
  1. afectare articulara
    (capsula articulara, cartilaje, sinovie, ligamente intra-articulare, os juxta-articular) - afectarea articulara = durere la niv intregii artic
     Tumefactie
     Crepitatii
     instabilitate articulara sau deformare articulara
     limitare atat a miscarii active cat si a miscarii pasive (sec durerii sau
    stiffness-ului)
  2. afectare periarticulara
    (ligamente peri-articulare, tendoane, burse, muschi, fascii, oase, nervi, piele)
    - afectare periarticulara = durere focala sau chiar punctiforma in zone adiacente structurilor
    articulare
     rareori se asociaza cu tumefactie sau instabilitate articulara sau deformare
     limitarea miscarii active

AFECTARI ca bursita, fibromialgii, polimialgie reumatica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Bursita

A

-iritatia / inflamatia burselor
- Inflamatia sinoviei => hiperproductie de lichid sinovial -> bursa devine un spatiu real
- Mai frecvente la adulti decat copii, incidenta egala femei vs barbate - Cauze
 Traumatism
 Suprasolicitare mecanica cronica
!!! Asimetriile de mecanica pot cauza bursita la distanta – ex gonartroza severa cu mers defectuos poate induce bursita peritrohanteriana contralaterala)
 Infectie (bursita septica)
 Boli reumatologice (ex guta, PAR)
PARTICULARITATI poate fi asociata cu caldura, dureri la palpare, tumefactie, eritem

  • Caldura locala este in mod particular asociata cu bursitele infectioase – rar poate
    aparea si in bursitele inflamatorii (gutoase sau boli sistemice inflamatorii)
  • Febra poate aparea de obicei in asociere cu bursitele infectioase, dar numai in 20%
    cazuri si foarte rar in bursitele gutoase

-> Investigarea bursitei
Bursita cu suspiciune de cauza infectioasa / inflamatorie
=> se punctioneaza simplu dc este o bursa usor accesibila (olecraniana, subacromiala,
prepatelara) sau sub ghidaj imagistic pt bursele greu accesibile (iliopsoas, trohanterica) Bursita fara suspiciune infectioasa / inflamatorie
=> imagistica – ecografie parti moi / RMN
> Tratamentul bursitei
- Repaus
- Comprese cu gheata
- AINS
- Pt bursitele associate bolilor inflamatorii sistemice – corticoterapie po / corticoid
injectabil intra - bursal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Tendinopatiile

A
  • Cauze
     Suprasolicitare mecanica (cea mai frecvente cauza)
     Afectare medicamentoasa – fluorochinolone / statine – tendinita sau ruptura
    tendon
     Boli metabolice – depozite de calciu-apatite
     Boli inflamatorii sistemice

MANIFESTARI - durere la inceperea activitatii fizice, ulterior pe parcursul efortului durerea scade si reapare la intensitate crescuta la cateva ore sau zile
 Pierderea functiei
 Sunt frecvent bilaterale

  • Factori de risc (se poate observa crestera in volum al tendomnului)
     Intrinseci – tin de pacient – cel mai frecvent – varsta > 35 ani
    o Medicatie – corticoterapie, fluorochinolone, inhibitorii de aromataza o Prezenta bolilor metabolice
     cel mai frecv DZ – de obicei sunt afectate mai multe tendoane si sunt frecvent refractare la trat
     dislipidemia
     hiperuricemia
     supraponderalitatea
     Extrinseci – volumul de suprasolicitare
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

A) Tendinopatia de coafa a rotatorilor

A
  • Aprox 62% incidenta peste 80 ani
    Alti fact risc – obezitate, DZ, dislipidemie
  • Cauze ale tendinopatiei de coafa a rotatorilor
     Mecanisme extrinseci – mecanice – fortele compresive repetate in cursul
    efortului de catre struct inconjuratoare
     Mecanisme intrinseci
    o compromiterea sistemului microvascular -> zona “critica” de avascularizatie (miscrile sustinute cu mainile deasupra capului)
    o varsta – odata cu inaintarea in varsta tendoanele sufera microleziuni, calcificari si proliferare fibro-vasculara

Durerea lat de m deltoid care poate fi rotunda mai ales la ridicarea mainilor peste cap intre 60 si 120 de grade dupa care dispare
Prezinta durere la palpare, vizibil atrofia m infraspinos si supraspinos si e prezent diskinezia scapulei

Testul Neer. Testul Hawkins- Kennedy

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Tendinopatiile cotului (epicondilita)

A
  • Factori de risc
     Fumatul
     Obezitatea
     Varsta > 45 ani
     Miscari repetitive mai mult de 2 ore pe zi
     Lucru cu greutati > 20kg

Tendinopatia laterala
- Durere la palpare la nivelul epicondilului lateral si la nivelul mm extensori proximali ai artic pumnului
- Durere la extensia pumnului sub rezistenta (cu cotul in extensie)
- Durere la flexie pasiva terminala a pumnului (cu cotul in extensie)

Tendinopatia mediala – Examen obiectiv
- Durere localizata la nivelul epicondilului medial si grupului de muschi flexori proximali ai pumnului
- Durere la manevra de flexie activa a pumnului in pronatie cu rezistenta impusa de examinator
- Durere la manevra de extensie pasiva in artic RCC in pronatie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Tendinopatia de tendon ahilean

A

=durere la nivelul intregului tendon si redoare in special dimineata la primii pasi, se accentueaza la efort sustinut si se remite in repaus; instalata acut (zile)

arc plantar inalt sau platfus
Pt dg dif bursita – se prinde tendonul intre 2 degete si cu aratatorul celeilate maini se aplica presiune superior de calcaneu – dc apare durere => bursita retrocalcaneana
o Caldura locala – tendinita / bursita

Testul Thompson
- = ruptura COMPLETA tendon ahilean

 Durere brusc instalata la miscare active
 Limitarea miscarii
 Durere la palparea tendonului
 Hematom peri tendon
 Tumefactia tendonului sau defect de continuitate (de obicei la 2-6 cm de insertie) – pot fi mascate de edemul de vecinatate sau de hematom
 Aliniere deficitara a plantei
 Test Thompson pozitiv

17
Q

Entezita

A

= locul de insertie al ligamentelor, tendoanelor, capsulelor articulare si fasciilor la nivelul oaselor
- Sunt zone intens vascularizate -> sunt predispuse la infectii sau afectiuni autoimune cu depozite de antigen
- Dintre bolile autoimune, cele mai frecvent asociate cu entezite sunt spondilartropatiile – zonele cele mai frecvent afectate sunt insertia fasciei plantare si regiunea tendonului ahilean
- Simptome
 Durere spontan si la palpare
 tumefactie

18
Q

Fasceita

A
  • Modificari
    degenerative / proliferative

Contractura Dupuytren
- > 80% din pacienti sunt barbate
- Cel mai frecvent peste varsta de 50 ani
- Cel mai frecvent afecteaza zona degetelor 4 si 5
- Evolueaza cu agravare progresiva
- Debuteaza ca zona de ingrosare palmara care poate fi ocazional dureroasa
- Contracturile ulterioare sunt nedureroase
- Rar poate asocia tenosinovita care este dureroasa

19
Q

Sindroame articulare

A
  1. Sd de artrită:
    - Dureri vii, intense
    - Semne inflamatorii locale
    - Fen. generale: febră, VSH ↑, Fbg↑
    - Interlinii articulare sensibile
  2. Sd de artroză:
    - Durere surdă, recidivantă, accentuata de mişcare, calmata de repaus
     Fără semne inflamatorii locale sau fen generale
     Meteodependente
     >40ani
     Cracmente
     Obiectiv: osteofite, noduli Heberden, Bouchard

→ afectare < 3 artic => mono / oligoartrita inflamatorie cronica - infectie asimptomatica
- artrita psoriazica
- sd Reiter= infectie in alta parte a corpului cu inflamarea articulatiei
- artrita juvenila paucisimptomatica
→ afectare > 3 artic => poliartrita cronica inflamatorie - asimetrica
- artrita psoriazica - sd Reiter= durere si umflare articulara
- simetrica= poliartrita rematoida

20
Q

Osteoartrita (artroza)

A

= cea mai frecventa forma de afectare articulara; debut > 40 ani
- majoritatea pacientilor au ca manifestari principale durerea si limitarea mobilitatii
- Unele manifestari variaza mult intre pacienti – varsta debutului / ordinea artic
afectate / progresia bolii -> poate varia de la forme asimptomatice (modificari decelate la examene imagistice de rutina) pana la forme care altereaza profund calitatea vietii limitand major mobililitatea

21
Q

Artrita monoarticulara

A
  • Date importante de anamneza
     Varsta
     Sex
     Traumatisme recente / intepaturi de insect / calatorii
     Dieta / alcool / utilizare de droguri
     Medicatie - ! Imunosupresoare
     Istoric familial de afectare articulara
     Istoric personal de afectare articulara
  • Manifestari
     Durere
     Tumefactie, caldura locala, eritem
     Scaderea mobilitatii partiala / complete
     Uneori febra sau alte manif sistemice
  • Debutul durerii
     Secunde - minute – traumatism / fractura / dislocare / corp strain
     Hh – zile – infectie / artrita cu cristale
     Zile – sapt – afectare cronica – poliartrita reumatoida etc

Complicatii
1. Artrita septica
Osteomielita
Necroza
Eroziuni osoase
Sepsis -> deces
Ankiloza fibroasa
2. Guta
- Tofi
- Inflam articulara cronica + eroziuni / deformari / ankiloza
- Litiaza / boala cronica de rinichi

22
Q

Reumatismul articular acut (RAA)

A

Def: boală inflamatorie sistemică a ţesutului conjunctiv datorată unui răspuns imun anormal la o infecţie faringo-amigdaliană anterioară cu STREPTOCOC BETA- HEMOLITIC GRUP A.
Clinic:
 manif după 3 săpt de la infecţie
 Criteriile Jones:
o majore: cardita(miocardita, endocardita), artrita, coreea Sydenham(mişcări involuntare ale feţei şi mb, dificultati de scriere si vorbire), noduli subcutanaţi, eritemul marginat
ominore:febra,artralgia,↑intervalPR,↑reactanţidefazăacută (VSH, PCR)
- diagnostic + : dovada infecţie Streptococ gr A (cultură, ASLO, Ac anti DNA-za B, antigene streptococice) şi 2 criterii majore sau 1 M şi 2 m

23
Q

Artrita gutoasă

A

Def: inflamaţie acută apărută prin prezenţa în lichidul sinovial de cristale de urat monosodic monohidrat;
- Durere bruscă, violentă, predominant nocturnă
- Articulaţia MTF haluce (podagră), gleznă, cot, genunchi
- Tofi gutoşi – depuneri tegumentare: helix ureche, falange, bursa prepatelară,
olecraniu
- Obezi, consum de carne, alcool (bere, spirtoase)
- Deformantă, neanchilozantă
- Nefropatie urică, litiaza renală, tumori uroteliale
- Sdr.metabolic (HTA, dislipidemie, obezitate, intoleranţă la glucoză/DZ)

24
Q

Artrita reumatoidă

A

Boală inflamatorie cronică sistemică de etiologie neprecizată, afectează mai frecvent femeile, incidenţa maximă 20-60 ani.
Clinic:
- redoare matinală
- poliartrita simetrică, articulaţii mici, degete fusiforme
- semne inflamatorii articulare, redoare matinală, ↑ nocturnă

= articulaţii afectate:
-radiocarpiene, MCF: mâna în “spate de cămilă”, deviaţie cubitală a degetelor, degete în “gât de lebadă”, butonieră, atrofie interosoşi, eminentă tenară şi hipotenară
-MTF: aplatizare picior, halux valgus şi devierea externă a celorlalte degete “în gheară” sau “în ciocan”
-coloana cervicală: subluxaţie atlanto-axială - artrita deformantă (subluxaţii articulare), anchilozantă

Manifestări extraarticulare:
-Anemie uşoară, normocromă, normocitară
-Sdr.Felty (PAR + splenomegalie + leucopenie)
-noduli subcutanaţi
-tenosinovite şi bursite
-pulmonare: pleurită, revărsat pleural, fibroză pulmonară, noduli pulmonari, bronşiolita obliterantă, -Sdr.Caplan (fibroză pulmonară masivă)
-neurologică: mononevrită, neuropatie periferică, mielopatie cervicală;
-cardiacă: pericardită
-oculare: episclerită, Sdr.Sjogren, keratoconjunctivită sicca
-vasculite
-cutanate: pioderma gangrenosum, eritem palmar amiloidoză
-manifestări sistemice: febră, adenopatii, scădere ponderală

25
Q

Spondilartropatii

A

Artrite ce implică articulaţiile sacro-iliace, cu afectare periferică asimetrică, oligoarticulară
Seronegative = absenţa factorului reumatoid (FR)
Ag HLA - B27 pozitiv
Cuprind: spondilita ankilozantă, artrita reactivă, artrita psoriatică

Spondilita ankilozantă

Bărbat, tânăr 15 - 40 ani
Debut insidios cu durere lombară joasă accentuată dimineaţa cu durată > 30 min şi în repaus, ameliorată de mişcare – durată peste 3 luni
Sciatica în basculă
Forma centrală: reducerea mobilităţii coloanei vertebrale prin calcificarea lig intervertebraleà “coloana în şină de tramvai” sau “coloana de bambus”, rigidă => împiedică expansiunea toracică
Forma periferică: artrită de genunchi, gleznă, cot şi entesite
Forma mixtă: axială şi periferică
Rx: iniţial modificări de sacroileită bilaterală

  • Manifestări extraarticulare: uveită, CV (BAV), boală pulmonară restrictivă, amiloidoză şi afectare renală sec, osteopenie, osteoporoză
26
Q

Lupusul Eritematos Sistemic

A

Boală inflamatorie sistemică ce se caracterizează prin apariţia de Ac anti nucleari şi anticitoplasmă ce afectează predominant pielea, articulaţii, rinichi, sistem nervos, celule sanguine
Clinic:
Generale: febră, scădere ponderală, astenie Musculoscheletal:
 artrita/artralgie articulaţii mici, asimetric, durerea disproporţionată cu tumefacţie
Cutanat: rash malar (vespertilio), lupus discoid, fen. Raynaud, livedo reticularis (afectare pereti arteriali), telangiectazii (dilatarea sinuoasa a capilarelor cutanate), purpură
CV: endocardita Libman – Sacks, vasculita
Pulmonar: revărsat pleural, pneumonită, HTP Hematologic: anemie, trombocitopenie, leucopenie Renal: hematurie, leucociturie, proteinurie, SN, IRC

27
Q

Sclerodermia

A

Boală sistemică ce se caracterizează prin îngroşarea tegumentelor, fibroză tisulară şi
inflamaţie cronică în organe şi vasculopatie fibroproliferativă
Clinic:
îngroşare, îngustare şi indurare simetrică a pielii degetelor şi cea proximală
articulaţiilor metacarpo - şi metatarsofalangiene afectarea extremităţilor: cap, gât
Sclerodactilie (subtierea degetelor mainii)
cicatrici digitale post ulceraţii
fibroza pulmonară
telangiectazii
Sdr.Raynaud (tulburare care provoacă scăderea fluxului sanguin la degetele de la mâini)
afectare musculoscheletală: artralgii, mialgii, diminuarea mobilităţii articulare şi contracturi în flexie ale articulaţiei, slăbiciune musculară
afectare esofagiană: disfagie, esofag în baghetă de sticlă

28
Q

Osteoartrita

A
  • cea mai frecventă afectare articulară considerată a fi “degenerativă”, apare prin afectarea cartilajului articular dar şi a osului subcondral şi a sinoviale
  • afectează predominant artic. ce susţin “greutăţi”: genunchi, şold, coloana cervicală şi lombară, picior
  • FF: vârsta, obezitatea, traumatisme, utilizarea repetitivă, infecţii, depuneri de cristale, acromegalia, tulburări neuropatice (diabet, tabes dorsalis), luxaţia congenitală de şold
  • mâna: artic distală IFL (noduli Heberden), artic proximală IFL (noduli Bouchard)
  • coloana: osteofite
  • cracmente articulare
29
Q

Periartrita scapulo-humerala

A
  • Sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umarului + redoare
  • Anat-pat: Leziuni degenerative / inflamatorii (necroze + calcificari) ale tendoanelor : supraspinosului bicepsului
    Clinic:
  • Umarul dureros simplu
     Dureri moderate
     Semnul Resortului: abductie pana la 450
     Anat-pat: leziuni degenerative ± calcificari
  • Umarul dureros acut
     Debut brutal:
    o Dureriatroce
    o Impotentatotala
     Anat-pat:
    o Tendinita acuta
    o Bursita acuta
     Orice miscare activa: imposibila
    o Durere
    o Contractura

-Umarul blocat
Debut:
o Dureri moderate care evolueaza lent
Durerea dispare + mobilitate completa abolita
Anat-pat:
o Capsulita retractile

-Umarul pseudoparalitic
 Anat-pat:
o Ruptura intinsa (spontana/traumatica) a tendoanelor muschilor
rotatori)
 Clinic: ridicarea activa a bratului imposibila:
o miscarea pasiva este posibila

30
Q

Lombosciatica prin leziuni discale

A

Definitie: durere in regiunea lombara, iradiata de-a lungul membrului inferior
a. Discartroza
- Degenerescenta fara ruptura de inel fibros
- Clinic - durere:
 Localizata, moderata spre intensa
 Caracter mecanic
b. Leziuni discale cu ruptura inelului fibros
A. Fisura si ruptura posterioara incomplete
- Nucleul pulpos preseaza ligamentul longitudinal
- Clinic : lumbago acut
- Ruptura completa posterior
 Prolaps discal
 Nucleul pulpos irita o radacina a sciaticului
 Clinic
 Nevralgie sciatica prin conflict disco-radicular
 Debut brutal dupa ridicare de greutati
 Durere
o Accentuata de tuse
o Calmata de decubit
o Semnul “Soneriei”

31
Q

sdr.piramidal (AVC)

A

hemiplegie, tetraplegie, paraplegie, diplegie, monoplegia

32
Q

Ce poate cauza scaderea fortei musculare

A

-afectare neuron motor
-miastenia gravis
-intoxicatie cu organo-fosforice
-botulism
-dermatomiozita=miopatie inflamatorie idiopatică ce afectează şi pielea, articulaţiile, esofagul, plămânul
-Polimiozita
-Miopatii endocrine: hipo / hipertiroidism, boala Cushing, boala Addison
-dezechilibre electrolitice

33
Q

Ce poate cauza deformarile osoase

A

-boli genetice
-sifilis congenital
-anemii hemolitice congenitale
-paget osoasa ce reprezita ingrosarea calotei cu deformare de bazin si torace
-mielom- deformari asociate cu zone de osteoliza
-rahitism
-osteomalacia - lipsa mineralizarii matricii osoase
-osteoporoza