Sistematica vegetala - curs 4 Flashcards
regnul Plantae - caracteristici
Plantele au nutriție autotrofă și folosesc clorofila în procesul de fotosinteză (excepție: speciile carnivore și parazite).
Plantele sunt principalii producători și furnizează hrană direct sau indirect tuturor organismelor vii (substanțe de rezervă precum amidon).
Țesuturile vasculare sunt absente la plantele inferioare (Alge și Briofite), dar sunt prezente la plantele superioare (Pteridofite, Gimnosperme și Angiosperme).
Ciclul de viață al plantelor prezintă două faze distincte: sporofitică (diploidă) și gametofitică (haploidă), care alternează – alternanța generațiilor.
sistematica
Sistematica este ştiința care se ocupă cu recunoaşterea, denumirea şi clasificarea plantelor în grupuri, categorii sau unități sistematice de diferite valori, numite taxoni.
care este taxonul de baza in clasificarea plantelor ?
specia = una sau mai multe populații de indivizi asemănători între ei.
Specia se caracterizează prin:
-capacitate de autoreproducere,
-ocuparea unui anumit areal,
-răspândire şi evoluție proprie.
tipuri de taxoni
-supraspecifici (mai mari decât specia), în ordine ierarhică sunt: genul, familia, ordinul, clasa, încrengătura şi regnul.
-infraspecifici (mai mici decât specia): subspecia, varietatea, forma.
nomenclatura binara
Ex. Prunus domestica (prunul):
Primul nume, Prunus, reprezintă genul şi se scrie cu literă mare, iar al doilea nume, domestica, reprezintă epitetul specific, se scrie cu literă mică şi are valoare numai împreună cu genul.
cu ce se noteaza speciile de origine hibrida ?
x
produs vegetal
organul sau partea de plantă recoltata și uscată (rar în stare proaspătă) care se folosește în scopul preparării unui medicament.
denumire produs vegetal
Salvie folium : Salvie : nume gen/specie de provenienta
(genitiv)
folium : nume organ (nominativ)
chemotaxonomie
Clasificare plantelor în funcție de compușii chimici sintetizați se numește chemotaxonomie.
compusi vegetali ( metaboliti) - clasificare
Metaboliți primari: glucide, lipide, proteine (au rol în creșterea și dezvoltarea plantei).
Metaboliți secundari: compuși fenolici, alcaloizi, uleiuri volatile, steroli (rol în apărarea plantei de diferiți patogeni sau factori stresori).
Metaboliții secundari (principii active, compuși bioactivi) au proprietăți farmacologice/toxicologice specifice – prezintă valoare terapeutică (în tratamentul afecțiunilor umane/animale).
plante avasculare
-Nu prezintă țesuturi conducătoare (lemn și liber); există o serie de țesuturi specializate în conducerea apei.
-Sunt plante inferioare, considerate primele specii care colonizează teritorii noi și inospitaliere = ”specii pionier”.
Clasificare:
1. Încrengătura Chlorophyta (Alge verzi)
2. Încrengătura Phaeophyta (Alge brune)
3. Încrengătura Rhodophyta (Alge roșii).
4. Încrengătura Bryophyta: Clasa Hepaticatae, Clasa Anthrocetatae, Clasa Bryatae
corpul algelor
tal
alge - generalitati
Sunt în general specii acvatice (de apă dulce și marine).
Sunt plante inferioare care nu prezintă corpul diferențiat în rădăcină, tulpină, frunze; corpul lor este numit tal.
Celulele acestor specii sunt acoperite de mucilagii (polimeri glucidici) care au rol de protecție a talului. Datorită habitatului specific (acvatic), conducerea apei prin sisteme speciale nu este necesară - țesutul vascular și mecanic este absent, talul fiind flexibil.
Algele sunt organisme autotrofe: prezintă pigmenți asimilatori (clorofilă), dar și alte tipuri de pigmenți precum carotenoide și xantine (galben-portocaliu), ficoeritrină (roșu), fucoxantină (oliv-maroniu). Pe baza prezenței acestor pigmenți, algele se clasifică în trei încrengături (filumuri):
Chlorophyta (Alge verzi)
Phaeophyta (Alge brune)
Rhodophyta (Alge roșii)
stiinta care se ocupa cu studiul algelor se numeste …..
fricologie
tipuri de alge dupa conditiile in care se dezvolta
Alge halofite – se dezvoltă în condiții neprielnice, în sărături (Dunaliella salina crește în lacurile sărate din zona Mării Negre).
Alge criofite – cresc în zăpadă (Chlamydomonas nivalis se dezvolată în zona montană, la altitudini mari – zăpadă roșie).
Alge epifite - se dezvoltă pe suprafața altor plante acvatice (Coleochaete and Rhodymenia) .
inmultirea algelor
vegetativa, asexuata si sexuata
Înmulțire vegetativă - prin fragmentare (din fiecare fragment se dezvoltă un nou tal).
Înmulțire asexuată - prin spori mobili (zoospori) sau imobili (aplanospori); prin germinare, din spori se produce un nou organism.
Înmulțire sexuată
prin contopirea gameților (celule simple, unicelulare) – fecundare => zigotul,
trei tipuri:
1. izogamie (gameți asemănători: mărime și caractere fiziologice)
2. anizogamie (gameți diferiți ca mărime, caractere fiziologice similare)
3. oogamie (gameți specializați, cum ar fi oosfera, gametul femel imobil, şi anterozoidul, gametul mascul, mobil).
alge - ciclu de viata
În ciclul de viață al algelor verzi se disting două generații: generația sporofitică (diploidă, asexuată) şi cea gametofitică (haploidă, sexuată).
Generația gametofitică (alga însăși) este de lungă durată.
increngatura chlorophyta
Sunt în general specii acvatice (apă dulce: Spirogyra, marine: Ulva).
Organisme unicelulare sau pluricelulare, cu structură, formă și mărime variabile: unicelulare (Chlamydomonas), coloniale (Volvox), multicelulare cu tal filamentos (Spirogyra), multicelulare cu tal foliaceu (Ulva).
Nutriție: autotrofă (prezintă cromatofori de diferite mărimi și forme): spirală, cup, stelată..
Conțin pirenoizi (structuri ce fixează dioxidul de carbon - necesar fotosintezei, precum și substanțe proteice).
Peretele celular prezintă un strat intern alcătuit din celuloză și unul extern format din pectină (polizaharid).
Înmulțire: vegetativă (prin fragmentare), asexuată (zoospori), sexuată (izogamie, anizogamie, oogamie).
Gametofitul (alga însăși) este faza dominantă.
volvox sp.
Speciile din genul Volvox trăiesc în colonii sferice, multicelulare (până la 40.000), legate între ele prin intermediul plasmodesmelor.
Colonia este formată din două tipuri de celule:
-celule somatice flagelate – situate la exteriorul coloniei, cu rol în mișcare;
-celule germinative – nu prezintă flagel, sunt situate în partea centrală a coloniei, au rol în nutriție și reproducere.
Înmulțire: asexuată și sexuată.
Spirogyra sp.
denumire populară: mătasea broaștei.
alga verde filamentoasă care populează apele dulci (lacuri, bălți);
are talul neramificat, ce plutește liber la suprafața apei:
filamentele sunt formate din celule dispuse uniseriat; nucleul este central; cromatoforul - formă de panglică, dispus în spirală, și prezintă pe suprafață pirenoizi în jurul cărora se formează grăuncioare de amidon.
Înmulțire:
Vegetativă: prin fragmentare;
Asexuată: zoospori.
Sexuată:
conjugare scalariformă: între două filamente vecine;
conjugare laterală: între două celule adiancente ale aceluiași filament.
Ulva lactuca
denumire populară: salata mării.
alge marină lamelară, frecventă şi în Marea Neagră.
Tal aplatizat (30 cm lungime), cu o porțiune bazală discoidală, lățită (crampon), prin care se fixează de substrat;
Înmulțire: asexuată (zoospori) și sexuată (gameți).
Utilizări:
-specie comestibilă (salată, supe),
-nutreț pentru animale,
-îngrășământ organic.
Cladophora glomerata
Denumire populară: lâna broaștei.
Este o algă pluricelulară, întâlnită în apele dulci, stătătoare, dar şi ca buruiană în orezării; dezvoltarea excesivă poate reduce temperatura şi luminozitatea apei. Se întâlnește și în Marea Neagră.
Talul:
-este puternic ramificat si fixat la baza de substrat prin rizoizi.
membrana celulară este alcătuită din mai multe straturi caracteristice: un strat intern de natură celulozică propriu fiecărei celule, un strat intermediar și un strat extern comun întregului filament.
-celulele sunt polinucleate – prezintă mai mulți nuclei; au un cromatofor mare, reticulat, iar pe suprafața lui sunt pirenoizi, în jurul cărora se formează granule de amidon.
chara sp.
Denumire populară: brădișor.
Algă de apă dulce, cosmopolită în zona temperată, frecvent întâlnită în lacuri și bălți.
Talul:
-este format din axa principală (diferențiată în noduri și internoduri), ramuri dimorfe (ramură lungă de creștere nelimitată și ramuri scurte de creștere limitată), rizoizi (atașare de substrat),
-celulele au peretele impregnat cu carbonat de calciu – consistență rigidă a talului.
-structură similară cu plantele superioare, vasculare (plantele terestre au ca strămoș comun speciile de Chara).
Înmulțirea
Înmulțirea vegetativă – prin fragmentare.
Înmulțirea sexuată - oogamică.
Organele sexuale sunt vizibile, dispuse pe ramurile cu creștere limitată.
Organe sexuale bărbătești – anteridii (globule) ce produc anterozoizi (gameți bărbătești).
Organe sexuale femeiești – oogoane (nucule) ce produc oosfera (gamet femeiesc).
Fecundarea oosferei de către anterozoid duce la formarea zigotului diploid (oospor), care germinează și formează protonema (haploidă).
Alternața generațiilor este prezentă, faza gametofitică fiind predominantă.
importanta algelor verzi
-oxigenează şi depoluează apele;
-fixează azotul atmosferic în sol;
-sunt sursă de hrană pentru peşti;
-datorită conținutului bogat în proteină sunt folosite în furajarea animalelor, alimentația omului;
-participă la formarea solului, unele specii sunt folosite ca îngrăşământ organic.
-în cazul dezvoltării excesive sunt dăunătoare, constituind buruieni problemă în orezării
