Sistematica vegetala - curs 4

Question 1

regnul Plantae - caracteristici

Answer 1

Plantele au nutriție autotrofă și folosesc clorofila în procesul de fotosinteză (excepție: speciile carnivore și parazite).

Plantele sunt principalii producători și furnizează hrană direct sau indirect tuturor organismelor vii (substanțe de rezervă precum amidon).

Țesuturile vasculare sunt absente la plantele inferioare (Alge și Briofite), dar sunt prezente la plantele superioare (Pteridofite, Gimnosperme și Angiosperme).

Ciclul de viață al plantelor prezintă două faze distincte: sporofitică (diploidă) și gametofitică (haploidă), care alternează – alternanța generațiilor.

Question 2

sistematica

Answer 2

Sistematica este ştiința care se ocupă cu recunoaşterea, denumirea şi clasificarea plantelor în grupuri, categorii sau unități sistematice de diferite valori, numite taxoni.

Question 3

care este taxonul de baza in clasificarea plantelor ?

Answer 3

specia = una sau mai multe populații de indivizi asemănători între ei.

Specia se caracterizează prin:
-capacitate de autoreproducere,
-ocuparea unui anumit areal,
-răspândire şi evoluție proprie.

Question 4

tipuri de taxoni

Answer 4

-supraspecifici (mai mari decât specia), în ordine ierarhică sunt: genul, familia, ordinul, clasa, încrengătura şi regnul.

-infraspecifici (mai mici decât specia): subspecia, varietatea, forma.

Question 5

nomenclatura binara

Answer 5

Ex. Prunus domestica (prunul):

Primul nume, Prunus, reprezintă genul şi se scrie cu literă mare, iar al doilea nume, domestica, reprezintă epitetul specific, se scrie cu literă mică şi are valoare numai împreună cu genul.

Question 6

cu ce se noteaza speciile de origine hibrida ?

Answer 6

x

Question 7

produs vegetal

Answer 7

organul sau partea de plantă recoltata și uscată (rar în stare proaspătă) care se folosește în scopul preparării unui medicament.

Question 8

denumire produs vegetal

Answer 8

Salvie folium : Salvie : nume gen/specie de provenienta
(genitiv)
folium : nume organ (nominativ)

Question 9

chemotaxonomie

Answer 9

Clasificare plantelor în funcție de compușii chimici sintetizați se numește chemotaxonomie.

Question 10

compusi vegetali ( metaboliti) - clasificare

Answer 10

Metaboliți primari: glucide, lipide, proteine (au rol în creșterea și dezvoltarea plantei).

Metaboliți secundari: compuși fenolici, alcaloizi, uleiuri volatile, steroli (rol în apărarea plantei de diferiți patogeni sau factori stresori).

Metaboliții secundari (principii active, compuși bioactivi) au proprietăți farmacologice/toxicologice specifice – prezintă valoare terapeutică (în tratamentul afecțiunilor umane/animale).

Question 11

plante avasculare

Answer 11

-Nu prezintă țesuturi conducătoare (lemn și liber); există o serie de țesuturi specializate în conducerea apei.
-Sunt plante inferioare, considerate primele specii care colonizează teritorii noi și inospitaliere = ”specii pionier”.

Clasificare:
1. Încrengătura Chlorophyta (Alge verzi)
2. Încrengătura Phaeophyta (Alge brune)
3. Încrengătura Rhodophyta (Alge roșii).
4. Încrengătura Bryophyta: Clasa Hepaticatae, Clasa Anthrocetatae, Clasa Bryatae

Question 12

corpul algelor

Answer 12

tal

Question 13

alge - generalitati

Answer 13

Sunt în general specii acvatice (de apă dulce și marine).

Sunt plante inferioare care nu prezintă corpul diferențiat în rădăcină, tulpină, frunze; corpul lor este numit tal.

Celulele acestor specii sunt acoperite de mucilagii (polimeri glucidici) care au rol de protecție a talului. Datorită habitatului specific (acvatic), conducerea apei prin sisteme speciale nu este necesară - țesutul vascular și mecanic este absent, talul fiind flexibil.

Algele sunt organisme autotrofe: prezintă pigmenți asimilatori (clorofilă), dar și alte tipuri de pigmenți precum carotenoide și xantine (galben-portocaliu), ficoeritrină (roșu), fucoxantină (oliv-maroniu). Pe baza prezenței acestor pigmenți, algele se clasifică în trei încrengături (filumuri):
Chlorophyta (Alge verzi)
Phaeophyta (Alge brune)
Rhodophyta (Alge roșii)

Question 14

stiinta care se ocupa cu studiul algelor se numeste …..

Answer 14

fricologie

Question 15

tipuri de alge dupa conditiile in care se dezvolta

Answer 15

Alge halofite – se dezvoltă în condiții neprielnice, în sărături (Dunaliella salina crește în lacurile sărate din zona Mării Negre).

Alge criofite – cresc în zăpadă (Chlamydomonas nivalis se dezvolată în zona montană, la altitudini mari – zăpadă roșie).

Alge epifite - se dezvoltă pe suprafața altor plante acvatice (Coleochaete and Rhodymenia) .

Question 16

inmultirea algelor

Answer 16

vegetativa, asexuata si sexuata

Înmulțire vegetativă - prin fragmentare (din fiecare fragment se dezvoltă un nou tal).

Înmulțire asexuată - prin spori mobili (zoospori) sau imobili (aplanospori); prin germinare, din spori se produce un nou organism.

Înmulțire sexuată
prin contopirea gameților (celule simple, unicelulare) – fecundare => zigotul,
trei tipuri:
1. izogamie (gameți asemănători: mărime și caractere fiziologice)
2. anizogamie (gameți diferiți ca mărime, caractere fiziologice similare)
3. oogamie (gameți specializați, cum ar fi oosfera, gametul femel imobil, şi anterozoidul, gametul mascul, mobil).

Question 17

alge - ciclu de viata

Answer 17

În ciclul de viață al algelor verzi se disting două generații: generația sporofitică (diploidă, asexuată) şi cea gametofitică (haploidă, sexuată).

Generația gametofitică (alga însăși) este de lungă durată.

Question 18

increngatura chlorophyta

Answer 18

Sunt în general specii acvatice (apă dulce: Spirogyra, marine: Ulva).

Organisme unicelulare sau pluricelulare, cu structură, formă și mărime variabile: unicelulare (Chlamydomonas), coloniale (Volvox), multicelulare cu tal filamentos (Spirogyra), multicelulare cu tal foliaceu (Ulva).

Nutriție: autotrofă (prezintă cromatofori de diferite mărimi și forme): spirală, cup, stelată..

Conțin pirenoizi (structuri ce fixează dioxidul de carbon - necesar fotosintezei, precum și substanțe proteice).

Peretele celular prezintă un strat intern alcătuit din celuloză și unul extern format din pectină (polizaharid).

Înmulțire: vegetativă (prin fragmentare), asexuată (zoospori), sexuată (izogamie, anizogamie, oogamie).

Gametofitul (alga însăși) este faza dominantă.

Question 19

volvox sp.

Answer 19

Speciile din genul Volvox trăiesc în colonii sferice, multicelulare (până la 40.000), legate între ele prin intermediul plasmodesmelor.

Colonia este formată din două tipuri de celule:
-celule somatice flagelate – situate la exteriorul coloniei, cu rol în mișcare;
-celule germinative – nu prezintă flagel, sunt situate în partea centrală a coloniei, au rol în nutriție și reproducere.

Înmulțire: asexuată și sexuată.

Question 20

Spirogyra sp.

Answer 20

denumire populară: mătasea broaștei.

alga verde filamentoasă care populează apele dulci (lacuri, bălți);

are talul neramificat, ce plutește liber la suprafața apei:
filamentele sunt formate din celule dispuse uniseriat; nucleul este central; cromatoforul - formă de panglică, dispus în spirală, și prezintă pe suprafață pirenoizi în jurul cărora se formează grăuncioare de amidon.

Înmulțire:
Vegetativă: prin fragmentare;

Asexuată: zoospori.

Sexuată:
conjugare scalariformă: între două filamente vecine;
conjugare laterală: între două celule adiancente ale aceluiași filament.

Question 21

Ulva lactuca

Answer 21

denumire populară: salata mării.

alge marină lamelară, frecventă şi în Marea Neagră.

Tal aplatizat (30 cm lungime), cu o porțiune bazală discoidală, lățită (crampon), prin care se fixează de substrat;

Înmulțire: asexuată (zoospori) și sexuată (gameți).

Utilizări:
-specie comestibilă (salată, supe),
-nutreț pentru animale,
-îngrășământ organic.

Question 22

Cladophora glomerata

Answer 22

Denumire populară: lâna broaștei.

Este o algă pluricelulară, întâlnită în apele dulci, stătătoare, dar şi ca buruiană în orezării; dezvoltarea excesivă poate reduce temperatura şi luminozitatea apei. Se întâlnește și în Marea Neagră.

Talul:
-este puternic ramificat si fixat la baza de substrat prin rizoizi.
membrana celulară este alcătuită din mai multe straturi caracteristice: un strat intern de natură celulozică propriu fiecărei celule, un strat intermediar și un strat extern comun întregului filament.
-celulele sunt polinucleate – prezintă mai mulți nuclei; au un cromatofor mare, reticulat, iar pe suprafața lui sunt pirenoizi, în jurul cărora se formează granule de amidon.

Question 23

chara sp.

Answer 23

Denumire populară: brădișor.

Algă de apă dulce, cosmopolită în zona temperată, frecvent întâlnită în lacuri și bălți.

Talul:
-este format din axa principală (diferențiată în noduri și internoduri), ramuri dimorfe (ramură lungă de creștere nelimitată și ramuri scurte de creștere limitată), rizoizi (atașare de substrat),
-celulele au peretele impregnat cu carbonat de calciu – consistență rigidă a talului.
-structură similară cu plantele superioare, vasculare (plantele terestre au ca strămoș comun speciile de Chara).

Înmulțirea
Înmulțirea vegetativă – prin fragmentare.
Înmulțirea sexuată - oogamică.
Organele sexuale sunt vizibile, dispuse pe ramurile cu creștere limitată.
Organe sexuale bărbătești – anteridii (globule) ce produc anterozoizi (gameți bărbătești).
Organe sexuale femeiești – oogoane (nucule) ce produc oosfera (gamet femeiesc).
Fecundarea oosferei de către anterozoid duce la formarea zigotului diploid (oospor), care germinează și formează protonema (haploidă).
Alternața generațiilor este prezentă, faza gametofitică fiind predominantă.

Question 24

importanta algelor verzi

Answer 24

-oxigenează şi depoluează apele;
-fixează azotul atmosferic în sol;
-sunt sursă de hrană pentru peşti;
-datorită conținutului bogat în proteină sunt folosite în furajarea animalelor, alimentația omului;
-participă la formarea solului, unele specii sunt folosite ca îngrăşământ organic.
-în cazul dezvoltării excesive sunt dăunătoare, constituind buruieni problemă în orezării

Question 25

increngatura Phaeophyta

Answer 25

Cuprinde specii marine cu tal pluricelular (până la 400 m lungime), fiind frecvent întâlnite în apele reci (mări și oceane).

Talul
-este pluricelular, de tip filamentos, lamelar sau tridimensional, diferențiat în:
rizoid - fixează alga;
cauloid - cu aspect de tulpină,
filoid - cu aspect de frunză.
-prezintă celule specializate în depozitarea substanțelor de rezervă, asimilație, susținere.
-Peretele celular este acoperit la exterior de un strat gelatinos de acid alginic/alginați (polizaharide).

Nutriție: autotrofă (conțin clorofilă ca pigment asimilator).

Culoarea caracteristică este dată de prezența fucoxantinei - pigment responsabil de nuanțele oliv-brune.

Substanțe de rezervă caracteristice: laminarina (polizaharid), alături de manitol și ulei gras.

Înmulțire:
asexuată: zoospori biflagelați.
sexuată - oogamie.
alternanța generațiilor este prezentă.

sporofitul (alga însăși) este faza dominantă la algele brune superioare: Laminaria, Fucus.

Question 26

acid alginic,alginati

Answer 26

Acid alginic – polimer glucidic cu structură liniară.

Solubilitate:
Acid alginic, alginat de Ca: insolubili în apă, dar gonflează în prezența acesteia,
Alginat de Na, K: 1-3% - formează cu apa o soluție vâscoasă; > 3% - formează geluri cu apa.

Utilizări:
-Acid alginic + săruri (alginat de Na, K): protector pentru mucoasa esofagiană în reflux gastro-esofagian;
-Alginat de Ca: hemostatic (benzi, feșe impregnante);
-cosmetologie: agenți emolienți, de hidratare;
-aditivi alimentari (agenți de îngroșare E400-405: budinci, supe instant).

Question 27

Laminaria saccharina

Answer 27

Este o algă marină răspândită în mările și oceanele reci, arctice și antarctice.

Talul este diferențiat în rizoid, cauloid și filoid - în formă de panglică cu marginile ondulate (lungime până la 7 m).

Utilizări:
-algă comestibilă (filoid: salate, conserve, supe),
-biocombustibil (prin ardere degajă o cantitate mare de energie),
-sursă importană de iod (cu rol în funcționarea glandei tiroide), manitol (scade presiunea intraoculară și intracraniană), acid alginic și alginați (uz medical, industria alimentară, cosmetologie).

Question 28

Fucus vesiculosus

Answer 28

Este o algă marină cu tal ce ajunge până la 90 cm; întâlnită frecvent pe coastele Mării Nordului, Marii Baltice, Oceanului Atlantic și Oceanului Pacific.

Talul algei este constituit din rizoid (disc adeziv), cauloid scurt si filoid.

Filoidul este lamelar, ramificat dichotomic și prezintă o proeminență în zona mediană cu aspect de nervură.

Pe suprafața talului există vezicule pline cu aer = aerociste, dispuse lateral, de o parte și de alta, față de zona mediană.

Sursă importantă de alginați, iod, compuși fenolici și minerale.

Question 29

Macrocystis sp.

Answer 29

Algă marină răspândită în zona subtropicală și temperată.

Este componenta majoră a ”pădurilor de alge”.

Talul este diferențiat în rizoid și cauloid, care la bază prezintă 3-4 ramificații. Pe cauloid filoidele se dispun neregulat de-a lungul axului principal; la baza filoidelor se găsesc aerociste.

Question 30

Cytoseira barbata

Answer 30

Este o algă brună frecvent întâlnită în Marea Neagră.

Talul este cilindric, foarte ramificat, având aspect de tufă.

La partea inferioară prezintă un crampon, cu ajutorul căruia se prinde de substrat.

Pe traiectul ramurilor apar aerociste alungite.

Question 31

Increngatura Rhodophyta

Answer 31

Cuprinde alge evoluate, pluricelulare, cu tal de dimensiuni mai mici decât algele brune (maxim 1 m).

Sunt frecvent întâlnite în apele marine calde (în apropierea țărmului).

Talul este diferențiat în rizoid, cauloid şi filoid.

Nutriție autotrofă (clorofilă - pigment asimilator).

Conțin ficoeritrina (pigment responsabil de culoarea caracteristică – nuanțe de roșu).

Produsul de asimilație este amidonul de floridee (polizaharid).

Înmulțire: vegetativă (prin fragmentare), asexuată (zoospori), sexuată (oogamie).
Gametofitul (alga însăși) este faza dominantă.

Question 32

Agar-agar (Agar,Geloza)

Answer 32

Surse vegetale: Gelidium sp., Gracilaria sp., Eucheuma sp.

Format din polizaharide: agaroză și agaropectină.

Utilizări
-mediu de cultură în microbiologie,
-aditiv alimentar (agent de stabilizare la prepararea înghețatei, cremelor, și agent de gelifiere – obținerea gemurilor, jeleurilor).

Question 33

Carrageen

Answer 33

Surse vegetale: Chondrus crispus, Gigartina mamillosa

Format din polizaharide: carrageenani.

Utilizări
-aditiv alimentar: agent de stabilizare a produselor lactate (iaurturi, înghețată),
-agenți de gelifiere (stomatologie: geluri bucale, paste de dinți),
-cosmetologie (proprietăți hidratante).

Question 34

Porphyra sp.

Answer 34

Genul cuprinde peste 70 de specii de alge cosmopolite, cu habitat în apele marine reci, în zona de coastă a Oceanului Atlantic și Oceanului Pacific.

Alge comestibile: utilizate în bucătăria asiatică pentru obținerea unor preparate tradiționale – sushi (Japonia), gimbap (Korea).

Prezintă o importanță economică semnificativă - în Japonia: producția anuală este evaluată la 1 miliard de dolari.

Speciile de Porphyra sunt surse importante de vitamina B12 (cu rol în sinteza ADN, în metabolismul lipidic și proteic; asigură buna funcționare a sistemului nervos central).

Question 35

Gracilaria sp. si Gelidium sp.

Answer 35

Genuri cu importanță economică: membranele celulelor se gelifică; aceste alge servesc la extragerea agarului.

Gracillaria sp. – alge cu tal cilindric, ușor lățit, ramificat neregulat, cu aspect de tufă. Sunt alge comestibile: dieta umană (cultivate îndeosebi în Asia, America de Sud, Oceania).

Gelidium sp. - alge roșii evoluate, cu tal mare cilindric, ramificat, de consistență cartilaginoasă, răspândite în Marea Mediterană și Oceanul Atlantic.

Question 36

Chondrus crispus / Gigartina mamillosa

Answer 36

Genuri cu importanță economică: surse de carageen.

Chondrus crispus - algă marină cu talul aplatizat, cu aspect de bandă, ramificat dichotomic, sub forma unor tufe. Habitat: coastele Atlanticului de Nord.

Gigartina mamillosa - alga roșie cu tal bogat, ramificat dichotomic, cu aspect de tufă; pe suprafață prezintă numeroase excrescențe scurte. Habitat: Marea Mediterană, coastele Atlanticului de Nord.

Question 37

Ceramium rubrum

Answer 37

este o algă roșie răspândită în apele mărilor și oceanelor, frecventă și în Marea Neagră.

prezintă un tal filamentos si ramificat, iar terminațiile filamentelor sunt dihotomice în formă de clește, cu cele două extremități curbate, una către alta.

celulele care alcătuiesc talul sunt cilindrice, dispuse monoseriat; terminal talul prezintă un manșon format din celule mici, roșii, care dau filamentelor un aspect articulat.

Question 38

Importanta algelor

Answer 38

Captarea dioxidului de carbon (prin procesul de fotosinteză) și sursă de oxigen (rezultat în urma fotosintezei) pentru organismele acvatice.

Sursă de hrană pentru speciile acvatice, nutreț pentru animale și componente ale dietei umane.

Sursă importantă de hidrocoloizi: acid alginic/alginați (alge brune), carageen și agar (alge roșii), cu numeroase utilizări industriale.