Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

MV-teste > Micro - curs 3 (bacili gram pozitivi, nesporulati) > Flashcards

Micro - curs 3 (bacili gram pozitivi, nesporulati) Flashcards

1
Q

Grupa bacililor gram pozitivi, nesporulati

A

Fam. Listeriaceae : Genul: Listeria,
Fam. Erysipelotrichaceae Genul Erysipelotrix.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Cate specii cuprinde genul Listeria, plus impartire

A
  • 7 specii

-prima : L.monocytogenes (specia tip), L.ivanovii,
L.innocua, L.seeligeri, L.denitrificans și L.welshimeri

-a doua : L.gray

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

care este specia tip a genului Listeria ? Cum este considerata la ora actuala?

A

L. monocytogenes
-considerata la ora actuala o bacterie ubicvitara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Ecologie - genul Listeria

A

-larga raspandire in natura
-se pot intalni ca bacterii saprofite, dar sunt frecvent intalnite si ca germeni comensali-la oameni si animale sanatoase(peste 70 de specii)

-Sunt frecvent întâlnite în diferite produse de origine alimentară, atât de origine animală cât și vegetală, alimente care pot reprezenta surse de infecție pentru om.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Ce spectru de patogenitate are L.monocytogenes?

A

-spectru larg de patogenitate, afectand numeroase specii de mamifere domestice si salbatice, pasari, pesti, reptile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Cum poate evolua listerioza?

A

-poate evolua sub 3 forme
<sepricemice
<nervoase (meningoencefalita)
<avortigena (avort)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Ce animale sunt cele mai afectate de listerioza?

A
  • Dintre animale ovinele și caprinele sunt cel mai de afectate cu toate cele trei forme, taurinele se infectează mai rar, fiind urmate de suine, păsări, cabaline, rozătoare.
  • Omul se infestează de obicei prin consumul alimentelor contaminate, mai rar prin contactul cu animalele bolnave
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

resistenta la factorii de mediu - Listeria

A
  • Germene foarte rezistent la condițiile mediului ambiant.

-În produse alimentare de origine animală, în vegetale, în furaje chiar însilozate, în ape de suprafață poate supraviețui luni sau chiar ani de zile, putându-se uneori multiplica.

  • Posedă o rezistență crescută la pasteurizare : la 63°C rezistă 10 min., iar la temperatura de 75°C timpul de 10 secunde este ineficient în cazul probelor puternic contaminate.
  • Rezistă foarte bine la temperaturi scăzute (germene psichrofil), până la 4 luni iarna, iar înghețările nu alterează decât parțial patogenitatea listeriilor.
  • În apele de suprafață la temperaturi de 2-5°C rezistă
    până la 750 zile
    -iar în culturile vechi (deshidratate) timp de câteva luni.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

cele mai active antibiotice pentru listerie

A

ampicilina, eritromicina, neomicina, cefalosporine, tetracicline

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

antibioticele folosite in tratarea listeriilor la oi si la om

A

ampicilina cu gentamicina

pt om - cefalosporine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

unde sunt localizate listeriile?

A

-la nivel intracelular

-sensibilitatea in vitro uneori ineficienta in vivo datorita localizarii intracelulare a listeriilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

cultivare si caractere culturale (temp de dezvoltare, cant de oxigen necesara, medii adecvate, aspect medii solide, aspect medii lichide) -listerie

A
  • Germen aerob sau microaerofil, se multiplică la temperaturi cuprinse între 3-45°C, cu un optim de 30-37°C.
  • Crește pe medii uzuale, dar se pot utiliza și medii de îmbogățire și selective. Ca tehnică de îmbogățire se poate utiliza și îmbogățirea la frig (4°C).
  • Pe medii lichide produce turbiditate slabă, cu depozit granular aderent la fundul tubului.
  • Pe medii solide se formează colonii mici, fine,
    semitransparente cu dimensiuni de 0,5-1mm, asemănătoare cu cele produse de bacilul rujetului.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

caractere morfologice - listeria

A
  • Bacili scurți sau cocobacili de 1-2/0,3-0,5 µm, fără a avea în frotiuri un mod de dispunere caracteristic, se pot observa grupări diplo, în forma literei V, Y și mai rar grupări în palisade.
  • Germene nesporulat, necapsulat, Gram pozitiv, ciliat (numai la 22-25°C).
  • În culturile vechi predomină forme bacilare lungi sau chiar filamente devenind și Gram labili.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

caractere biochimice - listeria

A
  • Nu au o mare specificitate.
  • Fermentează glucidele, este neproteolitic (nu lichefiază gelatina), nu produce indol, hidrogen sulfurat, catalazo-pozitiv. Reduce nitrații în nitrați, este beta hemolitic.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

ce anigene poseda L.monocytogenes? +impartire

A
  • L.monocytogenes posedă antigene somatice și antigene flagelare.

Pe baza antigenelor somatice sunt descrise 5 tipuri notate cu cifre de la I la V, iar în baza celor flagelare sunt identificate 4
tipuri notate cu A,B,C și D.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

cate serotipuri sunt identificate la ora actuala ? -listerii

A

17 serotipuri, dintre care 13 apartin speciei L. monocytogenes

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

ce serotip produce listerioza la om?

A

4b gravide
1/2b non-gravide

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

patogenitatea - listerii

A
  • Este determinată în primul rând de virulență și într-o
    măsură mai mică de toxicitate. În organismul gazdă
    se multiplică frecvent intracelular.
  • Produce o exotoxină termolabilă, cu efect hemoragico-necrotică, letală pentru animalele de laborator și acțiune citopatică asupra culturilor celulare.
  • Alți factori de patogenitate sunt listeriolizina O (hemolizina listerică), fosfolipazele C și metaloproteaza
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

infectie experimentala - listerii

A
  • Șoarecii sunt animalele de laborator cele mai sensibile.
    Administrarea culturii se face pe cale nazală sau
    intraperitoneal. Șoriceii mor în 7-14 zile, cu leziuni de
    hepatită și splenită necrotică.
  • În vederea diagnosticului curent se folosește cobaiul sau
    iepurele, la care se realizează instilarea culturii în sacul
    conjunctival (testul lui Anton). Testul este pozitiv când
    apar manifestări de cheratoconjuctivită purulentă ce
    poate evolua spre vindecare, sau infecția se complică, se
    generalizează și animalul moare.
  • Porumbelul este rezistent, criteriu diferențial față de
    bacilul rujetului.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

familia Erisipelotrichaceae - specie tip

A

E.rhusiopathiae
sinonim: E.insidiosa
denumire comuna: bacilul rujetului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Ecologie - Erysipelotrix

A
  • Germene larg raspândit în natură, fiind prezent pe
    mucoasa rinofaringiană și amigdale la numeroase
    specii de mamifere, păsări, pești,crustacee, insecte, etc.

Suinele sunt purtătoare și eliminatoare în proporție foarte mare (78-79%).

  • Se poate izola și din mediile naturale (sol,apă, ape
    menajere), unde poate supraviețui un timp îndelungat datorită rezistenței la factorii de mediu și la procesele de putrefacție.
22
Q

care este boala produsa de E. rhusiopathiae, ce specie este afectata cel mai frecvent plus alte specii afectate, formele,evolutie, jinfectia la om

A

boala rujetului(branca), se intalneste cel mai frecvent la porc

La această specie poate evolua sporadic sau enzootic, cu forme septicemice acute sau forme cronice cu diferite localizări (dermatite, artrite, endocardite).

  • Sub forme enzootice (septicemii) se pot întâlni la păsări (curci, fazani, păuni, găini,gâște), iar la miei boala apare sub forma unor artrite (mai ales la tineret).
  • La om se manifestă ca o infecție locală, benignă, numită și erisipeloidul lui Rosenbach.
23
Q

rezistenta la factorii de mediu plus dezinfectanti activi- Erysipelotrix

A
  • Germene rezistent pentru un nesporulat, rezistența fiind mărită de prezența substanțelor organice.
  • Rezistă la sărare, afumare, acidifiere, și chiar la putrefacție. În cadavre poate rămâne viabil peste 4 luni.
  • La 70°C este distrus în 5 min. Dezinfectantele cele mai
    active sunt : formolul 2%, fenolul 5%, NaOH 1%.
24
Q

sensibilitatea la antibiotice -Erysipelotrix

A

cele mai active sunt penicilina, streptomicina, aureomicina, tetraciclina.

25
Q

conduita diagnosticului etiologic -Erysipelotrix

A

I. Recoltarea de probe : creier, splină, ficat, avortoni, tonsile, os, cord (infecții septicemice)

II. Examen bacterioscopic direct : efectuarea de frotiuri din ficat, splină, colorate Gram.

Semnificație diagnostică - prezența bacililor fagocitați în citoplasma celulelor Kupffer (aspect de perniță cu ace).

III. Examen bacteriologic constă în efectuarea de însămânțări pe medii simple sau pe medii cu ser, în vederea izolării și identificării

26
Q

cultivare - Erysipelotrix (caracteristicile germenului- cant de oxigen preferata, temperatura, si mediile ce pot fi folosite)

A
  • Germen aerob, facultativ anaerob (37°C).
  • Serofil (medii uzuale cu ser sau glucoză 5%, triptofan), iar pentru selectivitate se pot folosi cristal
    violet și azidă de sodiu.
27
Q

caractere culturale pe medii lichide si solide Erysipelotrix

A
  • Pe medii lichide se constată turbiditate discretă, iar la agitare apar valuri fine caracteristice, cu aspect de
    fum de țigară. Prin învechire se formează un depozit
    mic, aderent care la agitare apar ca niște filamente
    răsucite.
  • Pe medii solide se formează colonii mici fine, punctiforme, transparente, tip S, cu aspect de geam aburit, care prin învechire trec în colonii mari, neregulate, de tip R.
28
Q

Caractere morfologice Erysipelotrix

A
  • Bacil mic, foarte fin, fiind considerat cel mai fin bacil din grupa bacteriilor clasice (0,5-2,5 um/0,2-0,4)
  • Se găsesc frecvent ca grupări diplo, sub forma literei V sau lanțuri scurte, iar în culturi vechi și în leziuni cronice apar forme filamentoase
  • Este necapsulat, neciliat, nesporulat Gram pozitiv, dar se poate decolora ușor, fiind considerat Gram labil
29
Q

caractere biochimice - Erysipelotrix

A
  • Nu produce indol, nu reduce nitrații, nu hidrolizează esculina.
  • Produce hidrogen sulfurat.
  • Catalaza, oxidaza, ureaza sunt negative.
30
Q

structura antigenica - Erysipelotrix

A

Prin reacții de seroprecipitare s-au identificat 2 tipuri principale :

-serotipul A izolat din infecții acute, cu o virulență crescută;

-serotipul B, mai puțin virulent, izolat din infecții cronice, utilizat la producerea de vaccinuri

31
Q

Factori de patogenitate - Erysipelotrix

A

Patogenitatea este asigurată de virulență și toxicitate.

Virulența este dată de hialuronidază, prezentă în special la serotipurile A.
Toxinele (endotoxine) s-au evidențiat pe embrioni de găină,
și sunt responsabile de leziunile cutanate (eritem).

32
Q

Infectia experimentala -Erysipelotrix

A

Infecția experimentală se face pe șoarece, porumbel sau iepure, cobaiul fiind rezistent.
Se folosește de obicei șoarecele sau porumbelul, care mor în 4 zile, după ce au fost inoculați ip. cu 0,1-0,4 ml

33
Q

imunoprofilaxie - Erysipelotrix

A
  • Se utilzează vaccinuri vii, atenuate obținute din tulpina VR2,ce a fost atenuată prin pasaje succesive pe medii de cultură.
  • Tot profilactic în focarele de boală se poate utiliza serul antirujetic preparat pe cal la animalele sănătoase, iar la animalele bolnave în asociere cu penicilina.
34
Q

Genul Corynebacterium (aspect, aspect in frotiuri-grupari, caractere biochimice)

A

*Include bacterii mici, polimorfe (bacili fini, forme cocoide sau chiar filamente), Gram-pozitive ce au citoplasma granulară.

  • În frotiuri au grupări caracteristice de palisade, idiograme sau diferite grupări diplo (V sau L).
  • Se diferențiază în cadrul genului pe baza unor caractere biochimice (hemoliza, hidroliza esculinei, ureaza, reducerea nitraților).
35
Q

Impartirea Corynebacterium in functie de habitat si patogenitate

A

corinebacterii patogene pentru om și animale
corinebacterii patogene pentru plante și
nepatogene

36
Q

Corynebacterium - specii mai impotante

A

C. pseudotuberculosis (C.ovis)
C. diphteriae
C. equi (Rhodococcus equi)
C. renale
C. seminale
C. mastidis
C. kutcheri
C. felinum

37
Q

Corynebacterium pseudotuberculosis (C.ovis) (aspect, grupare,cultivare, patogenitate)

A

bacil fin, alungit sau cocoid
grupat în palisade,
necapsulat, nesporulat, neciliat
Crește pe medii uzuale.
Pe medii lichide produce turbiditate intensă, cu formarea unei pelicule la suprafață,
Pe medii solide formeaza colonii mici, opace, de culoare alb-gri (portocalii pe mediile vechi)

38
Q

Corynebacterium pseudotuberculosis - infectie naturala si experimentala

A
  • La ovine și caprine produce pseudotuberculoza sau limfadenita cazeoasă;
  • La cabaline produce limfangita cazeoasă.

În condiții experimentale este patogen pentru șoarece, cobai și iepure.

39
Q

C. equi (Rhodococcus equi)

A
  • Germene caracterizat printr-un dimorfism accentuat în funcție de mediul de cultură :
    în bulion are aspect de bacil drept sau încurbat,
    grupat sub formă de pachete,
    în frotiurile efectuate de pe medii solide are
    aspect oval, cocoid, fără grupări caracteristice.
  • Se cultivă pe medii uzuale, cu aspecte culturale
    asemănătoare cu C.pseudotuberculosis, doar căpigmenții coloniilor sunt de culoare galben-crem sau roz.
  • Este patogen pentru cabaline, la care determină singur
    sau în asociere cu alți germeni bronhopneumonia enzootică (tineret 2-4 luni). La suine și bovine poate provoca abcese și limfadenite.
40
Q

Corynebacterium renale

A
  • Sinonim : Bacillus pyelonephritis bovis
  • Se cultivă pe medii cu ser.
    Pe medii lichide produce turbiditate slabă, peliculă la suprafațăși sediment granular,
    Pe medii solide produce colonii opace, alb-cenușii sau crem
  • La taurine produce pielonefrită (surpriză de abator) și cistită.
  • Rareori se izolează din infecții purulente de la oaie, porc sau câine.
41
Q

C.diphteriae

A

(bacilul difteriei), bacterie toxigenă, produce difteria copiilor (monopatogenă)

42
Q

C.kutscheri (C.murium)

A

este o bacterie de dimensiuni mici, serofilă, patogenă pentru șoareci și șobolani la care produce abcese în organele interne.

43
Q

C.bovis

A

se multiplică pe medii fără ser
formează colonii mici punctiforme, tip R
comensal al mucoasei galactofore,
se poate izola ocazional din mamite.

44
Q

C.suis

A

se încadrează morfologic în grupa corinebacteriilor mici crește pe medii fără ser,
patogen pentru suine (pielonefrita)

45
Q

Genul Trueperella (Arcanobacterium) - specie tip, specie patogena

A

S-a separat din genul Corynebacterium
Specia patogenă pentru animale Trueperella (Arcanobacterium) pyogenes.
* Taxonomie – în cadrul genului sunt incluse 13 specii,
specia tip : A.haemolyticum

46
Q

Genul Trueperella (Arcanobacterium) - ecologie

A

germen epifit al mucoaselor la om și animale, fiind mai frevent întâlnit la suine și taurine, pe mucoasele tractusului respirator și aparatului urogenital.

47
Q

Genul Trueperella (Arcanobacterium) - rezistenta

A

prezintă o rezistență variabilă în funcție de substratul în care este înglobat.
La 60°C este distrus în 15-20 min

48
Q

Genul Trueperella (Arcanobacterium) - cultivare conditii plus caractere culturale

A

Germene facultativ aerob, serofil
produce pe medii lichide turbiditate moderată și sediment
granular
pe medii solide produce colonii fine, mici, transparente asemănătoare cu cele de streptococ

49
Q

Genul Trueperella (Arcanobacterium) - caractere morfologice

A
  • Bacil mic, fin și subțire cu dimensiuni de 0,3-2/0,2 um, uneori cu aspect cocoid (în culturile vechi)
  • Prezintă grupări caracteristice în palisade și idiograme.
  • Este necapsulat, neciliat, nesporulat, Gram pozitiv
50
Q

Genul Trueperella (Arcanobacterium) - caractere biochimice

A
  • Fermentează constant glucoza și maltoza.
  • Coagulează și acidifică laptele turnesolat.
  • Are capacitate proteolitică și hemolitică, producând o hemolizină asemănătoare cu cea a streptococilor beta.
51
Q

Genul Trueperella (Arcanobacterium) - patogenitate si infectie experimentala

A

Patogenitatea este dată de o exotoxină proteică, sensibilă la enzimele proteolitice, dar posedă și agresine (neuraminidaze, proteaze).
Este considerat un germen oportunist, devenind
patogen pe fondul intervenției unor cauze favorizante.

  • Infecția experimentală se face pe iepure care inoculat iv. manifestă apariția de abcese în organele interne.
52
Q

Genul Trueperella (Arcanobacterium) - sensibilitate la antibiotice

A

cele mai active s-au dovedit a fi penicilina, ampicilina, eritromicina și streptomicina.
Prezintă rezistență la tilozină

MV-teste (42 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions