fiziologie - mediul intern - sange Flashcards
mediul intern - lichide
- sange
-limfa
-lichid interstitial
-lichide transcelulare
care sunt lichidele transcelulare?
-lichid pleural
-lichid peritoneal
-lichid pericardic
-lichid sinovial
-lichid cefalo-rahidian
functiile apei
- Reglarea temperaturii corpului
- Protecție și lubrefiere
- Solvent
- Mediu de reacţie (biosinteză şi biodegradare);
- Realizarea proceselor de transport, secreţie si excretie
procentul de apa din organism + repartizarea acesteia
apa reprezinta 60% din greutatea corporala(procent mai mare la organismele tinere) si se imparte in:
-comp intracelulara - 40% - citoplasma tuturor celulelor
-comp extracelulara - 20% - apa lichidului transcelular - procent neglijabil)
- apa mediului interstitial(mediul de viata al celulelor)(15%)
-apa intravasculara - plasma sanguina si limfa(5%)
variatia cantitatii de apa din organism (adult M+F, nou nascut -tanar, varstnic, gras)
adult M-60%
F-50%
tanar - 70-75%
varstnic-45%
gras-40%
de ce procese este asigurata balanta apei in organism?
de aportul apei si eliminarea apei
cum este asigurat aportul de apa in organism?
-sursa exogena - apa ingerata + din alimente
-sursa endogena - apa metabolica in urma catabolismului nutrientilor
100g lipide -119 g apa 100g proteine -45g apa 100g glucide -56g apa
eliminarea apei
-pe cale renala (controlata neuro-umoral), dar si pe cale digestiva, pulmonara, cutanata sau prin productii
de ce depinde consumul bazal de apa
- depinde de cheltuielile calorice, la randul lor corelate cu suprafata corporala (astfel, o vaca are suprafata corporala de 3-4 ori mai mare decat cea a unui vitel, deci va avea nevoie de 3-4 ori mai multa apa)
ce este sangele
tesut mezenchimal, format din:
-o parte lichida (plasma)
-o parte celulara(elementele figurate)
ce este volemia + valoare pe kg
-volumul total de sange din organism
1kg corp - 60-90ml sange
in functie de ce se calculeaza volemia
- in functie de greutatea corporala
7,5% din greutatea corporala (in medie) cu variatii intre 5,5 - 9,2% (in functie de specie, varsta, stare fiziologica)
repartitia volumului sanguin in organism
-85% in rezervorul de joasa presiune: vene,cord,capilare, circulatie pulmonara
-15% in rezervorul de inalta presiune: artere
rezervoare sanguine - organe
ficat, splina
cat sange circula in repaus?
55% din sange, restul de 45% stagneaza in sistemul venos
-in activitate se realizeaza o redistribuire sanguina, fiind mai bine irigate organele solicitate (active)
reglarea volemiei
mentinerea constanta a volumului sangvin - se realizeaza prin mecanisme ce au la baza homeostazia apei:
*mecanism presional (forte ce actioneaza intracapilar si interstitial)
*mecanism umoral (ADH si aldosteron controleaza
volumul sangvin prin variatiile osmolaritatii)
*mecanism nervos ( reflexe de reglare a volemiei prin voloceptorii cardiaci sau baroceptorii sinocarotidieni, carjei aortice)
*mecanism renal ( cresterea sau scaderea diurezei)
compozitia sangelui
-plasma (substante organice si anorganice) - 55%
-elemente figurate (eritrocite, trombocite, leucocite) -45%
componentele plasmei
-proteine 7% - globuline, albumine, fibrinogen
-apa - 91%
-alte substante - 2% - ioni,nutrienti etc.
functiile sangelui
-transport (nutritie, respiratie, excretie)
-aparare(leucocite, proteine-anticorpi)
-homeostatie(termoreglare, echilibrul acido-bazic)
-reglare si control
-hemostaza fiziologica
proprietatile fizico-chimice ale sangelui (culoare, gust, miros, densitate, presiune osmotica, presiune oncotica, pH sanguin, raport plasma-elem figurate, vascozitatea sangelui)
-culoare- hemoglobina
- plasma - galbena, datorita pigmentilor biliari, in principal bilirubina
-gust - sarat, datorita NaCl
-miros - uneori metalic, datorita Fe din hemoglobina
-densitate - 1,042 - 1,060
hemoglobina + O2 - oxihemoglobina
hemoglobian + CO2- carbaminohemoglobina
-presiune osmotica(osmolaritatea)
<mentinerea constanta a Pos reprezinta izotonia
<5300-5500 mmHg
-presiune oncotica(coloid osmotica)
<25-33 mmHg
-pH sanguin 7,4 (7,3-7,56)
-vascozitatea sangelui - de 3-5 ori mai mare decat a apei
pH-ul sanguin - mentinerea constanta
Mentinerea constanta a pH-ului (ioni de H+) se numeste izohidrie (echilibru acido-bazic)
– Sistemele tampon: ex. bicarbonat/acid carbonic; tampon fosfat; hemoglobină redusă/hemoglobinat de potasiu; proteine acide/proteine alcaline
hematocritul la pacient cu anemie si pacient cu poliglobulie
-anemie - volum plasma mult mai mare decat volum elem figurate
-poliglobulie - volum elem figurate mult mai mare decat volumul plasmei
-hematocrit mare -> vascozitate mai mare a sangelui
cum se mentine constant numarul de eritrocite ?
-echilibru intre eritropoieza si eritroliza
ce este eritropoieza?
-este procesul de proliferare şi diferenţiere specifică a elementelor ce compun seria roşie.
eritropoieza in perioada prenatala vs perioada postnatala
-in perioada prenatala - in foita mezoblastica a sacului vitelin, ficat, splina, maduva osoasa
- in perioada postnatala - in maduva osoasa hematogea, care la adulti se intalneste la nivelul corpului vertebrelor,coastelor, sternului, cav spongioase epifizelor oaselor lungi
Eritropoeza in diferite stadii ale vietii - mai detaliat
- Embriogeneza timpurie: sac vitelin
– Viata fetala timpurie: Ficat si splina
– Viata fetala tarzie- Maduva osoasa (MO)
– Dupa nastere: - Animale tinere- MO a tuturor oaselor
- Animale adulte- MO a vertebrelor, sternului, coastelor, osului iliac, partii superioare a humerusului si femurului.
de la ce incepe formarea eritrocitelor?
-de la cel primordiala stem (susa) pluripotenta hemocitoblast
ce se pot diferentia din hemocitoblast?
-se pot diferentia celule stem orientate pe una din liniile celulare sanguine
sub actiunea a ce realizeaza procesul de diferentiere eritrocitara
-eritropoietina - hormon produs de rinichi ce actioneaza asupra celulelor stem orientate eritroblastic
stadii de dezvoltare a eritrocitelor in MOH
hemocitoblast
1.proeritroblast (rubriblast)
2.eritroblast bazofil (rubricit)
3.eritroblast policromatofil (rubricit)
4.eritroblast oxifil (metarubricit) (ortocromatofil)
5.reticulocit - 2% - prezinta resturi de nuclei - corpi Jolie
6.eritrocit
5+6 - anucleate
ce modificari se produc in cursul dezvoltarii eritrocitare?
-celulele isi reduc dimensiunea
-nucleul se micsoreaza
-cromatina nucleara se condeseaza, in final picnoza si explozie
-celulele pierd organitele celulare si se incarca cu Hb
*sinteza Hb are loc in stadiile celulare intermediare
de ce este nevoie pentru o productie normala de eritrocire?
- raport corespunzator de substante plastice si coenzime
<Fe, Cu, Zn
<vit. B12, B6,B2, C, acid folic
<proteine
cat dureaza eritropoieza si cate eritrocite mature se formeaza dintr-un proeritrroblast?
-7 zile
-16 eritrocite mature
ce durata de viata are un reticulocit si pe unde isi face viata
1-3 zile
o parte in maduva, o parte in sangele circulant
ce este ERITRODIABAZA
rep trecerea reticulocitului din maduva in sange
se realizeaza prin miscari active de diapedeza cu ajutorul pseudopodelor pe care le emite
transformarea reticulocitului in eritrocit
Transformarea reticulocitului în eritrocit este urmarea procesului de maturare, caracterizat prin dispariţia mişcărilor, pierderea tuturor organitelor prin autofagie, umplerea suplimentară cu Hb
procentul normal de reticulocite in sange
- 0,5 - 2,5%
indice al eficientei eritropoiezei
unde este eritrocitul nucleat?
la amfibieni, pesti, pasari
structura morfofunctionala a eritrocitelor
-forma
Eritrocitul este celula nucleată şi elipsoidală la amfibieni,peşti şi păsări şi lipsită de nucleu la mamifere la care are forma unui disc biconcav, cu grosime mai redusă în centru,iar din profil are forma unei haltere sau a unui piscot cumarginile îngroşate sau rotunjite.
Forma este adaptată la funcţia de transport al gazelor, ea conferind celulei maximum de suprafaţă pentru un volumul
redus.
compozitia chimica a citosolului eritrocitar
-apa -60%
-proteine, glucide, lipide
-vitamine, enzime, saruri minerale
-enzime: - in numar de peste 50 (anhidraza carbonica, fosfataza, catalaza, peroxidaza, acetilcolinesteraza etc)
Ele reglează diversele procese metabolice, esenţiale pentru
supravieţuirea şi buna funcţionare a eritrocitului
-proteine- hemoglobina (33-35%)
hemoglobina
-este principalul pigment respirator
-Hemoglobina este o cromoproteină formată din globină 96% - componenta proteică - şi hem – o metaloporfirină în care fierul este bivalent.
- Globina - componenta proteică, este alcatuită din patru lanţuri polipeptidice, identice două câte două, care dau naştere mai multor tipuri de hemoglobină:
– hemoglobina adultului (HbA), formată din două lanţuri α cu câte 141 aminoacizi şi două lanţuri β cu câte 146 aminoacizi (>95% la adult, 20% la nou nascut)
– hemoglobina fetală (HbF), formată din două lanţuri α şi două lanţuri γ(<5% la adult, 80% la nou nascut). - Hemul este o protoporfirină în care Fe2+
face ca molecula de hemoglobină să fie o structură dinamică, un fel de plămân molecular care realizează fixarea, transportul şi eliberarea oxigenului. Este deci partea fiziologică activă datorită proprietăţii de a se combina reversibil cu oxigenul –
oxihemoglobina
alte combinatii ale Hb
– Carbamat de hemoglobină sau carbhemoglobina (combinaţia cu CO2) – una din formele de transport al CO2 de la ţesuturi la
pulmoni;
– Carboxihemoglobina este combinaţia hemoglobinei cu oxidul de carbon.
* Afinitatea hemoglobinei pentru CO este de 210 ori mai mare
decât pentru O2
Prezenţa CO în aerul atmosferic în proporţie de 0,1% blocheaza 50% din cantitatea de hemoglobină. La o concentratie de 70-80%, produce moartea.
– Sulfhemoglobina este un produs de denaturare oxidativă a
hemoglobinei, în care O2 se combină cu S din diverse toxice. Este un compus nedisociabil, bine suportat de organism care dispare din sânge prin liza eritrocitelor.
– Methemoglobina este o hemoglobină oxidată în care Fe2+
se transformă în Fe3+ şi compusul pierde capacitatea de a fixa oxigenul(intoxicaţii cu nitriţi, nitraţi, etc.).
ce necesita sinteza hemoglobinei
– un aport suficient de proteine pentru a asigura cantitatea de aminoacizi ce compun lanţurile globinice
– Fe2+, care are rol de substrat şi catalitic;
– cupru, care favorizează absorbţia fierului, intreţine viabilitatea
eritrocitelor şi hematopoeza;
– cobalt şi nichel care produc stări uşoare de anoxie care stimulează secreţia de eritropoetină ;
– acidul clorhidric din stomac, care acţionează indirect prin reducerea Fe3+ în Fe2+;
– vitamine: acidul folic, B12, C, PP şi B6, care participă atât ca stimulatori ai eritropoezei, cât şi ai activităţii enzimatice din eritrocitul adult;
valorile Hb
- In cadrul speciei, Hb prezintă limite de variaţie în funcţie de:
– vârstă,
– stare fiziologică,
– sex,
– stare de intreţinere. - In general, valorile Hb sunt cuprinse intre 8 – 18 g/dl pentru majoritatea speciilor de animale.
proprietatile fizico-chimice ale eritrocitelor
- Deformabilitatea este capacitatea de adaptare a formei eritrocitelor la forţele mecanice.
Această proprietate e posibilă datorită unei proteine specifice spectrina.
Circulaţia eritrocitelor în sectorul microcirculaţiei şi schimbul de gaze,apă şi electroliţi au la bază această proprietate. - Dispunerea în fişicuri sau rulouri sau agregarea eritrocitara
este proprietatea eritrocitelor de a se lipi între ele sub formă de trenuri de eritrocite separate de boluri de plasmă, fiind forma de circulatie in capilare.
Dispunerea in fişicuri este o proprietate reversibilă şi depinde atât de eritrocite, cât şi de concentraţia plasmatică a albuminelor, globulinelor, fibrinogenului şi dextranilor.
Lungimea rulourilor influenţeaza semnificativ viteza de sedimentare a hematiilor (VSH-ul) - Rezistenţa globulară este capacitatea eritrocitelor de a rezista la agresiuni traumatice, chimice şi osmotice.
Rezistenţa globulară (osmotică) depinde de:
– vârsta celulei (durata normală de viaţă fiind cuprinsă între 20-160 zile în funcţie de specie);
– pH-ul mediului: în cel alcalin rezistenţa este mai mare decât în cel acid;
– tonicitatea mediului de suspensie (osmolaritatea) - in mediile
hipotone eritrocitele se distrug, la început cele uzate şi îmbătrânite(rezistenţă osmotică minimă), iar când hipotonia este severă se distrug toate eritrocitele (rezistenţă osmotică maximă). - Stabilitatea suspensiei eritrocitelor în plasmă
Stabilitatea sistemului sanguin, adică tendinţa naturală a eritrocitelor de a se opune sedimentării, depinde de următorii factori:
- circulatia sângelui, factor principal care menţine dispersia E.
- incărcătura electrică a celor două faze (lichidă şi solidă) şi diferenţa de potenţial dintre ele.
- E au la suprafată sarcini negative şi se resping reciproc, iar
- plasma are o încărcătură dependentă de raportul albumine/globuline.(Albuminele au sarcini negative şi măresc stabilitatea sistemului prin respingere, iar globulinele au sarcini pozitive, măresc încărcătura pozitivă a plasmei)
Valorile crescute ale parametrilor sanguini precum: Ht, vâscozitate, măresc si stabilitatea sistemului sanguin, opunându-se astfel sedimentării.
ce este eritremia? + numar, variatii
numarul eritrocitelor
este de ordinul milioanelor pe mm3 de sânge.
– Variază în funcţie de:
* Specie: 2,9 mil/mm3 sânge la găină şi 11-13 mil/mm3 la ovine şi caprine,
* Sex : hormonii androgeni stimulează eritropoeza, iar estrogenii diminuă eritropoeza (eritremia este mai mare la masculi decat la femele).
* Vârsta, stare fiziologică, variaţiile presiunii atmosferice
– Creşterea temperaturii mediului ambiant, efortul fizic, emoţiile determină creşterea eritremiei prin mărirea citodiabazei şi golirea depozitelor prin splenocontracţie.
Constantele eritrocitare derivate
indicii eritrocitari oferă relaţii asupra mărimii, formei şi încărcăturii cu hemoglobină a hematiilor.
VEM, HEM, CHEM
reglarea eritropoiezei
Reglarea eritropoezei la necesităţile de oxigen ale organismului se face predominant prin mecanisme umorale
.
* Reglarea umorală a eritropoezei este realizată printr-un mecanism de “feed-back” care acţionează între rinichi şi maduva osoasă, mecanism dominat de eritropoetină.
- Stimulul fiziologic cel mai puternic care determină sinteza renală de eritropoetină este hipoxia tisulara renală. Prin acest mecanism, eritropoeza creşte de 7-8 ori în caz de pierderi mari de eritrocite.
- La aceste procese participă concomitent, cu acţiune secundară hormonii androgeni, glucocorticoizi, tiroidieni, ACTH, STH şi prolactina.
eritroliza
Distrugerea eritrocitelor se produce în interiorul circulaţiei generale, cât şi în afara acesteia, sediul extravascular reprezentat de sistemul reticuloendoterial (splină, ficat, maduvă osoasă) unde procesul de hemoliză fiziologică este preponderent.
* Eritrocitele uzate fiziologic sau cele lezate patologic (modificări ale membranei eritrocitare) sunt fagocitate
Hematiile batrâne sau anormale sunt fagocitate de
macrofage în splină şi ficat. Hb se separă în globină şi hem. AA rezultati din globină, ca şi Fe din hem sunt produşi reutilizabili, iar pigmenţii biliari (bilirubina) rezultaţi prin catabolizarea Hb sunt excretaţi prin bilă.
antigeni anticorpi - grupe sangvine
- Pe mambrana eritrocitelor se găsesc diverse tipuri de polizaharide cu proprietăţi antigenice. Se numesc –aglutinogeni
- Acestora le corespund anticorpi plasmatici specifici, care aparţin Ig M,mai rar Ig G. Se numesc– Aloanticorpi naturali sau aglutinine, iar uneori hemolizine.
- Aglutinogenii sunt determinaţi de factori genetici (gene) şi pe baza lor seface clasificarea grupelor sanguine.
- La acelaşi individ nu coexistă simultan aglutinogenul şi aglutinina corespunzatoare pentru că se exclud reciproc.
- Apartenenţa la o grupă sanguină este aceeaşi pentru toată viaţa.
Aglutinogenii se transmit la descendenţi, ceea ce este util în selecţia animalelor, stabilirea paternităţii, a originii raselor de animale etc
izoimunizare
-aloimunizare
In imunohematologie, transfuziile şi gestaţia sunt considerate
modalităţile de introducere de noi substanţe antigenice în organism.
Apar astfel anticorpi impotriva celorlalte antigene de grupă, proces numit izoimunizare sau aloimunizare
sistemul Rh
In populaţia umană, 85 % dintre indivizi au antigenul Rh pe suprafaţa hematiilor – Rh pozitivi, restul de 15 %, fiind Rh negativi.
Antigenul Rh se moşteneşte exclusiv de la tată.
In mod normal nu există anticorpi anti-Rh. In două situaţii, se pot produceaceşti anticorpi:
- în transfuzia de sânge de la Rh + la Rh - ; persoana Rh negativă produce anticorpi anti-Rh.
- în gestaţie, când produsul de concepţie este Rh pozitiv, iar mama Rh negativă; mama sintetizează anticorpi anti Rh (de regulă la naştere,datorită fisurilor placentare). In acest caz, pericolul îl constituie apariţia unei reacţii Atg-Atc la următoarea gestaţie, când mama poartă un nou fetus Rh+. Apare astfel boala numită eritroblastoză fetală
grupe sange caine pisica
caine DEA1.1, 1.2, 4, 5, 6,7, 8
pisica A(cea mai frecventa),B,AB
anticorpii la caine
Anticorpii naturali sunt la un titru extrem de scăzut (sub 1/8). De aceea la o primă transfuzie nu apar accidente hemolitice.
Se produce însă izoimunizarea, ceea ce explică accidentele la o a doua transfuzie.
Cele mai multe accidente transfuzionale la câine s-au observat cu antigenii A1 şi A2.
anticorpii la pisica
– Ca şi la om, pisicile au anticorpi naturali, impotriva celorlalte grupe sanguine (aloanticorpi).
* Pisicele din grupa A au anticorpi anti-B la un titru scăzut (sub ½);
* Pisicile din grupa B au anticorpi anti-A la un titru ridicat (peste
1/64), cu efect aglutinant si hemolizant.
* Pisicile AB nu au aloanticorpi.
Accidentele transfuzionale se produc la pisica de la prima
transfuzie, chiar a unei cantităţi mici de sânge, dacă primitorul şi donatorul sunt din grupe diferite.
La pui din grupa A, cu mama din grupa B, apare izoeritroliza
neonatală (deoarece anticorpii anti A trec în colostru).
