Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

MV-teste > Biologie plante - curs 1 > Flashcards

Biologie plante - curs 1 Flashcards

1
Q

muschii sunt …

A

briofite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

ferigile sunt ….

A

pteridofite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

regnul plantae cuprinde organisme ….

A

eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe, cu celule protejate de perete celular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

ce analizeaza Hooke

A

analiză la microscop a unei secţiuni subţire dintr-un dop de plută → numeroase cămăruţe (celule moarte care prezentau numai perete celular)

  • 1667 - Robert Hooke a stabilit structura celulară a
    țesuturilor și a introdus în lucrarea sa, Micrographia,
    noțiunea de celulă.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

“Parintele anatomiei plantelor”

A

Nehemiah Grew

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

celule parenchimatice sau izodiametrice

A
  • sferice,ovoidale
  • cu lungimea aproximativ egală cu lăţimea, cu pereţii celulari subţiri;
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

celule prozenchimatice sau anizodiametrice

A
  • cilindrice,fusiforme
  • la care lungimea depăşeşte cu mult lăţimea, cu pereţii subțiri (palisadă) sau îngroşaţi (fibre liberiene/sclereide)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

dimensiuni celule

A

Alge verzi: 10-30 µm;
Dicotiledonate: 30-50 µm,
Monocotiledonate: 50-100 µm.

Se întâlnesc şi celule mai mari, cum ar fi:
* fibrele de cânepă (4-5 mm),
* celulele endocarpului (pulpei) de lămâi şi portocal
(2 cm lungime),
* perii unicelulari de pe seminţele de bumbac (3-6 cm
lungime),
* perii absorbanţi (rădăcină) se pot vedea cu ochiul
liber

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

celula procariota

A

-fără nucleu individualizat și cu organite celulare fără membrană

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

celula eucariota

A

-prezintă nucleu și membrane care delimitează organitele celulare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

peretele celular - stadii de formare

A
  1. Peretele primitiv (fragmoplastul) - depunerea de substanţe pectice şi hemicelulozice, rezultând lamela mediană (cu rol de liant între celule).
  2. Peretele celular primar - alcătuit din microfibrile celulozice, hemicelulozice, proteice şi substanţe pectice.
    * este elastic, specific celulelor tinere, meristematice;
    * prin intercalarea de noi microfibrile de celuloză printre cele existente are loc creşterea în suprafaţă.
  3. Peretele secundar - se formează prin depuneri de material
    (microfibrile celulozice şi lignină) peste peretele celular primar.
    * depunerea de material se realizează în straturi succesive, spre interiorul peretelui primar, având loc creşterea în grosime prin procesul de apoziţie (creştere centripetă).
    * este alcătuit din celuloză, hemiceluloză, pectine, lignină, predominând celuloza
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

importanta perete celular

A

-datorită rigidităţii pe care o prezintă, dă forma celulelor;
-asigură transportul apei şi al substanţelor dizolvate prin spaţiile dintre microfibrilele celulozice din pereţii celulari;
-constituie o barieră fizică la atacul agenţilor patogeni.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

punctuatiuni si plasmodesme

A

În timpul îngroşării peretelui, rămân porţiuni neîngroşate numite pori (punctuaţiuni), la nivelul cărora trec plasmodesmele (canalicule membranare prin care trec fire subţiri de citoplasmă) de la o celulă la alta, care facilitează schimburile de substanţe între celule.

Plasmodesmele - asigură continuitatea citoplasmei şi unitatea
funcţională a întregului organism.

Punctuaţiunile:
* simple au formă eliptică, ovală sau circulară, fiind prezente mai ales în ţesuturile parenchimatice;
* areolate se întâlnesc în ţesutul conducător lemnos (trahee, traheide), fiind formate din îngroşarea lamelei mediane şi a pereţilor celulari în dreptul porilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

cutinizare

A
  • depunerea cutinei (substanţă lipidică) la exteriorul epidermei → cuticulă,
  • rol în reducerea permeabilităţii peretelui celular
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

suberificare

A
  • depunerea stratificată cu suberină (substanţă lipidică) pe faţa internă a pereţilor celulari,
  • peretele devine elastic, impermeabil pentru apă, gaz (ex. suberul la cartof sau la plantele lemnoase),
  • suberul = ţesut cu rol de apărare
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

cerificare

A
  • acoperirea pereţilor celulelor epidermice cu ceară;
  • ex. ca niște perişori (la trestia de zahăr), plăci stratificate (la palmierul de ceară), strat subţire - pruină (la fructele de prun, măr);
  • rol în reducerea permeabilităţii peretelui celular.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

lignificare

A
  • este modificarea cea mai importantă pe care o suferă pereţii celulari,
  • impregnarea peretelui celular cu lignină,
  • imprimă duritate, rezistenţă la atacul microorganismelor (ex. ţesutul conducător lemnos)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

mineralizare

A
  • impregnarea pereţilor celulari cu substanţe minerale (dioxid de siliciu, carbonat de calciu).
  • dioxidul de siliciu - în tulpinile gramineelor,
  • carbonatul de calciu - plante din familia Cucurbitaceae (dovleac),
  • peretele celular capătă o rezistenţă mecanică sporită.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

gelificare

A
  • depunerea, în exces, de substanţe pectice în pereţii celulari,
  • pereţii gelificaţi au o mare capacitate de absorbţie a apei, în prezenţa apei gonflează, se transformă în gume sau mucilagii,
  • gelificarea apare și sub influenţa rănilor (la prun, cireş)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

lichefiere

A
  • procesul de biodegradare totală a pereţilor celulari,
  • Ex. formarea traheidelor; formarea lacunelor pe cale lizigenă prin distrugerea celulelor; căderea frunzelor, petalelor; deschiderea fructelor etc.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

membranele plasmatice sunt reprezentate de

A

plasmalema si tonoplast

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

plasmalema

A

pelicula fina, situata intre peretele celular si citoplasma

  • rol important în reglarea schimburilor osmotice dintre celulă şi mediul extracelular,prezentând o permeabilitate selectivă (semipermeabilitate): permit trecerea apei,constituind o barieră pentru substanţele dizolvate;
  • la acest nivel are loc procesul de pinocitoză (includerea de material extracelular (în special apă) în interiorul celulei prin formarea unor vezicule numite pinocite);
  • din plasmalemă se formează plasmodesmele, la nivelul porilor peretelui celular
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

tonoplast

A

pelicula care separa vacuola de citoplasma

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

citoplasma

A
  • este protejată la exterior de plasmalemă;
  • este un lichid cu vâscozite variabilă, transparent, incolor, omogen, în care sunt incluse organite celulare și incluziuni ergastice;
  • cuprinde substanțe solubile cu molecule mici (glucoza, aminoacizi, proteine simple, nucleotide) și ioni (sodiu, magneziu, calciu)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

citoplasma functii

A
  • asigură deplasarea organitelor celulare în interiorul celulei şi transportul substanţelor de la un organit la altul, prin intermediul curenţilor citoplasmatici;
  • reprezintă mediul în care au loc numeroase reacţii de biosinteză şi biodegradare (a glucozei, fructozei, zaharozei);
  • reprezintă sediul biosintezei unor vitamine şi metaboliți secundari ai plantei (ulei volatil).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

reproducerea la regnul plantae

A

sexuata, cu alternanta generatiilor dar si rep asexuata este frecvent intalnita

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

rol plante

A

-furnizează cea mai mare proporție din necesarul de oxigen al planetei și sunt componentă majoră a ecosistemelor de pe Pământ;
-sursă importantă de hrană atât pentru om, cât și pentru animale;
- scop ornamental, material de construcție, obținerea hârtiei, articolelor vestimentare;
- sistemele de medicină tradițională: utilizarea plantelor pentru proprietățile vindecătoare;
- medicina modernă: utilizarea extractelor din plante sau compușilor vegetali în scop terapeutic, în profilaxia și tratamentul unor afecțiuni.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

citologia

A

studiul structurii celulei si al componentelor sale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

cand se formeaza peretele celular ?

A

in timpul diviziunii celulare

30
Q

ce contine nucleul ?

A

conţine materialul genetic şi reprezintă centrul de coordonare a proceselor vitale care au loc la nivel celular

31
Q

dimensiuni nucleu ?
forma nucleu ?

A

5-50 µm, fiind organitul celular cu cea mai mare dimensiune;

are formă sferică, la celulele tinere, fiind situat în partea centrală a celulei sau elipsoidală, la celulele mature, fiind situat în apropierea peretelui celular;

32
Q

numar nuclei celule? plus exceptie

A

majoritatea celulelor conţin un singur nucleu,
(excepție: laticiferele - polinucleate)

33
Q

nucleu - alcatuire

A
  • membrană nucleară dublă,
  • nucleoplasmă,
  • cromatină,
  • nucleoli
34
Q

membrana nucleara dubla

A
  • se află la exteriorul nucleului şi este de natură lipo-proteică,
  • prezintă pori, care comunică cu canalele reticulului endoplasmatic, asigurând schimburile dintre nucleu şi citoplasmă,
  • pe faţa externă a membranei sunt fixaţi un număr mare de ribozomi.
35
Q

nucleoplasma

A

se află în interiorul nucleului, fiind masa fundamentală;
* constituită din proteine, fosfolipide, ADN liber, ARN, enzime, glucide;
* în carioplasmă se găseşte cromatina = substanţa nucleară, cu aspect granular, care este alcătuită din ADN, proteine şi o cantitate mică de ARN;
* din cromatină se formează, în timpul diviziunii celulare, cromozomii, purtători ai genelor, care controlează proprietăţile ereditare ale organismului

36
Q

nucleoli

A

 sunt corpusculi sferici, care se găsesc în carioplasmă;
 sunt formaţi din proteine şi ARN;
 dispar în timpul diviziunii nucleului şi reapar în nucleii rezultaţi din diviziune;
 în carioplasmă se găsesc unul sau mai mulţi nucleoli;
 participă la sinteza proteinelor nucleare, a proteinelor
ribozomale şi a ARN-ului ribozomal;
 au o importanţă vitală (celulele care şi-au pierdut nucleolul nu pot supravieţui).

37
Q

cromozomii

A

-se formează din cromatină în cursul diviziunii celulare;
-au forme diferite: granule, bastonaş, filamente arcuate, litera V

38
Q

cromozomii alcatuire

A
  • 2 braţe egale sau inegale (telomeri) unite prin centromer;
  • în cursul diviziunii celulare: cromozomii clivează → 2 cromatide surori;
  • fiecare cromatidă conține masa fundamentală (rol de matrice) cu o cromonemă fibrilar-spiralată (formată din ADN şi proteine)
39
Q

garnitura de cromozomi la Vitis vinifera

A

celulele somatice sunt diploide, prezintă o garnitură dublă de cromozomi (2n), ex. la viţa de vie - Vitis vinifera, 2n = 38;
-celulele reproducătoare (gameţii) sunt haploide, au o garnitură simplă de cromozomi (n) (la viţa de vie, gameţii au n = 19).

40
Q

functii nucleu

A

 membranele nucleare, prin intermediul porilor, controlează schimbul de substanţe dintre nucleu, reticulul endoplasmatic şi citoplasmă;
 cromozomii asigură transmiterea informaţiei genetice la urmaşi;
 ARN-ul mesager, rezultat din transcripția nucleară a ADN-ului, ajuns în citoplasmă prin porii membranei nucleare, se fixează pe suprafaţa poliribozomilor, unde codifică sinteza
proteinelor;
 coordonează funcţiile vitale ale celulei, constituind centrul cinetic care declanşează diviziunea celulară.

41
Q

ribozomii

A

 au fost descoperiţi de George Palade, în anul 1953;
 sunt organite celulare de formă granulară, de dimensiuni
foarte mici, 150-200 Å;
 prezenţi în toată celula (citoplasmă, cloroplaste, reticulul
endoplasmatic, mitocondrii);
 pot fi izolaţi (monoribozomi) sau grupaţi (poliribozomi);
 din punct de vedere chimic sunt formaţi din proteine, ARN şi
fosfolipide;
 au rol în sinteza proteinelor.

42
Q

reticul endoplasmatic

A

-component citoplasmatic important;
-alcătuit dintr-un sistem tridimensional de canalicule şi vezicule,care formează o reţea de la nucleu până la plasmalemă;
-prin canalicule şi vezicule circulă diferite substanţe organice
(glucide, enzime).
Din punct de vedere structural:
* reticulul endoplasmatic rugos, când pe faţa externă a
membranelor se ataşează ribozomi; situat în apropierea nucleului;
* reticulul endoplasmatic neted, lipsit de ribozomi; situat spre
complexul Golgi.
Rol: în sinteza proteinelor.

43
Q

AG (dictiozomii)

A

 totalitatea dictiozomilor dintr-o celulă formează aparatul Golgi.
 1898: dictiozomii au fost descoperiţi în celula animală de către italianul Camillo Golgi.
 alcătuire: 3-20 cisterne, aplatizate, suprapuse, unite în partea
centrală, cu capetele dilatate, de unde se pot desprinde vezicule mici, numite vezicule golgiene;
 au rol secretor în sinteza polizaharidelor, în formarea lamelei
mediane şi a peretelui celular.
 au rol în transportul, modificarea și includerea proteinelor și
lipidelor în vezicule cu rol transportor către lizozomi sau membrana celulară

44
Q

cum se mai numesc mitocondriile ?

A

condriozomi

45
Q

mitocondrii

A

 sunt organite celulare de diferite forme (sferică, ovală, drepte, bastonaş) şi mărimi, cuprinse între 0,3-10 µm.
 Structură:
-membrană dublă lipo-proteică:
* membrana externă este netedă, iar cea internă prezintă
numeroase pliuri, numite criste;
- masa fundamentală = matrice, în care se găsesc ribozomi, acizi nucleici şi numeroase enzime;
 rol în respirația celulară: conţin enzimele ciclului Krebs (funcţie principală în procesul de respiraţie celulară);
 reprezintă sistemul energetic (”uzina energetică”) al celulei: moleculele organice sunt transformate în CO2
si H2O, cu eliberarea unei cantități mari de energie, înmagazinată în molecule de adenozin trifosfat (ATP);
* moleculele de ATP sunt sursă de energie pentru numeroase reacții de la nivel celular

46
Q

ce sunt plastidele?

A

organite celulare specifice celulei vegetale

47
Q

leucoplastele

A

-plastide incolore, cu rol în depozitarea substanţelor de rezervă.
* amiloplaste (amidon), proteoplaste (proteine) şi oleoplaste (ulei gras).
* prezente în organele subterane ale plantelor (rădăcini, bulbi, tuberculi) şi în petalele florilor albe

48
Q

cromatoplaste

A
  • plastide cu rol în sinteza și depozitatarea pigmenților.
  • inactive în fotosinteză;
  • colorate în portocaliu datorită pigmenților carotenoidici; galben – xantofile; roșu-violet – antociani;
  • prezente în fructele coapte (tomate, ardei), în rădăcini (morcov), în petalele florilor;
49
Q

cloroplaste

A
  • plastide verzi, întâlnite la plantele superioare, în toate organele verzi, mai ales în frunze.
  • conţin pigmentul verde asimilator, clorofila, cu rol în procesul de fotosinteză

-plantele inferioare (alge verzi): cloroplastele = cromatofori, de
dimensiuni mari și cu forme variate (panglică, cupă, stelată), 1-2 în celulă.
-plantele superioare: cloroplastele sunt mici (3-10 µm), au formă sferică, lenticulară, în număr mare în celulă (până la 50).

Cloroplast – structură:
-la exterior prezintă o membrană dublă, lipoproteică:
* membrana externă este netedă, iar cea internă formează pliuri, numite tilacoide.
* între tilacoide se găsesc formaţiuni sub forma unor discuri suprapuse – grana tilacoidei,
* pe aceste discuri se află clorofila, pigment asimilator, cu rol în fotosinteză.
- la interior se găseşte masa fundamentală = stromă, în care se află ribozomi, enzime, ARN şi ADN.

Cloroplastele se pot transforma în cromoplaste (toamna când frunzele îngălbenesc sau în timpul coacerii fructelor)

50
Q

lizozomii

A

-sunt organite celulare sferice, cu diametrul de 0,4-1 µm;
-derivă biogenetic din membranele aparatului Golgi,
-sunt delimitaţi la exterior de o membrană simplă de natură lipoproteică,
-la interior prezintă granule ce conțin enzime hidrolitice.
Roluri (prin echipamentul enzimatic conținut):
-în digestia intracelulară a materialului pătruns în celule prin pinocitoză (a virusurilor, bacteriilor);
- contribuie la eliberarea celulei de părţile moarte, rezultate în procesul de senescenţă naturală.

51
Q

peroxizomi

A

-microcorpi
-sunt organite de formă sferică, elipsoidală, de dimensiuni mici (0,1- 1,5µm);
- prezintă la exterior o membrană simplă;
- la interior există o matrice fin granulară cu incluziuni cristaline (peroxidaze cristalizate) şi enzime, cu rol în respiraţia celulară.

52
Q

glioxizomi

A

-microcorpi
-sunt organite caracteristice celulelor din endospermul şi cotiledoanele embrionului unor seminţe;
- înmagazinează lipide de rezervă;
- conţin enzime care participă la transformarea lipidelor în glucide în procesul germinaţiei seminţelor

53
Q

sferozomi

A

-microcorpi
-sunt organite sferice, de dimensiuni mici (0,5-1 µm);
-provin din reticulul endoplasmatic neted;
-la exterior sunt delimitaţi de o membrană simplă, iar la interior se găsesc depozitate lipide de rezervă;
-au rol în sinteza lipidelor.

54
Q

microtubulii

A

-sunt formaţiuni tubulare prezente în citoplasmă, nucleu, în cili şi flageli;
- formează fusul de diviziune în timpul mitozei;
- intră în alcătuirea citoscheletului, orientează direcţia de formare a microfibrilelor celulozice din pereţii celulari.
- au rol în deplasarea veziculelor transportoare.

55
Q

cili si flageli

A

-sunt organite locomotorii prezente la gameţii bărbăteşti de la muşchi (anterozoizi), ferigi şi gimnosperme inferioare.
-sunt alcătuiţi din fibrile proteice spiralate, contractile.

56
Q

vacuomul

A

-reprezintă totalitatea vacuolelor dintr-o celulă;
-vacuolele rezultă din veziculele reticulului endoplasmatic,
pinocite şi veziculele golgiene..

Vacuolele sunt delimitate la exterior de o membrană
semipermeabilă, numită tonoplast.

În celulele tinere vacuolele sunt mici şi numeroase, iar în
celulele mature confluează şi formează o vacuolă mare,
centrală, care ocupă aproape 95% din volumul celulei.

În vacuolă se află sucul vacuolar, care conţine apă, glucide,
aminoacizi, glicozide, alcaloizi, taninuri, acizi organici, pigmenţi
antocianici, flavone şi substanţe anorganice.

57
Q

importanta vacuolei

A
  • depozitează substanţe osmotic active (ioni, glucide solubile, acizi organici), care generează presiunea osmotică şi potenţialul de membrană;
  • prin modificarea turgescenţei vacuolei, are loc închiderea şi deschiderea stomatelor;
  • la unele plante, cu fructe bogate în zaharuri (struguri, cireşe), în vacuolă se depozitează glucide reducătoare cu rol de rezervă;
  • vacuolele sunt considerate rezervoare pentru substanţele secundare, cu efect toxic asupra citoplasmei;
  • prin acumularea taninurilor în vacuolă, fructele capătă un gust astringent, iar prin acumularea acizilor organici, conferă gustul acid, caracteristic fructelor nemature;
  • acumularea pigmenţilor flavonoizi în vacuolele celulelor unor flori şi fructe, determină culoarea acestora
58
Q

incluziuni ergastrice

A

Incluziunile ergastice sunt formaţiuni incluse în citoplasmă sau vacuolă şi servesc ca materii de rezervă sau sunt substanţe de excreţie pe care planta le scoate din circuitul nutritiv.

Pot fi:
- lichide: uleiul gras din seminţele plantelor oleaginoase (floarea soarelui, rapiţă, ricin);
- solide:
* granulele de amidon,
* granule de aleuronă,
* cristale minerale.

59
Q

granule de amidon

A
  • sunt cele mai răspândite incluziuni ergastice solide;
  • reprezintă amidonul de rezervă pe care plantele îl depun în
    amiloplastele din rădăcini, tuberculi, bulbi, seminţe;
  • alcătuire:
    corpuscul dens (hil) + straturi succesive de amidon + membrană
  • tipuri:
  • grăuncior simplu (un singur hil, ex. grâu, porumb),
  • grăuncior compus (mai multe hiluri, ex. la ovăz, orez).
  • forma, mărimea grăunciorilor de amidon, variază în funcţie de specie (criteriu de identificare)
60
Q

ce este aleurona?

A

aleurona este o substanţă amorfă de natură proteică care ia naştere în endospermul seminţelor prin deshidratarea vacuolelor

61
Q

cristale minerale

A
  • apar ca incluziuni în vacuole, constituind substanţe de excreţie.
  • oxalatul de calciu se prezintă sub formă de:
  • rafidii,
  • druze sau ursinii,
  • cristale prismatice,
  • nisip oxalic/ saci cu nisip oxalic.
62
Q

fazele ciclului celular

A

-constă într-o succesiune de evenimente care vor asigura creșterea celulei și diviziunea ei în alte celule-fiice;
- cuprinde interfaza și diviziunea celulei;
Fazele ciclului celular:
- Interfaza (stare de repaus) cuprinde 3 etape:
* G1 (presintetică) – se sintetizează ARN și proteine, are
loc creșterea celulei,
* S (sintetică) – replicarea macromoleculei de AND
(dublarea cantității de material genetic),
* G2 (postsintetică) – celula continuă să crească și să
producă proteine necesare formării fusului de diviziune.
- M (mitoza) – diviziunea celulei,
-Go (odihnă scurtă sau permanentă)

63
Q

tipuri de diviziune celulara

A

Creșterea și dezvoltarea plantelor (formarea țesuturilor și a organelor) se realizează prin diviziunea celulelor.

Diviziunea celulară:
- directă – specifică plantelor inferioare (procariote), constă în scindarea celulei-mamă în două celule fiice.
- indirectă - specifică eucariotelor.
* 2 tipuri:
- diviziune tipică sau ecvaţională (mitoză),
- diviziune heterotipică sau reducţională (meioză)

64
Q

ce procese presupune diviziunea celulara ?

A
  • Cariochineza: diviziunea nucleului,
    * mitoza: rezultă 2 nuclei cu aceeași cantitate de material
    genetic,
    * meioza: rezultă 4 nuclei care conțin jumătate din
    cantitatea de material genetic;
  • Citochineza: diviziunea citoplasmei.
65
Q

ce este mitoza?

A

◦ este tipul de diviziune prin care organismele pluricelulare cresc, se dezvoltă și înlocuiesc celule și țesuturi îmbătrânite sau traumatizate;
◦ se finalizează cu formarea de celule-fiice care au aceeași cantitate de material genetic ca celula mamă.

-este întâlnită la plantele superioare;
-caracteristică celulelor meristematice (în vârfurile de creştere ale tulpinii şi rădăcinii);
- proces conservator: dintr-o celulă-mamă (diploidă sau haploidă) rezultă două celule-fiice cu acelaşi număr de cromozomi

  • durează între 70-110 min, la unele specii chiar 3-5 ore;
  • prezintă 4 faze:
  • profaza,
  • metafaza,
  • anafaza,
  • telofaza
66
Q

ce este meioza?

A

◦ este diviziunea prin care se formează sporii și gameții;
◦ se finalizează cu formarea de celule au jumătate din cantitatea de material genetic a celulei-mamă

-asigură transmiterea informației genetice de la o generație de indivizi la următoarea;
-este diviziunea netipică (reducţională),
-are loc în țesuturile reproducătoare, specifică celulelor-mame ale sporilor şi gameţilor, care au un număr simplu de cromozomi (n),
- este o succesiune de două diviziuni:
* reducţională (meioza I): numărul de cromozomi este redus la jumătate (2n → n),
* ecvaţională (meioza II, mitoza haploidă tipică): menține numărul haploid (n) de cromozomi.

Prin meioză dintr-o celulă-mamă diploidă se formează 4 celule haploide:
1 celulă-mamă (2n) → 4 celule-fiice (n).

67
Q

interfaza

A
  • etapă a ciclului celular, perioada dintre două mitoze succesive;
  • are durată variabilă (câteva ore - o zi);
  • constă în pregătirea diviziunii celulare propriu-zise;
  • la nivelul celulei au loc numeroase transformări fizico-chimice:
  • nucleul prezintă o activitate metabolică intensă;
  • se dublează numărul constituenților celulari și materialul genetic (ADN);
  • se sintetizează proteine cu rol contractil necesare formării fusului de diviziune.
68
Q

profaza

A
  • este faza cea mai lungă ca durată (30-45 min.);

Caracteristici:

  • individualizarea și clivarea cromozomilor:
  • cromozomii:
  • rezultă prin scurtare și îngroșare din filamentele de cromatină,
  • integrează ADN-ul nuclear,
  • clivează în două jumătăţi (cromatide), care rămân unite prin centromer.
  • formarea fusului de diviziune: la cei doi poli opuşi ai celulei apar două calote polare, de la care pornesc spre centrul celulei filamente subţiri (microtubuli);
  • dispariția nucleolilor și a membranei nucleare;
  • citoplasma se amestecă cu nucleoplasma formând mixoplasma
69
Q

metafaza

A

-durată: 5-10 min.;
- constă în dispunerea la ecuatorul fusului de diviziune a
cromozomilor bicromatidici, cu formarea plăcii metafazice.
- dispunerea cromozomilor în plan ecuatorial este în plan
longitudinal și se realizează la nivelul centromerului.
- fiecare dintre cele 2 cromatide componente ale unui
cromozom se orientează către unul dintre poli.

70
Q

anafaza

A

-durată: 15-20 min.;
-constă în separarea completă a cromatidelor prin clivarea
centromerului → 2 cromozomi-fii;
-are loc migrarea sincronă a cromozomilor-fii spre polul
corespunzător al fusului de diviziune (centromerul are rol
motor);
-ex. ceapa (Allium cepa): în celulele somatice garnitura de
cromozomi este egală cu 16, prin clivare rezultă 32 de
cromatide (16 la un pol, 16 la polul opus).

71
Q

telofaza

A
  • durată: 20-30 min.;
  • se formează doi nuclei-fii la cei doi poli ai fusului nuclear, fiecare nucleu având acelaşi număr de cromozomi ca şi celula-mamă;
  • are loc degradarea fusului de diviziune;
  • cromozomii se despiralizează, se transformă în cromatină, apar nucleolii, se reface membrana nucleara
72
Q

citochineza

A

în partea ecuatorială a fusului nuclear veziculele golgiene dau
naştere fragmoplastului (placa celulară), cu formarea ulterioară a peretelui celular care va despărţi celula-mamă în două celule-fiice

MV-teste (42 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions