Angiosperme - plante medicinale - curs 10 Flashcards
antocianii
-Fac parte din compușii polifenolici
-Antocianinele și antociani sunt pigmenți vacuolari solubili în apă care pot apărea roșii, violete sau albastre, în funcție de pH.
-Ele aparțin unei clase de molecule numite flavonoide sintetizate prin calea fenilpropanoidelor; sunt inodore, dar aromate, contribuind la gust ca o senzație moderat astringentă.
-Antocianinele apar în toate țesuturile plantelor superioare, inclusiv frunze, tulpini, rădăcini, flori și fructe.
antoxantine
sunt omologii limpezi, de culoare alba pana la galbena, ale antocianilor care apar in plante
antocianinele sunt derivate din ………….
antocianidine prin adaugare de zaharuri
aronie melanocarpae fructus
Compoziția chimică:
Fructele conțin:
-proantocianidoli (0.66-5.18%),
-antociani (0.60 – 2%),
-acizi polifenolici,
-flavonoli (1.3%),
-carbohidrați (10-18%),
-fitosteroli,
-vitamine (B1, B2, B6, C,PP, acid pantotenic, acid folic, E),
-minerale (K, Zn, Na, Ca, Mg, Fe),
-alți compuși (acizi organici (acid citric), carotenoide, lipide, compuși volatili.
Acțiuni farmacologice și mecanisme de acțiune:
-Antioxidante;
-Hipolipemiante și antiaterogenice;
-Cardioprotectoare;
-Antidiabetice;
-Antihipertensive;
-Chemopreventive și antitumorale;
-Antiinflamatorii;
Polifenolii din fructe și în special proantocianidolii și antocianii sunt principalii responsabili pentru bioactivitatea diversă.
Printre fructele obișnuit consumate, cele proaspete de Aronia posedă cea mai potentă activitate antioxidantă, conform ORAC (capacitatea de absorbtie a radicalilor liberi de oxigen).
Ele acționează prin:
- proprietatile de scavengeri ai radicalilor liberi;
- inhibarea peroxidării lipidice;
- intensificarea activitatii enzimelor antioxidante endogene, inclusiv la subiecții cu risc cardiometabolic.
Fructele influențază diferiți factori de risc asociați afecțiunilor cadiovasculare, diminuând impactul negativ al acestora.
Administrarea sucului de fructe la animalele de experiență cu hiperlipidemie a determinat reducerea nivelurilor serice ale colesterolului total și trigliceridelor.
Administarea combinată a statinelor cu un extract bogat în flavonoide din frctele de aronia, diminuează markerii de risc cardiovascular la pacienții postinfarct miocardic și scade de asemenea valorile presiunii arteriale sistolice și diastolice.
Un impact pozitiv s-a observat pentru extractele și sucul de Aronia și ceea ce privește influențarea activității plachetelor sanguine la subiecții sănătoși și cu sindrom metabolic.
Fructele de Aronia ca și antocianii constituenți , prezintă potențial antimutagen prin inhibarea enzimelor implicate în activitatea promutagenilor si prin efectele antioxidante.
Produsul poate reduce riscul cancerigen prin ameliorarea afectării oxidative genomice.
Recomandări:
Fructele de Aronia exercita un efect pozitiv asupra stării de sănătate generale a organimului uman, dar mai ales în:
- patologiile asociate cu un nivel ridicat al stresului oxidativ;
- În special în cele cardiovasculare și
- în sindromul metabolic
Nu se recomanda persoanelor care prezintă hipersensibilitate la produs.
Myrtilli folium/Myrtilli fructus
-afine
Compoziția chimică:
-Frunzele de afin au o compoziție chimică complexă, dar dintre componente se remarcă:taninurile catehice, flavonoidele, acizii fenolici, iridoidele, sărurile de Mn și Ca.
-Fructele de afin conțin: antociani, derivați flavonici, taninuri, acizi fenolici, triterpene, acizi organici, alcaloizi, derivați alifatici volatili, iridoide, alți compuși (vit.B1, acid pantotenic, nicotinamida, pecvtine, carotenoide, oze, săruri minerale).
Acțiuni farmacologice și mecanisme de acțiune:
Myrtilli folium intră în compoziția unor specii antidiabetice, dar se folosește și extern , sub forma de infuzii pentru gargară sau pentru clătirea cavitatii bucale, datorită efectului astringent și ușor antimicrobian imprimat de taninuri.
Myrtilli folium prezintă un spectru larg de proprietăți farmacologice imprimate îndeseobi antocianilor și derivații flavonici, printre cele mai importante fiind efectele:
- antioxidante;
- hipoglicemiante;
- hipolipemiante;
- Antiinflamatoare;
- antitumorale;
- vasoprotectoare;
- coronaro-dilatatoare;
- diretice;
În plus, datorita taninurilor, produsul vegetal manifestă acțiune:
- astringentă;
- antidiareică;
- antimicrobiană;
Frunzele de afin au o utilizare restrânsă, mai ales sub forma caiului sau a speciilor antidiabetice, fiind recomandate ca adjuvant în tratamentul diabetului de tip II noninsulinodependent.
Fructele ca atare sau sub formă de decoct 10% se recomandă în diareea acută, nonspecifică, înclusiv la copii peste 6 luni.
Extractele din afine (fructe uscate dar si proaspete) standardizate în antociani (25%) sau antocianozide (36%) se administrează în :
- tratamentul simptomatic al unor afecțiuni oftalmologice;
- fragilitate capilară;
- insuficiență vasculară periferică;
- microangiopatia diabeticior;
- coronarite;
- hiperstensiune arterială;
- sechele postinfarct;
- tulburari vasculare asociate senescenței;
- maladii vasculare ale diabeticilor;
- sustinerea functiei vizuale în condiții de suprasolicitare;
-Dismenoree asociată sindromului premenstual;
Preparatele sunt contraindicate subiecților mai mici de 18 ani, in sarcină și mamelor care alăptează
antraderivati
Reprezintă un grup de substanțe bioactive derivate de la antracen, care se regăsesc ,în anumite plante și a căror caracteristică structurală este prezența în moleculă a una sau două grupări cetonice localizate în ciclul central și respectiv a 2 grupări OH fenolic substituite la C1 și C8.
În țesuturile tinere și produsele vegetale proaspăt recoltate predomină glicozidele antronice și diantronice, dar în timpul depozitării , în droguri crește continutul în antraglicozide oxidate.
Fragulae cortex
-denumita popular si crușin, lemn-câinesc, pațachină.
Prelevarea se face de la arbuști de 3-4 ani , iar produsul devine drog doar dacă scoarțele au fost ținute un an de zile in depozit sau au fost încălzite timp de 1 h la 100 grade celsius.
Compoziția chimică:
Scoarțele de crușân contin: antranoide (8%), taninuri, alcaloizi peptidici.
Actiune frmacologică și mecanisme de acțiune:
Extractele ( ceaiuri, decocturi, extracte fluide sau uscate) și medicamentele care conditionează extract din scoarță de crușân dezvoltă acțiune:
-laxativă;
-antiabsorbativă;
-hidratagogă;
Recomandări:
Preparatele care conțin derivați hidroxiantracenici se prescriu în:
-Tratamentul constipației acute de scurtă durată;
-Tratamentul constipației rebelee cu spasme și meteorism;
-Când se urmărește realizarea unei asanări intestinale înaintea unor proceduri de diagnostic;
-În afecțiuni în care se urmărește o defecare ușoară în cazul persoanelor cu hemoroizi, fisuri anale și în cazul persoanelor care au suferit intervenții chirurgicale recto anale.
Nu se recomandă administrarea preparatelor din crușân în cazul:
-Prezenței unui ileus , indiferent de geneză;
-Afecțiunilor intestinale inflamatoare cronice (boala Crohn, colită ulceroasă, apendicită)
-Durerilor abdominale de cauză necunoscută;
-Copiilor sub 12 ani;
-În sarcină și în alăptare
Rhamni cathartici fructus
Denumire populară: pațachină, verigariu, spinul cerbului.
Fructul este o bacă de mărimea bobului de mazăre , cu tegumentul violet-închis și pulpa verzuie ce conține 4 semințe.
Produsul uscat are gust dulceag , apoi amar, iute , iar în timpul mestecării fructelor, saliva se colorează în galben.
Compoziția chimică:
Fructele uscate conțin:
-Antraglicozide 4-6%;
-Flavonoide 1%;
Actiune farmacologică și mecanism de acțiune:
Prelucrate în forme farmaceutice , fructele acționează :
-Laxativ;
-Activator asupra peristaltismului intestinal;
-Antiabsorbativ;
-Hidratagog;
Recomandări:
Se prescriu în tratamentul constipației , dar mai pot fi recomandate de medic și în:
-Afecțiuni precum fisurile anale, hemoroizi, în pregătirea intervențiilor chirurgicale sau a unor intervenții de diagnostic în sfera tractusului gastrointestinal
Rhamni purshianae cortex
Este drogul constituit din scortele recoltate de pe trunchiurile și ramurile arborelui Rhamnus purshianus , din familia Rhamnaceae.
Această specie este răspândită pe coastele de Vest ale Americii de Nord; drogul ținut timp de un an în depozite sau încălzit înainte de uscare timp de o oră la temperatura de 100 grade , este cunoscut în literatură și sub denumirea de Cascarae sagradae cortex.
Produsul medicinal se prezintă sub forma fragmentelor de scoarță plate sau rulate, cu suprafața exterioară netedă, strălucitoare , de culoare gri-brună, acoperită de lenticele alungite trasversal. Suprafața internă este stiată longitudinală, de culoare galben-brună.
Compoziția chimică:
Drogul conține:
Antranoide 8-10%
Cascarozide 60%
Rhei radix
Drogul cunoscut la noi sub denumirea de revent este constituit din rizomii și rădăcinile mari prelevate de la speciile asiatice Rheum palmatul L. și Rheum officinale sau hibrizi ai acestora din familia Polygonaceae.
În terapeutică se mai utilizeaza extractele obținute de la o specie europeană de revent Rheum rhaponticum L. care nu conține antranoide laxative ci raponticină, un derivat stilbenic care încadrează preparatele obținute în categoria modulatorilor selectivi ai receptorilor estrogeni , tratamentul cu produsele preparate din aceste plante fiind recomandat în tulburările vgetative din menopauză.
Compoziția chimică:
-Antranoide 3-12%;
-Glicozide antrachinonice;
-Diantroglicozide 10-25%;
-Antraglicozide
-Agliconi antrachinonici;
-Taninuri 5-10%;
-Derivați ai galioglucozidei;
-Alți compuși:flavonoide, glicozide ale naftolului.
Acțiune farmaceutică și mecanism de acțiune:
-Sunt laxative stimulante , efectul bazandu-se pe o activare a -peristatismului intestinal
Recomandări:
-Sub formă de infuzii, tincturi ( Rhei tinctura, Rhei vinosae tinctura) sau medicamente ce condiționează extracte uscate (Rhei extractum siccum normatum) se administrează ca: laxativ, antidiareic, iar în afectinile inflamatorii bucale se utilizează sub formă de tinctura.
Aloe
Sub denumire generică de Aloe se înțeleg două tipuri de produse obținute din frunzele unor specii de aloe, plante xerofile din familia Xanthorrhoeaceae și anume:
- Aloe resina;
- Aloe gel;
Aloe resina se obține prin prelucrarea frunzelor a două specii si anume Aloe ferox Mill și Aloe barbadensis Mill și a hibrizilor lor.
Frunzele sunt mari , pot ajunge pâna la 40 de cm , sunt groase, pieloase și acoperite cu o cuticulă dezvoltată, cu spini pe margini.
Sucul aloifer este localizat în celule excretoare cu pereții foarte subțiri , plasate paralel cu fasciculele conducătoare, daca o frunză este secționată la bază, celulele excretoare tăiate la această manevră vor elibera conținutul celular, golindu-se , iar celulele aflate deasupra se vor sparge spontan.
De la o singura frunză se obtin 5-10 ml suc aloifer.
Aloe lucida și Aloe hepatica se prelucrează și se extrag cu apă la fierbere, se filtrează și filtratul se concentrează, operatiune ce asigură o eliminare partială a fracțiunilor rezinoase.
Gelul de aloe se extrage cu apă din frunzele eliberate de zona externă alioferă, asa zis “filate”, adica despicate în lung, parenchimul foliar fiind ras de pe epiderm.
Parenchimul foliar conține substanțe polizaharidice de tip acemanan, alături de glicoproteine, acizi organici și substanțe minerale.
Gelul se condiționează in suplimente alimentare și produse cosmetice sau de igiena, având acțiune antiiritativă, antiinflamatoare.
Compoziție chimică:
Compoziția chimică diferă ,in funcție de sortul comercial. În cazul produsului Aloe de Cap, aceasta este constituită din:
Antrachinone;
Cromoglicozili;
Substanțe amare;
Aloe de Curacao conține pe lângă:
Antiderivați;
Cromoglicozizi;
Acțiune farmacologică și mecanism de acțiune:
Principalele acțiuni pe care le dezvoltă medicamentele ce condiționează extracte de Aloe sunt:
-Laxativă;
-De stimulare a peristaltismului;
-Antiabsorbativă;
-Hidratagogă;
-Antiulcerogenă;
-Coleretică;
-În doze mici, antidiareică.
Recomandări:
Indicația majoră o reprezintă :
-Constipația acută
-În cazul pesoanelor cu hemoroizi, sfisuri anale, sau a persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală.
