C7 - fiziologia vaselor de sange + sist limfatic

Question 1

caracteristici ale hemodinamicii - viteza de circulatie a sangelui si presiunea hidrostatica

Answer 1

• Viteza de circulaţie a sângelui
  – Viteza de curgere a sângelui este invers proporţională cu suprafaţa de secţiune a vaselor.
• Presiunea hidrostatică a sângelui
  – Scade pe măsura îndepărtării de forţa generatoare de presiune

Question 2

caracteristici functionale ale vaselor de sange

Answer 2

• Elasticitatea
  – Contribuie la asigurarea uniformizării circulaţiei sanguine.
  – Datorită elasticităţii, aorta funcţionează ca o a doua inimă.
• Contractilitatea
  – Asigură vasomotricitatea: Vasoconstricţia si vasodilataţia

Question 3

hiperemie

Answer 3

aflux anormal de sange intr o anumita portiune a corpului

Question 4

ischemie cardiaca

Answer 4

Ischemia cardiaca reprezinta un dezechilibru intre necesarul de oxigen si nutrienti ai inimii si fluxul sangvin coronarian.

Question 5

circulatia arteriala - factorii determinanti ai PA

Answer 5

• Presiunea sângelui în artere (tensiunea arterială) - PA
• Factorii determinanţi ai PA (3):

– Factorul cardiac: Activitatea mecanică a cordului generează:
* Presiunea maximă, sistolică;
* Presiunea minimă (diastolică)

– Factorul vascular: caracteristiile morfofuncţionale ale arterelor asigură menţinerea PA prin:
* Elasticitate: datorită elasticităţii arterelor este limitată creşterea presiunii în sistolă şi totodată menţinută presiunea diastolică.
* Rezistenţă periferică: depinde de: variaţia diametrului arteriolar:
– vasodilataţia scade rezistenţa periferică şi deci scade PA;
– vasoconstricţia creşte rezistenţa periferică şi deci creşte PA.

– Factorul sanguin:
* Volumul sanguin
* Vâscozitatea sângelui

Question 6

circulatia arteriala - Oscilaţiile fiziologice ale PA

Answer 6

Variaţiile ciclice ale PA (denumite şi oscilaţii) sunt determinate de:
– Activitatea ciclică cardiacă: generează oscilaţii de gradul I:
creşterea PA în sistolă; scăderea PA în diastolă.

– Ritmicitatea activităţii respiratorii: generează oscilaţii de
gradul II
* In inspiraţie, PA scade;
* In expiraţie, PA creşte.

– Variaţiile tonusului vascular: generează oscilaţii de gradul III
* Vasoconstricţia creşte PA
* Vasodilataţia diminuă PA

Question 7

circulatia arteriala - manifestari periferice ale PA

Answer 7

– Pulsul arterial: vibraţiile propagate de-a lungul întregului
arbore arterial.
* Unda pulsatilă se propagă în coloana de sânge cu o
viteză de 10 ori mai mare decât viteza de curgere a sângelui.
* In clinică se palpează pulsul arterial la nivelul arterelor
superficiale, comprimate pe un plan dur. Parametrii
urmăriţi:
– Frecvenţa
– Ritmul
– Viteza
– Tensiunea

– Pulsul total sau volumetric – la nivelul organelor
apendiculare (terminale).

Question 8

inregistrare grafica a pulsului arterial

Answer 8

Inregistrarea grafică a pulsului arterial:
-Unda anacrotă
-Unda catacrotă
-Unda dicrotă

Question 9

circulatia in capilare

Answer 9

• La nivelul capilarelor, circulaţia sângelui se face cu viteză extrem de mică, devenind posibil schimbul de substanţe nutritive (0,5-0,8 mm/s).
• Schimbul de substanţe se poate realiza, fie prin spaţiile intercelulare, fie transcelular.
• Acest schimb depinde de acţiunea a două forţe care acţionează în sens opus:
  – presiunea hidrostatică a sângelui;
  – presiunea oncotică.
• Presiunea hidrostatică favorizează trecerea plasmei cu substanţele nutritive în ţesuturi, iar presiunea oncotică (dată de proteinele plasmatice) reţine apa în patul vascular

Question 10

De ce substanţele nutritive trec din sânge în ţesuturi, iar deşeurile metabolice părăsesc ţesuturile trecând în sânge ?

Answer 10

Deoarece variază presiunea hidrostatică la capătul arterial şi venos al capilarului, în timp ce presiunea oncotică ramâne constantă:
* PHa – 30-35 mm Hg;
* PHv – 10-15 mm Hg
* Po – 25 mmHg

Rezultă o presiune netă de filtrare pozitivă (de 13 mmHg) la
capătul arterial şi una negativă (de - 7 mm Hg) la capătul venos. ( cu 33 - 20 si 13-20)

Question 11

circulatia venoasa

Answer 11

Circulaţia sângelui în sistemul venos (circulaţia de întoarcere a sângelui la inimă) este posibilă datorită acţiunii mai multor factori.
Aceşti factori sunt :
1. Diferenţa de presiune între cele două capete ale arborelui venos
2. Aspiraţia toracică
3. Gravitaţia
4. Contracţia musculaturii scheletice
5. Elasticitatea structurilor copitei

Question 12

Diferenţa de presiune între cele două capete ale arborelui
venos

Answer 12

12-15 mmHg în capilarul venos şi - 2 mmHg la vărsarea
venelor cave în atriul drept

Question 13

Aspiraţia toracică

Answer 13

In timpul inspiraţiei, presiunea interpleurală extrem de scăzută creează o depresiune în toate organele cavitare din cutia toracică, inclusiv în vene, favorizând atragerea sângelui către inimă.

La animalele mari, la nivelul venelor jugulare este evidentă ondulaţia venoasă (o undă pulsatilă a venelor care nu are nici o legătură cu pulsul arterial; dacă pulsul arterial este legat de activitatea cardiacă, ondulaţia venoasă este
strict legată de activitatea respiratorie - venele jugulare se golesc de sânge în inspiraţie şi se umplu din nou cu sânge în expiraţie, dând impresia unor false unde pulsatile)

Question 14

Gravitatia

Answer 14

Gravitaţia asigură circulaţia sângelui venos din regiunea
cefalică

Question 15

Contractia musculaturii scheletice

Answer 15

Contracţia musculaturii scheletice de la nivelul membrelor, în timpul mersului determină comprimarea venelor, favorizând circulaţia sângelui către inimă.
Circulaţia antigravitaţională este posibilă datorită existenţei unui sistem valvular venos, cu deschiderea orientată către inimă, sângele fiind astfel orientat de jos în sus.
In acelaşi mod acţionează şi pulsaţiile arterelor din
imediata vecinătate a venelor

Question 16

Elasticitatea structurilor copitei

Answer 16

Elasticitatea structurilor copitei la cal face posibilă circulaţia
venoasă atât în sprijin, cât şi în suspensie (există două plexuri venoase cartilaginoase: intern şi extern)

Question 17

circulatia limfatica

Answer 17

Circulaţia limfatică este o circulaţie derivată a sistemului venos.

• Incepe la nivel tisular cu vase foarte fine, “în deget de
  mănuşă“ – capilare limfatice. Ele drenează lichidul interstiţial care rezultă prin extravazarea plasmei sanguine.
• In mod obişnuit, 90 % din lichidul interstiţial se întoarce direct în sistemul venos şi numai 10 % (lichidul interstiţial restant) trece în circulaţia limfatică.
• Capilarele limfatice confluează şi dau naştere unor vase limfatice mai mari – similare venelor, prevăzute cu sistem valvular şi musculatură netedă.
• Pe traiectul vaselor limfatice se află limfonodurile (organe limfoide secundare) producătoare de limfocite.
• Vasele limfatice din întreg organismul confluează în două trunchiuri limfatice principale (care se varsă în teritoriul venos):
  – Canalul toracic
  – Trunchiul cervico-brahial

Question 18

curgerea limfei

Answer 18

asigurata de diferenţa de presiune între teritoriul capilar şi teritoriul venelor mari.
– Factorii adjuvanţi ai circulaţiei limfatice sunt aceeaşi ca şi în
cazul circulaţiei venoase, sistemul valvular având un rol
extrem de important.

Question 19

rol sistem limfatic

Answer 19

– Menţinerea echilibrului hidric: întotdeauna excesul de fluid
interstiţial este drenat prin circulaţia limfatică.

• Creşterea volemiei prin aport de soluţii izotone sau prin
  intensificarea filtrării (subst.vasodilatatoare – histamina) activează întoarcerea limfatică. Se evită astfel acumularea de apă şi proteine în spaţiile interstiţiale.
• Compresiuni, corpi străini sau cicatrici pot obstrua vasele
  limfatice, generând acumularea proteinelor în lichidul interstiţial şi totodată apariţia edemelor.

– Recuperarea moleculelor cu GM mare (proteine) din spaţiul
interstiţial, care nu trec prin peretele capilarelor sanguine.

– Absorbţia lipidelor (sub formă de chilomicroni) la nivelul
vilozităţilor intestinale.

– Rol în imunitate:
* Prin filtrare şi fagocitoză (microorganismele sunt reţinute şi
fagocitate – în infecţii limfonodurile cresc în volum);
* Prin limfopoeză: centrii germinativi ai limfonodurilor produc limfocite care au rol în apărare prin sinteza anticorpilor sau prin activitate citotoxică directă.

Question 20

Reglarea circulaţiei sanguine - Reglarea umorală

Answer 20

se realizează prin:

– Substanţe cu acţiune vasoconstrictoare:
* Catecolaminele: prin receptori alfa arteriolari.
* Angiotensina
* Vasopresina (ADH)

– Substanţe cu acţiune vasodilatatoare:
* Kinine (bradikinina), ce provin din alfa-globuline sub acţiunea kalicreinei.
* Histamina, eliberată de ţesuturile lezate, inflamate sau în urma reacţiilor alergice.
* Prostaglandinele, conţinute de aproape toate ţesuturile în cantităţi moderate

– Alte substanţe implicate în controlul umoral al circulaţiei:
* Ionii de K, Mg, Na au efect vasodilatator;
* Ionii de H au efect vasodilatator;
* CO2 efect dublu: vasodilatator în concentraţii crescute;
vasoconstrictor în concentraţii scăzute (acţionînd prin sistemul nervos simpatic).
* Hipoxia, creşterea temperaturii – au efect vasodilatator

Question 21

Reglarea circulaţiei sanguine - Reglarea nervoasa

Answer 21

prin SNV (refexe vasomotorii în strânsă corelaţie cu reflexele cardiace):
– Zonele reflexogene endocardoaortică şi sinocarotidiană şi nervii senzitivi corespunzători (vezi reglarea activităţii cardiace);

– Centrii vasomotori:
* Centrul vasomotor bulbo-pontin: presor (vasoconstrictor) în bulb; depresor (vasodilatator) în punte;
* Centrii vasomotori cortico-hipotalamici, cu rol integrativ;
* Centrii vasomotori medulari, în coarnele intermedio-laterale medulare.

– Nervii vasomotori:
* N. vasocontrictori (simpatici) se distribuie vaselor cu receptori de tip alfa adrenergic.
* N. vasodilatatori pot fi simpatici, ce se distribuie vaselor cu receptori beta adrenergici (vasele coronare), simpatici cu med.ch. ACh, ce se distribuie vaselor musculaturii scheletice sau parasimpatici, ce se distribuie vaselor organelor genitale.

Question 22

Controlul rapid al presiunii arteriale

Answer 22

– Mecanismul baroreglator prin feed-back negativ: acţionează în caz de hipertensiune.
* Sunt stimulate zonele reflexogene aortică şi carotidiană; impulsurile de la acest nivel stimulează centrul cardiomoderator bulbar şi inhibă centrul vasomotor; PA revine la normal.

– Transferul capilar de lichide: reglează volemia şi totodată PA, după o transfuzie masivă de sânge.
* Lichidul în exces trece din capilare în spaţiul interstiţial

Question 23

Controlul de lungă durată a presiunii arteriale

Answer 23

• În hipotensiune, se intensifică reabsorbţia apei şi a electroliţilor, participând şi factori umorali: ADH, sistemul renină-angiotensină-aldosteron.
• In hipertensiune, se intensifică diureza (eliminarea apei şi
  electroliţilor)