Biologie plante - curs 2

Question 1

histologia

Answer 1

Histologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul dezvoltării, structurii și al funcțiilor țesuturilor organice.

Question 2

clasificarea tesuturilor- dupa forma celulelor

Answer 2

Țesuturi parenchimatice: alcătuite din celule izodiametrice, cu pereţii celulari subţiri şi cu spaţii intercelulare;

Țesuturi prozenchimatice: sunt formate din celule alungite, cu pereţii celulari îngroşaţi, lignificaţi, fără spaţii intercelulare.

Question 3

clasificarea tesuturilor dupa gradul de diferentiere

Answer 3

Țesuturi meristematice:
-alcătuite din celule mici, cu pereții subțiri și nucleu
voluminos,
-celulele meristematice au o mare capacitate de diviziune,
Țesuturi definitive:
-provin din meristeme,
-sunt prezente la planta adultă, îndeplinesc funcții
specifice.

Question 4

clasificarea tesuturilor dupa origine

Answer 4

primare si secundare

Question 5

clasificarea tesuturilor dupa rolul din planta

Answer 5

Ţesuturi meristematice,
Ţesuturi de apărare,
Ţesuturi fundamentale,
Ţesuturi conducătoare,
Ţesuturi mecanice,
Ţesuturi secretoare,
Ţesuturi senzitive.

Question 6

tesuturi meristematice

Answer 6

-sunt cele mai tinere ţesuturi din corpul plantelor;
-se mai numesc şi ţesuturi de diviziune sau formative, pentru că celulele lor se divid continuu;
-generează ţesuturile definitive ale plantei;
-sunt formate din celule mici, cu pereţii celulari subţiri, fără spaţii intercelulare, cu citoplasmă densă, bogată în ribozomi, cu nucleu mare dispus central;
-rol principal: proliferare prin diviziune mitotică pentru a forma noi celule.

Question 7

tesuturi meristematice - clasificare dupa localizare si dupa gradul de dezvoltare si origine

Answer 7

-dupa localizare : meristeme apicale,intercalare si laterale
- dupa gradul de dezvoltare si origine : meristeme primordiale, primare si secundare

Question 8

meristeme apicale

Answer 8

Meristemele apicale sunt localizate în vârfurile de creştere ale rădăcinii, tulpinii şi ale ramificaţiilor acestora, determinând creşterea în lungime.

Question 9

meristeme intercalare

Answer 9

Meristemele intercalare sunt situate la baza internodurilor şi a limbului foliar la Gramineae, între ţesuturi definitive, au o activitate limitată şi determină creşterea în lungime

Question 10

meristeme laterale

Answer 10

Meristemele laterale sunt situate lateral faţă de axa organului, paralele cu suprafaţa rădăcinii şi tulpinii, au formă de cilindrii, determinând creşterea în grosime; se mai numesc şi zone generatoare, fiind reprezentate de cambiu şi felogen

Question 11

meristeme primordiale

Answer 11

-provin din diviziunea zigotului, fiind localizate în vârful rădăcinii şi tulpinii.
-sunt constituite din celule mici, complet nediferenţiate, numite iniţiale, alături de care se află derivatele, rezultate din diviziunea lor.
-derivatele îşi păstrează un timp capacitatea de diviziune, dar treptat se diferenţiază şi pe măsură ce se depărtează de meristem, devin definitive.
-la rădăcină meristemul primordial este protejat de caliptră, iar la tulpină este învelit de primordiile frunzei.

Question 12

meristeme primare

Answer 12

-se formează din meristemele primordiale,
-prin activitatea lor vor forma structura primară a rădăcinii şi tulpinii, care este întâlnită pe tot parcursul vieţii la monocotiledonate, iar la dicotiledonate un timp relativ scurt.

Question 13

meristeme primare - radacina

Answer 13

Tesuturi generate de meristemele primare:
-caliptrogen - caliptra
-protoderma -rizoderma
- meristem fundamental - scoarta
- procambiu - tesut conducator

Question 14

meristemele primare la tulpina

Answer 14

Tesuturi generate de meristemele primare la tulpina:

-protoderma - epiderma
-meristem fundamental - scoarta
- procambiu - tesuturi conducator
-meristem medular - parenchim medular

Question 15

meristeme secundare

Answer 15

-se formează din ţesuturi definitive, printr-un proces de dediferenţiere (redevin meristeme, celulele se divid mitotic),
-sunt reprezentate de cambiu şi felogen (zone generatoare), fiind prezente la dicotiledonate, în special la cele lemnoase,
-țesuturile generate de meristemele secundare contribuie la formarea structurilor secundare ale rădăcinii şi tulpinii, determinând creşterea în grosime.

Question 16

cambiu

Answer 16

-numit şi zonă generatoare libero-lemnoasă, se formează intrafascicular (între fasciculele conducătoare),

-este format dintr-un singur rând de celule iniţiale,
-generează la exterior ţesut liberian secundar, iar la interior lemn secundar, pe care le intercalează între ţesuturile primare.

Question 17

felogen

Answer 17

-numit şi zonă generatoare subero-felodermică, se formează la periferia tulpinii sau rădăcinii
-este format dintr-un singur rând de celule,
-dă naştere spre exterior la suber, iar spre interior la felodermă sau scoarţă secundară.

Question 18

tesuturi definitive

Answer 18

nu se mai divid si sunt specializate in indeplinirea unor functii specifice

1.de aparare
2.fundamentale(parenchimuri)
3.conducatoare
4.mecanice
5.secretoare
6.senzitive

Question 19

tesuturi de aparare

Answer 19

-sunt situate la exteriorul organelor plantelor şi au rolul de a proteja plantele de efectele nocive ale factorilor de mediu

Clasificare după origine:
1. Țesuturi de apărare primare (se formează din meristemele primare):
epiderma,
exoderma,
caliptra.
2. Țesuturi de apărare secundare (se formează din meristemele secundare):
suber,
ritidom.

Question 20

Epiderma

Answer 20

-se află la exteriorul organelor aeriene (tulpină, frunză, floare),
-este alcătuită dintr-un singur rând de celule parenchimatice, fără spaţii intercelulare, cu pereţii exteriori de obicei cutinizaţi sau cerificaţi,
în celulele epidermice se găsesc leucoplaste, cromoplaste (cloroplastele lipsesc, fiind prezente numai la plantele de umbră şi de apă),
-formațiuni epidermice: stomate şi peri.

Question 21

stomate

Answer 21

-sunt formaţiuni epidermice, care asigură schimbul de gaze între plantă şi mediu.

Stomata - alcătuire:
celule stomatice - reniforme sau halteriforme (la Gramineae), care conțin cloroplaste;
ostiolă;
celule anexe.

Sub stomată se află un spaţiu plin cu aer numit cameră substomatică.

Numărul stomatelor este variabil în funcţie de specie (100-300/mm2).
La plantele xerofile (de deșert), stomatele sunt adâncite în cripte, iar la plantele hidrofile (de apă) sunt situate deasupra nivelului epidermei.

Question 22

peri(trichomi)

Answer 22

-se formează din celulele epidermice, prin alungirea pereţilor externi.

Tipuri:
funcție: protectori, secretori, agăţători, senzitivi,
număr de celule: unicelulari sau pluricelulari,
formă/ dispunerea celulelor: simpli sau ramificaţi, stelaţi,
viabilitatea celulelor componente: vii sau morţi.

Roluri:
-de protecţie a plantelor contra radiației solare intense, a pierderii apei prin transpiraţie excesivă, a variațiilor de temperatură, şi de atacul erbivorelor,
-în taxonomie: determinarea unor specii,
-în diseminarea fructelor şi seminţelor.
Plante cu numeroși peri tectori – pubescente.

Question 23

exoderma

Answer 23

-este prezentă la rădăcină, sub rizodermă, fiind formată din 2-4 rânduri de celule impregnate cu suberină;

-are rol de protecţie după distrugerea perişorilor absorbanţi, în zona aspră a rădăcinii, în care are loc exfolierea acesteia.

Question 24

caliptra

Answer 24

-din cariptrogen
-este un ţesut care protejează vârful rădăcinii, are formă de degetar;
-este parenchimatică, se distruge la exterior prin frecare cu solul şi se reface la interior din caliptrogen;
-la unele plante acvatice, vârful rădăcinii este protejat de rizomitră (țesut subțire, care nu se regenerează).

Question 25

tesuturi de aparare secundare

Answer 25

rezulta din meristem secundar - felogen(zona generatoare subero-felodermica) : suber si ritidom

Question 26

suber

Answer 26

-este un ţesut mort, format din mai multe straturi de celule turtite, dispuse radiar, fără spaţii intercelulare, -celulele au pereţii impregnaţi cu suberină, -este un țesut moale, elastic, -prezent pe tulpini, ramuri, rădăcini, tuberculi. Roluri: -în reducerea evaporării apei din organele plantelor, -puţin permeabil faţă de apă, gaz, -împiedică pătrunderea unor dăunători, -este un bun izolator termic. Suberul este discontinuu, prezintă lenticele cu rol în schimburile dintre ţesuturile vii ale tulpinii cu mediul exterior.

Question 27

lenticele

Answer 27

-sunt prezente pe ramurile tinere ale arborilor, dar şi pe fructe, -au aspect lenticular şi se formează în dreptul fostelor stomate, în care felogenul produce spre exterior un ţesut afânat, format din celule sferice, cu spaţii intercelulare, care rupe epiderma, favorizând schimbul de gaze.

Question 28

ritidom

Answer 28

-este un ansamblu de ţesuturi moarte (suber, felogen, felodermă) rezultate din exfoliere, formând un înveliş la suprafaţa trunchiurilor, -se află la exteriorul tulpinii plantelor lemnoase, -rezultă din activitatea multianuală a felogenului, suberul, felogenul şi feloderma formează periderma. Tipuri: neted şi persistent la fag, brăzdat la stejar, se poate exfolia sub formă de plăci (platan), fâşii longitudinale (viţa de vie) şi fâşii circulare (cireş).

Question 29

tesuturi fundamentale(parenchim) + clasificare

Answer 29

-sunt cele mai răspândite ţesuturi în plante, -sunt formate din celule parenchimatice (izodiametrice), cu pereţii subţiri, celulozici şi cu spaţii intercelulare, Clasificare în funcție de rolul îndeplinit în plantă: parenchimuri de absorbţie, parenchimuri asimilatoare, parenchimuri de depozitare.

Question 30

Parenchimuri de absorbtie

Answer 30

-au rolul de a absorbi apa cu sărurile minerale din sol şi de a o conduce la vasele lemnoase. -sunt localizate la nivelul rădăcinii, -sunt reprezentate de: -rizoderma cu perişorii absorbanţi, -endoderma cu celulele de pasaj: -pereţii radiali şi interni ai celulelor endodermei sunt îngroşaţi prin depunerea unui amestec de suberină şi celuloză, -celulele de pasaj - situate în dreptul fasciculelor lemnoase, nu prezintă îngroşări, au pereţii subţiri, celulozici, asigurând circulaţia rapidă a sevei brute spre centrul cilindrului central

Question 31

velamen radicum

Answer 31

- un tip special de parenchim de absorbţie întâlnit în rădăcinile aeriene ale unor plante tropicale (ex. orhidee) (rădăcinile aeriene nu au peri absorbanţi), -țesut pluristratificat, fără spaţii intercelulare, cu celule care prezintă îngroşări spiralate sau reticulate, celulozice, care funcţionează ca niște vase capilare, reţinând apa

Question 32

haustori

Answer 32

-parenchim de absorbtie -se întâlnesc la plantele parazite şi semiparazite, lipsite de rădăcini propriu-zise, rol: -plante parazite: haustorii penetrează prin tulpina sau rădăcina plantei gazdă până la vasele liberiene, de unde absorb seva elaborată, -plante semiparazite: haustorii pătrund până la vasele lemnoase, de unde absorb seva brută.

Question 33

parenchimuri asimilatoare (clorofiliene)

Answer 33

-au rol în fotosinteză, fiind prezente în ţesuturile verzi ale plantei, în special în frunză, dar şi în tulpinile tinere -sunt reprezentate de ţesuturile frunzei – mezofil, format din: -țesut palisadic: se află sub epiderma superioară, fiind format din 1-2 rânduri de celule alungite, dispuse perpendicular pe epiderma superioară, cu un conţinut ridicat în cloroplaste. -ţesut lacunos: se află între ţesutul palisadic şi epiderma inferioară, fiind format din 4-5 rânduri de celule izodiametrice, cu spaţii intercelulare, care au un conţinut mai redus în cloroplaste.

Question 34

parenchim de depozitare

Answer 34

-țesuturi care acumulează în celulele lor cantităţi mari de substanţe organice (glucide, proteine, lipide), apă sau aer. -se întâlnesc în organele cu rol în depozitare (rădăcini tuberizate, tuberculi, rizomi, seminţe, fructe). Tipuri: -parenchimuri amilifere (în care se acumulează amidonul) - prezente în seminţe, tulpini subterane. -parenchimuri acvifere (în care se acumulează apă) - specifice plantelor suculente, xerofite (cactuşi). -parenchimuri aerifere (aerenchim) (în spaţiile intercelulare se acumulează cantităţi mari de aer) - specifice

Question 35

tesuturi conducatoare

Answer 35

-sunt specifice plantelor vasculare, cu corpul diferenţiat în rădăcină, tulpină, frunză. -sunt alcătuite din celule specializate. Roluri: -circulaţia apei şi a sărurilor minerale (seva brută) de la rădăcină până în frunze (prin ţesutul conducător lemnos); -circulația substanţelor organice sintetizate (seva elaborată) de la frunze la toate celelalte organe consumatoare ale plantei (prin ţesutul conducător liberian).

Question 36

seva bruta

Answer 36

apa + subst organice de la radacina spre frunza tesut conducator lemnos/xilem/lemn

Question 37

e

Question 38

tesut conducator lemnos - structura

Answer 38

sinonime: xilem sau lemn, are rolul de a conduce seva brută în sens ascendent. Structură -vase lemnoase: traheide, trahee. -parenchim lemnos, -fibre lemnoase.

Question 39

vase lemnoase structura + peretii vaselor lemnoase

Answer 39

Vasele lemnoase sunt formate din celule alungite, cilindrice, cu pereţii lignificaţi, lipsite de conţinut viu. Vasele lemnoase sunt de două feluri: traheide şi trahee. Pereţii vaselor lemnoase sunt îngroşaţi cu lignină: vase inelate (sub forma unor inele), vase spiralate (sub forma unor spirale), vase reticulate (sub forma unor reţele), vase sclariforme (sub formă de scară), vase punctiforme: lignina acoperă complet peretele intern al vasului, rămânând neîngroşaţi numai porii.

Question 40

traheide

Answer 40

Traheide (vase închise sau imperfecte): -sunt formate din celule prozenchimatice, cu pereţii transversali prezenţi şi adesea oblici; -circulaţia sevei brute se face greu, prin punctuaţiuni; -se întâlnesc la ferigi, gimnosperme.

Question 41

trahee

Answer 41

Traheele (vase deschise sau perfecte): -sunt formate din celule lungi, sub forma unor tuburi, la care pereţii transversali s-au resorbit - seva brută circulă rapid; -sunt specifice plantelor superioare, având lungimi diferite, (câţiva mm - 3-5 m, la liane)

Question 42

ce sunt tilele ?

Answer 42

Traheele funcţionează mai mulţi ani, după care se sigilează cu tile = expansiuni veziculoase ale plasmalemei (conservare mai bună a vasului, împiedicând pătrunderea apei, aerului şi a unor ciuperci parazite).

Question 43

parenchimul lemnos

Answer 43

-insoteste vasele lemnoase, format din celule vii ce depoziteaza substante de rezerva

Question 44

fibre lemnoase

Answer 44

sunt fibre de sclerenchim, au rol mecanic şi sunt prezente mai ales în lemnul secundar.

Question 45

tipuri de tesut conducator lemnos - dupa origine

Answer 45

de origine primară, rezultat din procambiu, de origine secundară, rezultat din cambiu.

Question 46

tesutul conducator liberian - structura

Answer 46

se mai numește floem sau liber, are rolul de a conduce seva elaborată în sens descendent. Structură: vase liberiene, celule anexe, parenchim liberian, fibre liberiene

Question 47

vase liberiene

Answer 47

-sunt formate din celule vii, cu pereţii transversali perforaţi, formând placa ciuruită. -la sfârşitul perioadei de vegetaţie: se sigilează cu caloză, iar primăvara redevin funcţionale prin dizolvarea şi resorbţia calozei, -funcţionează doar în timpul perioadei de vegetaţie, dar nu mai mult de 2-4 ani.

Question 48

celule anexe - la vase liberiene

Answer 48

însoţesc vasele liberiene, sunt vii şi au rolul de a reface vasele liberiene.

Question 49

parenchim liberian

Answer 49

este format din celule vii, cu rol în depozitarea substanţelor de rezervă, în special amidon

Question 50

fibre liberiene

Answer 50

sunt fibre de sclerenchim, cu rol mecanic, fiind prezente în liberul secundar, constituind liberul tare

Question 51

tesutul liberian - dupa origine

Answer 51

Ţesutul liberian este de origine primară (rezultat din procambiu) şi de origine secundară (rezultat din cambiu)

Question 52

fascicule conducatoare

Answer 52

-Tesuturile conducătoare formate din mai multe vase, parenchim, fibre, formează fascicule conducătoare. -In rădăcină şi în tulpină, fasciculele conducătoare sunt situate în cilindrul central, numit stel. -Fasciculele conducătoare pot fi simple şi mixte.

Question 53

fascicule conducatoare simple

Answer 53

sunt formate dintr-un singur tip de fascicul, respectiv lemnos şi liberian. sunt prezente în structura primară a rădăcinii, fiind dispuse în alternanţă

Question 54

fascicule conducatoare mixte

Answer 54

-sunt libero-lemnoase, fiind formate din cele două tipuri de fascicule conducătoare aşezate faţă în faţă (fascicule colaterale). -se găsesc în tulpină (ţesut liberian la exterior şi din ţesut lemnos la interior) şi frunză (ţesut lemnos la exterior şi ţesut liberian la interior).

Question 55

fascicule conducatoare ixte colaterale

Answer 55

Fascicule colaterale – tipuri: -colateral închise: între fasciculul liberian şi lemnos lipseşte cambiu (la monocotiledonate) -colateral deschise: prezenţa cambiului între fasciculul liberian şi lemnos (la plantele lemnoase şi la unele dicotiledonate) -bicolaterale: prezintă pe lângă ţesutul liberian extern şi un ţesut liberian intern, între care se află lemnul (la Cucurbitaceae, Scrophulariaceae) -concentrice: hadrocentrice - cu ţesutul lemnos înconjurat de ţesut liberian (la ferigi), leptocentrice - cu ţesut liberian înconjurat de cel lemnos (la lăcrămioare - Convallaria majalis).

Question 56

tesuturi mecanice

Answer 56

-sunt specializate în susţinerea plantelor, -sunt formate din celule prozenchimatice, cu pereţii celulari îngroşaţi, -rol: conferă plantelor rezistenţă, flexibilitate și elasticitate la acţiunea factorilor de mediu (vânt, ploaie, zăpadă), două categorii: colenchim, sclerenchim.

Question 57

colenchim

Answer 57

-este format din celule prozenchimatice vii, cu pereţii celulari inegal îngroşaţi cu celuloză şi substanţe pectice, -este un ţesut mecanic adaptat pentru funcţia de susţinere a organelor în curs de creştere, fiind de origine primară.

Question 58

colenchim unghiular

Answer 58

prezintă îngroşări numai în colţurile celulei (dovleac, iederă),

Question 59

colenchim inelar

Answer 59

prezintă îngroşări uniforme ale pereților celulari (specii de Malvaceae)

Question 60

colenchim tabular

Answer 60

celule cu pereţii tangenţiali (externi şi interni) îngroşaţi sub formă de plăci (în tulpina de tei, carpen de pădure, soc)

Question 61

colenchim lacunar

Answer 61

prezintă spaţii intercelulare, celulele fiind îngroşate în dreptul spaţiilor intercelulare (specii de Asteraceae, Euphorbiaceae)

Question 62

sclerenchim

Answer 62

-este format din celule prozenchimatice moarte, cu pereţii uniform îngroşaţi cu lignină; -se întâlnește în toate organele plantelor mature, fie sub formă de benzi continui, fie sub formă de fragmente, arcuri; -după forma celulelor, există două tipuri: sclerenchim fibros şi sclerenchim scleros

Question 63

sclerenchim fibros

Answer 63

-este alcătuit din celule prozenchimatice lungi, ascuţite la capete, cu pereţii puternic îngroşaţi, -este prezent în periciclu sau în fasciculele conducătoare, formând liberul tare sau lemnul secundar (ex. fibrele de in şi cânepă).

Question 64

sclerenchim scleros

Answer 64

-este alcătuit din celule izodiametrice, cu pereţii puternic îngroşaţi cu lignină, străbătuţi radiar de canalicule ramificate, purtând numele de sclereide sau celule pietroase, -se întâlnesc în fructele de gutui, păr, în endocarpul (sâmburele) de la prun, cireș.

Question 65

Tesuturi secretoare

Answer 65

sunt formate din celule care sunt specializate în producerea sau eliminarea unor substanţe rezultate în urma proceselor metabolice (uleiuri volatile, taninuri, răşini, nectar, mucilagii, gume, latex).

Question 66

După locul de depunere a substanţelor secretate, ţesuturile secretoare se împart în

Answer 66

ţesuturi cu secreţie externă – elimină substanțele elaborate în afara plantei (papile secretoare, glande secretoare, digestive, saline, nectarifere, hidatode) ţesuturi cu secreţie intercelulară - elimină substanţele secretate în spaţiile intercelulare (buzunare și canale secretoare) ţesuturi cu secreţie intracelulară - elimină substanţele secretate în interiorul celulelor (laticifere).

Question 67

papile secretoare

Answer 67

-sunt celule ale epidermei în formă de con, întâlnite pe petalele unor flori (trandafiri, lăcrămioare, panseluţe) -dau un aspectul de catifelat și secretă un ulei volatil, plăcut mirositor

Question 68

glande secretoare

Answer 68

-sunt prezente în epiderma frunzei, tulpinii, fiind formate din mai multe celule, cu rol de susținere (pedicel) și secretor; -secretă substanțe de natură diferită (uleiuri volatile, mucilagii, substanțe toxice)

Question 69

glande digestive

Answer 69

la plantele carnivore (Nepenthes sp.): structuri a căror celule secretă enzime proteolitice, cu ajutorul cărora digeră corpul insectelor și reptilelor mici.

Question 70

glande nectarifere

Answer 70

-sunt structuri specializate care secretă un lichid dulce, numit nectar, consumat de insecte, participând astfel la polenizare -polenizatorii cei mai frecvenți sunt albinele, fluturii și moliile, păsările colibri și liliecii; -glande intraflorale: se formează în floare, la baza petalelor, staminelor, ovarului; -glande extraflorale: se formează pe organe vegetative (situate la baza peţiolului frunzei de piersic şi la baza limbului foliar la cireş), oferă o sursă de nutrienți pentru animalele mutualiste (oferă protecție plantelor contra ierbivorelor).

Question 71

glande saline

Answer 71

-se întâlnesc pe frunzele unor plante de sărături (halofite) -elimină surplusul de săruri prin gutaţie activă - după eliminarea apei sărurile ramân pe frunză sub forma unui strat pufos

Question 72

hidatode

Answer 72

-sunt modificări ale frunzelor localizate la nivelul marginii limbului foliar, întâlnite la plantele care cresc în locuri cu umiditate ridicată -sunt structuri care elimină apa sub formă de picături, fenomen numit gutaţie.

Question 73

buzunare secretoare (t cu secretie intercelulara)

Answer 73

reprezintă spaţii intercelulare, de formă sferică, căptuşite cu celule secretoare, în care se acumulează substanţele secretate (în coaja de portocal, în frunza de sunătoare)

Question 74

canale secretoare (t cu secretie intercelulara)

Answer 74

sunt spaţii intercelulare tubuloase, căptuşite cu celule secretoare, care secretă răşini, uleiuri volatile (la conifere, în fructele speciilor de Apiaceae)

Question 75

laticifere (t cu secretie intracelulara)

Answer 75

-sunt celule mari, simple sau ramificate, care secretă latex (suc lăptos ce conține glucide, acizi organici, săruri, steroli, alcaloizi). Tipuri: laticifere articulate: sunt formate din celule puse cap la cap, cu pereţii transversali resorbiţi: simple, neramificate (rostopască, zorea), ramificate (mac, lăptucă). laticifere nearticulate: prezintă o singură celulă alungită, cu numeroşi nuclei: simple, neramificate (brebenoc trandafiriu, hamei), ramificate (oleandru, laptele câinelui).

Question 76

tesuturi senzitive + categorii

Answer 76

Plantele răspund la stimuli sub influenţa factorilor excitanţi (lumină, gravitaţie, substanţe chimice, stimuli tactili) prin mişcări sau prin modificarea intensităţii funcţiilor vitale. Țesuturile senzitive se împart în trei categorii: ţesuturi senzitive pentru excitanţi mecanici; ţesuturi senzitive faţă de gravitaţie; ţesuturi senzitive faţă de lumină.

Question 77

tesuturi senzitive pentru excitanti mecanici

Answer 77

sunt reprezentate de papile senzitive şi peri senzitivi.

Question 78

papile senzitive

Answer 78

-se găsesc pe cârceii plantelor din familia Cucurbitaceae (castravete, dovleac). -sunt celule dispuse printre celulele epidermei cârceilor, cu pereţii externi foarte îngroşaţi şi prevăzuţi cu o depresiune în care se găseşte un cristal de oxalat de calciu în care poate pătrunde citoplasma. La atingere sau prin lovire, citoplasma primeşte un stimul, cârcelul curbându-se pe suport, executând o mişcare de rotaţie. -se întâlnesc la baza filamentelor staminelor de la dracilă (Berberis vulgaris): la atingerea staminelor de către insecte, filamentele se curbează brusc, antera loveşte stigmatul, realizându-se polenizarea.

Question 79

peri senzitivi

Answer 79

se întâlnesc la plantele carnivore, având rol în prinderea insectelor, la Dionea (capcana lui Venus): când insectele ating unul din perii senzitivi, situaţi pe faţa superioară a frunzei, frunza se pliază (seismonastie)

Question 80

tesuturi senzitive fata de gravitatie

Answer 80

rădăcina are o creştere în sensul forţei gravitaţionale - geotropism pozitiv tulpina creşte de jos în sus - geotropism negativ; tulpinile care nu au ţesuturi mecanice dezvoltate, cresc la orizontală, numindu-se plagiotrope

Question 81

tesuturi senzitive fata de lumina

Answer 81

sunt reprezentate de papile şi ocele. Papilele senzitive sunt celule epidermice cu pereţii externi bombaţi, funcţionând pe principiul unei lentile, care focalizează razele luminoase în interiorul celulei. Ocele reprezintă celule epidermice inegale şi suprapuse, în care celula mică este cea care primeşte excitaţia în momentul în care frunza îşi schimbă poziţia faţă de lumină, favorizând redresarea ei.