Biologie plante - curs 2 Flashcards
histologia
Histologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul dezvoltării, structurii și al funcțiilor țesuturilor organice.
clasificarea tesuturilor- dupa forma celulelor
Țesuturi parenchimatice: alcătuite din celule izodiametrice, cu pereţii celulari subţiri şi cu spaţii intercelulare;
Țesuturi prozenchimatice: sunt formate din celule alungite, cu pereţii celulari îngroşaţi, lignificaţi, fără spaţii intercelulare.
clasificarea tesuturilor dupa gradul de diferentiere
Țesuturi meristematice:
-alcătuite din celule mici, cu pereții subțiri și nucleu
voluminos,
-celulele meristematice au o mare capacitate de diviziune,
Țesuturi definitive:
-provin din meristeme,
-sunt prezente la planta adultă, îndeplinesc funcții
specifice.
clasificarea tesuturilor dupa origine
primare si secundare
clasificarea tesuturilor dupa rolul din planta
Ţesuturi meristematice,
Ţesuturi de apărare,
Ţesuturi fundamentale,
Ţesuturi conducătoare,
Ţesuturi mecanice,
Ţesuturi secretoare,
Ţesuturi senzitive.
tesuturi meristematice
-sunt cele mai tinere ţesuturi din corpul plantelor;
-se mai numesc şi ţesuturi de diviziune sau formative, pentru că celulele lor se divid continuu;
-generează ţesuturile definitive ale plantei;
-sunt formate din celule mici, cu pereţii celulari subţiri, fără spaţii intercelulare, cu citoplasmă densă, bogată în ribozomi, cu nucleu mare dispus central;
-rol principal: proliferare prin diviziune mitotică pentru a forma noi celule.
tesuturi meristematice - clasificare dupa localizare si dupa gradul de dezvoltare si origine
-dupa localizare : meristeme apicale,intercalare si laterale
- dupa gradul de dezvoltare si origine : meristeme primordiale, primare si secundare
meristeme apicale
Meristemele apicale sunt localizate în vârfurile de creştere ale rădăcinii, tulpinii şi ale ramificaţiilor acestora, determinând creşterea în lungime.
meristeme intercalare
Meristemele intercalare sunt situate la baza internodurilor şi a limbului foliar la Gramineae, între ţesuturi definitive, au o activitate limitată şi determină creşterea în lungime
meristeme laterale
Meristemele laterale sunt situate lateral faţă de axa organului, paralele cu suprafaţa rădăcinii şi tulpinii, au formă de cilindrii, determinând creşterea în grosime; se mai numesc şi zone generatoare, fiind reprezentate de cambiu şi felogen
meristeme primordiale
-provin din diviziunea zigotului, fiind localizate în vârful rădăcinii şi tulpinii.
-sunt constituite din celule mici, complet nediferenţiate, numite iniţiale, alături de care se află derivatele, rezultate din diviziunea lor.
-derivatele îşi păstrează un timp capacitatea de diviziune, dar treptat se diferenţiază şi pe măsură ce se depărtează de meristem, devin definitive.
-la rădăcină meristemul primordial este protejat de caliptră, iar la tulpină este învelit de primordiile frunzei.
meristeme primare
-se formează din meristemele primordiale,
-prin activitatea lor vor forma structura primară a rădăcinii şi tulpinii, care este întâlnită pe tot parcursul vieţii la monocotiledonate, iar la dicotiledonate un timp relativ scurt.
meristeme primare - radacina
Tesuturi generate de meristemele primare:
-caliptrogen - caliptra
-protoderma -rizoderma
- meristem fundamental - scoarta
- procambiu - tesut conducator
meristemele primare la tulpina
Tesuturi generate de meristemele primare la tulpina:
-protoderma - epiderma
-meristem fundamental - scoarta
- procambiu - tesuturi conducator
-meristem medular - parenchim medular
meristeme secundare
-se formează din ţesuturi definitive, printr-un proces de dediferenţiere (redevin meristeme, celulele se divid mitotic),
-sunt reprezentate de cambiu şi felogen (zone generatoare), fiind prezente la dicotiledonate, în special la cele lemnoase,
-țesuturile generate de meristemele secundare contribuie la formarea structurilor secundare ale rădăcinii şi tulpinii, determinând creşterea în grosime.
cambiu
-numit şi zonă generatoare libero-lemnoasă, se formează intrafascicular (între fasciculele conducătoare),
-este format dintr-un singur rând de celule iniţiale,
-generează la exterior ţesut liberian secundar, iar la interior lemn secundar, pe care le intercalează între ţesuturile primare.
felogen
-numit şi zonă generatoare subero-felodermică, se formează la periferia tulpinii sau rădăcinii
-este format dintr-un singur rând de celule,
-dă naştere spre exterior la suber, iar spre interior la felodermă sau scoarţă secundară.
tesuturi definitive
nu se mai divid si sunt specializate in indeplinirea unor functii specifice
1.de aparare
2.fundamentale(parenchimuri)
3.conducatoare
4.mecanice
5.secretoare
6.senzitive
tesuturi de aparare
-sunt situate la exteriorul organelor plantelor şi au rolul de a proteja plantele de efectele nocive ale factorilor de mediu
Clasificare după origine:
1. Țesuturi de apărare primare (se formează din meristemele primare):
epiderma,
exoderma,
caliptra.
2. Țesuturi de apărare secundare (se formează din meristemele secundare):
suber,
ritidom.
Epiderma
-se află la exteriorul organelor aeriene (tulpină, frunză, floare),
-este alcătuită dintr-un singur rând de celule parenchimatice, fără spaţii intercelulare, cu pereţii exteriori de obicei cutinizaţi sau cerificaţi,
în celulele epidermice se găsesc leucoplaste, cromoplaste (cloroplastele lipsesc, fiind prezente numai la plantele de umbră şi de apă),
-formațiuni epidermice: stomate şi peri.
stomate
-sunt formaţiuni epidermice, care asigură schimbul de gaze între plantă şi mediu.
Stomata - alcătuire:
celule stomatice - reniforme sau halteriforme (la Gramineae), care conțin cloroplaste;
ostiolă;
celule anexe.
Sub stomată se află un spaţiu plin cu aer numit cameră substomatică.
Numărul stomatelor este variabil în funcţie de specie (100-300/mm2).
La plantele xerofile (de deșert), stomatele sunt adâncite în cripte, iar la plantele hidrofile (de apă) sunt situate deasupra nivelului epidermei.
peri(trichomi)
-se formează din celulele epidermice, prin alungirea pereţilor externi.
Tipuri:
funcție: protectori, secretori, agăţători, senzitivi,
număr de celule: unicelulari sau pluricelulari,
formă/ dispunerea celulelor: simpli sau ramificaţi, stelaţi,
viabilitatea celulelor componente: vii sau morţi.
Roluri:
-de protecţie a plantelor contra radiației solare intense, a pierderii apei prin transpiraţie excesivă, a variațiilor de temperatură, şi de atacul erbivorelor,
-în taxonomie: determinarea unor specii,
-în diseminarea fructelor şi seminţelor.
Plante cu numeroși peri tectori – pubescente.
exoderma
-este prezentă la rădăcină, sub rizodermă, fiind formată din 2-4 rânduri de celule impregnate cu suberină;
-are rol de protecţie după distrugerea perişorilor absorbanţi, în zona aspră a rădăcinii, în care are loc exfolierea acesteia.
caliptra
-din cariptrogen
-este un ţesut care protejează vârful rădăcinii, are formă de degetar;
-este parenchimatică, se distruge la exterior prin frecare cu solul şi se reface la interior din caliptrogen;
-la unele plante acvatice, vârful rădăcinii este protejat de rizomitră (țesut subțire, care nu se regenerează).
tesuturi de aparare secundare
rezulta din meristem secundar - felogen(zona generatoare subero-felodermica) : suber si ritidom
suber
-este un ţesut mort, format din mai multe straturi de celule turtite, dispuse radiar, fără spaţii intercelulare,
-celulele au pereţii impregnaţi cu suberină,
-este un țesut moale, elastic,
-prezent pe tulpini, ramuri, rădăcini, tuberculi.
Roluri:
-în reducerea evaporării apei din organele plantelor,
-puţin permeabil faţă de apă, gaz,
-împiedică pătrunderea unor dăunători,
-este un bun izolator termic.
Suberul este discontinuu, prezintă lenticele cu rol în schimburile dintre ţesuturile vii ale tulpinii cu mediul exterior.
lenticele
-sunt prezente pe ramurile tinere ale arborilor, dar şi pe fructe,
-au aspect lenticular şi se formează în dreptul fostelor stomate, în care felogenul produce spre exterior un ţesut afânat, format din celule sferice, cu spaţii intercelulare, care rupe epiderma, favorizând schimbul de gaze.
ritidom
-este un ansamblu de ţesuturi moarte (suber, felogen, felodermă) rezultate din exfoliere, formând un înveliş la suprafaţa trunchiurilor,
-se află la exteriorul tulpinii plantelor lemnoase,
-rezultă din activitatea multianuală a felogenului,
suberul, felogenul şi feloderma formează periderma.
Tipuri:
neted şi persistent la fag,
brăzdat la stejar,
se poate exfolia sub formă de plăci (platan), fâşii longitudinale (viţa de vie) şi fâşii circulare (cireş).
tesuturi fundamentale(parenchim) + clasificare
-sunt cele mai răspândite ţesuturi în plante,
-sunt formate din celule parenchimatice (izodiametrice), cu pereţii subţiri, celulozici şi cu spaţii intercelulare,
Clasificare în funcție de rolul îndeplinit în plantă:
parenchimuri de absorbţie,
parenchimuri asimilatoare,
parenchimuri de depozitare.
Parenchimuri de absorbtie
-au rolul de a absorbi apa cu sărurile minerale din sol şi de a o conduce la vasele lemnoase.
-sunt localizate la nivelul rădăcinii,
-sunt reprezentate de:
-rizoderma cu perişorii absorbanţi,
-endoderma cu celulele de pasaj:
-pereţii radiali şi interni ai celulelor endodermei sunt îngroşaţi prin depunerea unui amestec de suberină şi celuloză,
-celulele de pasaj - situate în dreptul fasciculelor lemnoase, nu prezintă îngroşări, au pereţii subţiri, celulozici, asigurând circulaţia rapidă a sevei brute spre centrul cilindrului central
velamen radicum
- un tip special de parenchim de absorbţie întâlnit în rădăcinile aeriene ale unor plante tropicale (ex. orhidee) (rădăcinile aeriene nu au peri absorbanţi),
-țesut pluristratificat, fără spaţii intercelulare, cu celule care prezintă îngroşări spiralate sau reticulate, celulozice, care funcţionează ca niște vase capilare, reţinând apa
haustori
-parenchim de absorbtie
-se întâlnesc la plantele parazite şi semiparazite, lipsite de rădăcini propriu-zise,
rol:
-plante parazite: haustorii penetrează prin tulpina sau rădăcina plantei gazdă până la vasele liberiene, de unde absorb seva elaborată,
-plante semiparazite: haustorii pătrund până la vasele lemnoase, de unde absorb seva brută.
