C3 - ordinul HERPESVIRALES Flashcards

1
Q

genom virioni

A

ADN dublu catenar
toti virionii au o morfologie asemanatoare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

proteina specifica herpesvirusurilor

A

subunitatea ATP-ază a terminazei: un complex care este
responsabil pentru asamblarea ADN-ului viral în capsida, și care este conservată la toate herpesvirusurile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

familiile incluse in ordin

A

➢ Familia Herpesviridae care include herpesvirusuri de la mamifere, păsări și reptile;
➢ Familia Alloherpesviridae care include herpesvirusuri ce produc infecții la pești și amfibieni
➢ Familia Malacoherpesviridae care conține două herpevirusuri izolate de la nevertebrate (unul identificat de la stridii și unul de la moluște comestibile – fam. Haliotidae)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

componente virion

A

-Virionul sferic este compus din genom, capsidă, tegument și anvelopă

-genomul viral reprezentat de o singură moleculă de ADNdc este împachetat într-o matrice cristalină-lichidă care umple întregul volum intern al capsidei
-ADN dc liniar
-Capsida matură este compusă din patru proteine ​majore și mai multe minore, în timp ce tegumentul conține cel puțin
15 polipeptide diferite
-anvelopa conține cel puțin 10 proteine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

familia Alloherpesviridae

A

-familia este compusă din patru genuri în care sunt încadrate herpesvirusuri izolate de la pești și amfibieni

-deși morfologic și biologic sunt similare celorlalte herpesvirusuri, succesiunea secvențelor de aminoacizi nu este identică cu cea a herpesvirusurilor izolate de la mamifere, păsări și reptile, ceea ce a determinat includerea lor într-o familie separată

-infecțiile fiind adesea asociate cu afecțiuni cu caracter tumoral (adenocarcinoame la broaște, tumori epiteliale la peștii salmonizi)

-infecția este adesea asociată cu episoade de mortalitate ridicată atât la larve cât și la tineret

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Cyprinid herpesvirus 3 (KOI HERPESVIRUS) - boala produsa, ce specii afecteaza, mortalitatea, temp de dezvoltare, pestii asimptomatici, organe afectate

A

-GENUS CYPRINIVIRUS

-Herpesviroza crapului koi

-capabil să induca o infecție contagioasă acută la crapul comun (Cyprinus carpio) și alte varietati, cum ar fi crapul ornamental koi, crapul fantomă (Cyprinus carpio goi) și la hibrizii acestor varietăți.

➢Infecția se răspândește cu ușurinta și apare de obicei vara, la temperaturaturi ale apei cuprinse între 16°C - 25°C.
➢Peștii care exprimă semne clinice de boala, mor de obicei în cateva ore.
Branhiile, rinichii și splina sunt organele în care virusul se replică abundent în cursul infecției.
➢Peștii asimptomatici, cu infecție latentă, pot contamina un lot de pești, la care va aparea boala, uneori după o perioada lungă de timp, atunci cand temperatura apei va crește, ajungând în intervalul 16°C - 25°C

-hipersecreția de mucus este foarte evidentă în stadiile incipiente ale infecției (modalitate importanta de eliminare a virusului)

-excreția virusului prin urină și fecale poate fi, de asemenea, un mecanism important pentru eliminarea virusului.
Au fost detectate niveluri ridicate de ADN CyHV-3 în țesuturile intestinale și renale, iar virusul infecțios a fost detectat în fecale prelevate de la crapii infectați.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

FAMILIA MALACOHERPESVIRIDAE

A

-diferente la nivel genetic fata de celelalte herpesvirusuri
-capsida virală are simetrie icosaedrică (T=16)
-Virionii sunt anvelopați, de formă sferică

-aceste herpesvirusuri pot induce stări de latență în timpul cărora genomul viral se comportă ca un episom și se
replică în paralel cu ADN-ul celulei gazdă, utilizând mecanismele celulei infectate

-specii susceptibile diferite moluște bivalve

-infecțiile se caracterizează prin mortalitate în stadiile timpurii de viață, îndeosebi la larve și tineret.
-virusurile sunt grupate în două genuri Aurivirus și Ostreavirus

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

familia Herpesviridae - subfamilii

A

➢Alphaherpesvirinae include 5 genuri
➢Betaherpesvirinae include 4 genuri
➢Gammaherpesvirinae include 4 genuri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

structura peplos

A

-lipoproteica

!conținutul în lipide explică sensibilitatea herpesvirusurilor la acțiunea solvenților organici!

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

receptor utilizat in faza de adsorbtie

A

mai multe tipuri de receptori
(heparan sulfat)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

locul replicarii intracelulare si incapsidarii

A

intranuclear

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

eliberarea virionilor din celula

A

-inmugurire

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Locul asamblării pericapsidei

A

în timpul trecerii virusului prin stratul intern al
membranei nucleare spre veziculele aparatului Golgi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

impartirea genelor herpesvirusurilor

A

Genele herpesvirusurilor se împart în trei categorii:
1. cu rol în codificarea proteinelor funcționale implicate în replicarea virusului (gene cu acțiune precoce);
2. cu rol în codificarea proteinelor structurale (gene tardive) în număr de 30;
3. un set heterolog de gene, prezente doar la unele herpesvirusuri, cu funcții legate de medierea răspunsului imun al gazdei cu rol semnificativ în
patogeneza infecţiei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

cum are loc patrunderea herpesvirusurilor in celula gazda ?

A

-are loc în principal prin viropexie sau prin fuziune

▪ În cazul fuziunii virusului cu membrana celulară, pot
apărea sinciții între celulele vecine infectate.
▪ Acest mecanism explică posibila transmitere a virusului de
la o celulă la alta chiar și în prezența anticorpilor
neutralizanți

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

care este principala proprietate legata de patogenitate a herpesvirusurilor?

A

LATENTA
-persistența virusului în organism pe toată durata vieții animalului, cu perioade recurente de excreție virală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

latenta la cele 3 subfamilii a fam herpesviridae

A

➢alphaherpesvirusurile au un ciclu de replicare rapid, lizează celula infectată și rămân latente în ganglionii
senzitivi;

➢betaherpesvirusurile au receptivitate strictă de gazdă, au ciclu replicativ lent cu liza tardivă a celulei infectate
și rămân latente în glandele secretorii, rinichi și țesuturile limforeticulare;

➢gamaherpesvirusurile au receptivitate îngustă de gazdă, prezintă limfotropism și rămân latente în limfocite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

ce produc gazdele infectate cu herpesvirus?

A

➢Gazdele infectate cu herpesvirusuri produc anticorpi și răspuns imun mediat celular împotriva multor proteine virale structurale și nestructurale.

➢Răspunsul imun mediat celular, mai degrabă decât anticorpii neutralizanți, oferă un nivel puternic de protecție împotriva recidivelor și reinfectării.

➢ Au fost identificate o varietate de mecanisme de evaziune imună ale herpesvirusurilor, printre care cele care operează împotriva complementului, a anticorpilor, a complexului major de histocompatibilitate de clasa I sau a celulelor Natural killer.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

ce produc infectiile cu alfaherpesvirusuri

A

➢Multe alfaherpesvirusuri produc leziuni localizate, în special la nivelul pielii sau pe mucoasele tractului respirator și genital.

Infecțiile generalizate sunt caracterizate prin focare de necroză în aproape orice organ sau țesut fiind specifice infecțiilor animalelor foarte tinere sau imunodeprimate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

transportul viral al herpesvirusurilor

A

➢Transmiterea virală este în general asociată cu contactul direct (al mucoaselor), dar infecția aerogenă prin aerosoli, este de asemenea, frecventă.

➢Condițiile de mediu umede și răcoroase promovează supraviețuirea prelungită a herpesvirusurilor, iar condițiile de vânt pot promova transmiterea aerosolilor pe distanțe mai
lungi

20
Q

infectiile cu beta si gamaherpesvirusuri

A

-infecțiile cu beta- și gamaherpesvirusuri sunt adesea, dar nu invariabil, silențioase din punct de vedere clinic.

În cazul gamaherpesvirusurilor se constată asocierea infecției
latente cu oncogeneza

21
Q

subfamilia Alphaherpesvirinae - genul Iltovirus +cultivare, ce provoaca

A

-Gallid alphaherpesvirus 1 (virusul laringotraheitei infecțioase aviare)

Aspect lezional - traheita hemoragică
-ADN dc

-au fost identificate 5 glicoproteine majore de suprafaţă (gB, gC, gD, gX şi gK) responsabile de instalarea imunităţii

➢se cultivă pe embrioni (de găină şi curcă), în vârstă de 9-12 zile, producând pe membrana corioalantoidiană proliferări opace şi incluzii intranucleare (incluziuni Seifried) în ectoderm.
➢se cultivă pe celule renale embrionare, pe epiteliul respirator şi pe fibroblaste de găină, în care produce efect citopatic, neutralizat de antiserul omolog.
➢ incluziile intranucleare apar în culturi de epiteliu respirator, dar nu pe fibroblastele de găină

!virusul nu aglutinează eritrocitele de pasăre, nici NU INDUCE formarea în organism de anticorpi fixatori de complement

-virulenţa tulpinilor este variabilă, izolându-se frecvent tulpini apatogene, care determină infecţii asimptomatice

22
Q

familia Alphagerpesvirinae - genul Mardivirus

A

-gallid alphaherpesvirus 2 (virusul bolii lui Marek)

➢cultivarea reuşeşte pe ouă embrionate în care virusul se
multiplică prin inoculare intravitelină și corioalantoidiană, în
grosimea membranei corioalantoidiene formându-se uneori
discrete leziuni proliferative;
➢ după ecloziune puii proveniţi din ouă inoculate fac boala în câteva săptămâni;
➢ unele tulpini au reuşit să fie cultivate şi pe culturi celulare: pe
fibroblaste de embrioni de găină, unde au produs efect
citopatic;

23
Q

interacţiunea între celula gazdă şi GALLID ALPHAHERPESVIRUS TIP 2

A

cumprinde:
-Infecţia semiproductivă similară cu cea produsă „in vivo” în organele limfoide şi parenchimtoase şi „in vitro” în culturile celulare şi rezultă în producerea de virioni neanvelopați a căror infectivitate rămâne legată de celule.
Această infecţie conduce la moartea celulei.

-Infecţia total productivă întâlnită în infecţia naturală de la nivelul celulelor epiteliale ale foliculilor plumiferi şi constă în producerea de virioni infecțioși capabili să producă moartea celulei.

-Infecţia neproductivă, observată în mod obişnuit pe linii celulare tumorale şi limfoblastoide, ca urmare a unei exprimări limitate a genomului viral sau acesta nu este exprimat

24
Q

cate serotipuri au fost identificate pt gallid alphaherppesvirus 2?

A

3 serotipuri

-Serotipul I include tipurile patogene şi oncogene ale virusului bolii lui Marek pe de o parte şi cele atenuate, pe de altă parte, izolate de la păsări infectate natural sau care au fost modificate prin metode de laborator
Serotipul cuprinde 3 subserotipuri notate cu literele A, B şi C

-Serotipul 2 include tulpini nepatogene şi neoncogene, dar imunogene.
Cresc cel mai bine pe culturi de fibroblaste embrionare de pui şi produc plaje de dimensiuni moderate, cu sinciţii mari.

➢Serotipul 3 include herpesvirusul de curcă, care este apatogen şi neoncogen pentru găină şi curcă, dar imunogen

25
Q

unde se replica gallid herpesvirus 2?

A

în afară de limfocite şi macrofage, la păsări, virusul se replică mai ales în celulele foliculilor plumiferi

26
Q

infectia naturala cu gallid herpesvirus 2 - caracterizare plus denumire

A

-neurolimfomatoză

-se caracterizează cel mai frecvent printr-o inflamaţie cronică a nervilor periferici, pe traiectul cărora apar infiltraţii limfocitare,
edeme şi uneori leziuni cu caracter neoplazic sub forma unor nodozităţi

27
Q

vaccinarea impotriva gallid herpesvirus 2

A

➢administrarea vaccinurilor se realizează individual prin inoculare fie la pui de o zi, fie la embrioni în a 18-a zi de incubaţie (vaccinarea „in ovo„ respectiv în
embrion şi lichidul amniotic).

-pentru administrarea „in ovo” vaccinurile sunt preparate cu tulpina heterologă de herpesvirus de curcă (HVT)

28
Q

oncogenitatea diferitelor tulpini de virus al bolii lui Marek

A

variabilă:
➢ unele tulpini aparţinând serotipului 1 cauzează o incidenţă ridicată a tumorilor limfoide, altele cauzează o incidenţă ridicată a leziunilor naturale;
➢ tulpinile ce aparțin serotipurilor 2 şi 3 sunt total neoncogene

29
Q

subfamilia alphaherpesvirinae - GENUL VARICELLOVIRUS (boala, glicoproteine,tropism)

A

-Virusul bolii lui Aujeszky – SUID ALPHAHERPESVIRUS TIP 1

-8 proteine (proteine structurale: gE, gB, gC, gD, gI şi gG); genomul viral codifică şi proteine nestructurale, cum ar fi
timidin-kinaza (TK).
➢glicoproteinele gB, gC şi gD au rol principal în producerea imunităţii, iar celelalte, inclusiv TK în patogenitate

-neurotrope cele izolate de la bovine şi poliorganotrope cele izolate de la purcei

30
Q

cultivare virusul bolii lui Aujeszky

A

➢virusul se cultivă pe monostraturi de celule renale de purcel, iepure, miel, maimuţă, sau pe monostraturi de celule tripsinizate embrionare de găină, porc, oaie, bovine, pe care se obţine un titru infecţios maxim după 36-48 ore;

➢poate fi adaptat pe membrana coriolanatoidiană a embrionilor de găină de 10-11 zile, în acest caz, prin pasaje în serie, virusul îşi exacerbează patogenitatea pentru embrionul de găină, dar şi-o atenuează pentru mamifere

31
Q

principala propietate a virusului bolii lui Aujeszky

A

variabilitatea

  • este uşor să se inducă apariţia de variante sau mutante în urma pasajelor pe animale de laborator, pe embrioni de găină (tulpina Bucureşti), pe anumite culturi celulare (suşa K61-Bartha, suşa Alfort 26) sau prin deleţia diferitelor gene
    implicate în virulenţă, ceea ce a dus la obţinerea unor tulpini vaccinale
32
Q

efect citopatic al virusului bolii lui Aujeszky

A

➢virusul bolii lui Aujeszky formează incluzii intranucleare: o
singură incluzie mare ocupă aproape tot nucleul, cromatina fiind
împinsă la periferie unde formează un inel marginal (incluzii de
tip Cowdry A)

➢ incluziile constituite de herpesvirusuri nu conţin
material viral;
➢ ele sunt în realitate artefacte, adică locul gol rămas după
ieșirea virionilor în afara nucleului

33
Q

sensibilitatea fata de factorii de mediu - virusul lui Aujeszky

A

❖ virusul este sensibil la eter, cloroform, pH 3 şi căldură;
❖ temperatura optimă pentru conservare este de –70°C;
❖ pe suprafaţa obiectelor din grajduri rezistă 18-37 zile, în carnea congelată 60 de zile, în diferite furaje 5-46 zile, iar în platformele de gunoi 5-15 zile;
❖ substanţele conservante pentru virus sunt glicerina şi soluţiile concentrate de NaCl

34
Q

Specii receptive la infecție + rezervor natural- virusul lui Aujeszky

A

suinele, rumegătoarele și carnivorele;

-rezervorul natural de virus îl constituie rozătoarele sălbatice, mai ales şobolanul, care este factorul principal prin care epizootiile se menţin timp îndelungat în efectivele de animale, în special la porcine

35
Q

Infecţia experimentală - virusul lui Aujeszky

A

❖iepurele este animalul de laborator cel mai sensibil: în urma inoculării intramusculare sau subcutanate, iepurele face un tablou anatomo-clinic caracterizat printr-un prurit intens la locul de inoculare, ajungându-se la automutilare;
❖alte specii de laborator sensibile sunt: şoarecele, cobaiul şi hamsterul

36
Q

BOVINE ALPHAHERPESVIRUS TIP 1 - boala, gen, subtipuri, sensibilitate

A

-genul varicellovirus

-Virusul rinotraheitei infecţioase bovine – vulvo vaginitei/balanopostitei pustuloase infecţioase

-virus anvelopat

2 subtipuri:
➢subtipul respirator (BHV-1.1.)
➢subtipul genital (BHV-1.2a și BHV-1.2b)

-înrudit antigenic cu cel al rinotraheitei ecvine
-virusul este sensibil la eter, acetonă, alcool, pH-ul 4,5-5 și iradiere cu ultraviolete, conservându-se optim în condiții de pH 6-9.

37
Q

bovine alphaherpesvirus 1 - specii afectate + ce produce + efect citopatic

A

în condiţii naturale este patogen numai pentru bovine, la care produce două entităţi morbide:

➢rinotraheita infecţioasă, o afecţiune respiratorie acută în care predomină simptomele de rinită, sinuzită, dispnee şi febră;

➢vulvovaginita/ balanopostita pustuloasă infecţioasă, denumită şi exantem veziculos genital sau exantem coital, caracterizată prin inflamaţia mucopurulentă şi necrotică a căilor genitale, fiind posibile avorturi, mai ales la primipare

-în celulele epiteliale ale mucoaselor inflamate se găsesc incluzii intranucleare de tip Cowdry A

38
Q

imunizarea pt v rinotraheitei infectioase bovine

A

-vaccinuri vii atenuate
-vaccinuri inactivate
-vaccinuri recombinate ce conțin tulpini vaccinale deletate: li s-a îndepărtat thimidin-kinaza sau altă glicoproteină

39
Q

EQUID ALPHAHERPESVIRUS TIP 1 - boala, actiune, efect citopatic, specii sensibile in conditii experimentale, ce provoaca, imunizare

A

-genul varicellovirus
-virusul avortului viral al iepelor

  • pericapsida conţine o hemaglutinină, labilă la 56°C, activă faţă de hematiile de cal şi cobai

-efectul citopatic (apariţia de celule sferice sau fuzionarea celulelor în sinciţii, în care se observă incluzii intranucleare) pe culturi celulare apare în 3-4 zile de la inoculare şi devine evident după 5-8 zile

-în condiţii experimentale sunt sensibili: hamsterul şi şoarecele sugar, la care virusul produce grave leziuni hepatice şi cobăiţele gestante, care avortează

-avortul viral (forma abortigenă a aceleiaşi entităţi etiologice) se produce de regulă în a 2-a jumătate a gestaţiei, în lunile 8-10

imunizarea activă s-a practicat iniţial cu vaccinuri inactivate preparate din virusul izolat de la avortoni: întru-cât acestea provocau o boală hemoragică la mânji, ele au fost înlocuite cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini adaptate pe hamster şi şoarece sau de vaccinuri vii subunitare

40
Q

unde incepe replicarea equid alphaherpesvirus 1? + organe tinta

A

-Replicarea primară EHV1 în celulele epiteliale ale
tractului respirator superior

-organe tinta : SNC, uter gestant, ochi -unde inițiază
o replicare secundară în celulele endoteliale care
căptușesc vasele de sânge ale acelui organ

-transportat prin viremie

41
Q

EQUID ALPHAHERPESVIRUS TIP 3- denumire, unde se gaseste, cultivare, rezistenta, transmitere

A

-virusul exantemului coital ecvin

➢ virusul se găseşte în conţinutul veziculelor şi în exsudatul mucoaselor genitale lezate.

➢virusul se cultivă numai pe culturi celulare de origine ecvină (rinichi de fetus ecvin şi de cal, tiroidă de cal) unde
determină efect citopatic.

➢ rezistenţa virusului în mediul extern este considerabilă. În locurile umede, întunecoase, poate supravieţui până la 6 luni,
în ser fiziologic glicerinat 50% se conservă până la 9 luni.

➢ sursele de infecţie sunt animalele bolnave care pot transmite boala timp de 2-3 săptămâni, pe cale genitală, prin
contact direct în timpul montei

42
Q

EQUID ALPHAHERPESVIRUS TIP 4

A

virusul rinopneumoniei ecvine

➢se cultivă cu predilecţie pe celule de origine ecvină.
➢ virusul conţine o hemaglutinină activă, faţă de hematiile de cal şi cobai

43
Q

EHV-6, EHV-8, EHV-9

A

EHV-6 și EHV-8 produc infecții la măgari și sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de herpesvirusurile de asini (AHV)

EHV-9 sau herpesvirus de gazelă (GHV) este un agent patogen al gazelelor lui Thomson

44
Q

CANID ALPHAHERPESVIRUS TIP 1

A

➢ virusul nu aglutinează hematiile altor specii de animale;
➢ are slabă antigenitate încrucişată cu alte herpesvirusuri şi nu se cultivă decât pe celule de origine canină (A 72).
➢ prin replicare determină efect citopatogen;
➢ are tropism pentru epiteliul respirator superior, epiteliul mucoaselor genitale şi pentru ţesutul nervos.
➢ infecţia naturală se întâlneşte la căţei sub 4 săptămâni şi are caracterul unei boli febrile generale, cu leziuni hemoragice şi necrotice în ficat, rinichi, pulmon şi alte organe

45
Q

FELID ALPHAHERPESVIRUS TIP 1

A

-virusul rinotraheitei infecţioase feline

➢ virusul conţine ADN dc;
➢ este unic antigenic şi nu are însuşiri hemaglutinante;
➢ se replică în mucoasa nazală, trahee, conjunctivă, iar „in vitro” numai în celule renale, testiculare şi pulmonare de pisică, cu producerea unui efect citopatic (după 1-4 zile de la inoculare) caracteristic herpesvirusurilor.
➢ virusul este monopatogen pentru pisică, la care produce o infecţie acută, febrilă în care predomină simptome şi leziuni ale căilor respiratorii anterioare;
➢ produce procent de mortalitate ridicat mai ales la tineret

46
Q

GENUL SIMPLEXVIRUS - Bovine alphaherpesvirus tip 2

A

➢ sunt descrise două forme clinice în urma infecției cu herpesvirusul bovin 2 :
◦ o formă în care leziunile sunt localizate la nivelul glandei mamare (teilita ulcerativă herpetică bovină )
◦ o formă generalizată cutanată (boala pseudonodulară a pielii)

➢ virusul se cultivă pe culturi celulare de diferite tipuri cu producere de efect citopatic evident în 24 ore-5 zile de la inoculare.

➢prin multiplicare, formează sinciţii mari şi apariţia de incluzii intranucleare oxifile de tip Cowdry A.

➢antigenic este înrudit cu virusurile herpetice umane 1 şi 2 şi foarte puţin cu BHV-1 care produce rinotraheita infecţioasă bovină

➢ virusul este sensibil la eter şi pH acid.

47
Q

Subfamilia Betaherpesvirinae

A

-SUID BETAHERPESVIRUS 2 (CYTOMEGALOVIRUSUL PORCIN)

-virusul rinitei cu incluzii a purceilor

➢poate fi cultivat pe celule (macrofage) pulmonare de purcel şi linii celulare ce provin din trompele uterine, unde determină efect citopatic, se dezvoltă lent şi devine observabil după 11 zile de la infecţie.

➢ celulele infectate colorate cu May Grunwald Giemsa prezintă incluzii intranucleare:
❖ efectul incluziogen “in vivo” sau “in vitro” se caracterizează prin prezenţa de incluzii mari rezultate din agregarea unor
formaţii granulare ovale sau sferice localizate în nucleoplasmă;

➢ este unic antigenic şi este eter- şi cloroform – sensibil;
➢ poate fi izolat din ţesutul renal de la porci aparent sănătoşi, dar nu şi din mucoasa nazală ale aceloraşi animale;
➢ infecţia naturală se întâlneşte la purceii de 2 până la maximum 4 luni

48
Q

Subfamilia Gammaherpesvirinae

A

Virusul febrei catarale maligne

➢ agenții etiologici ai febrei catarale maligne:
Alcelaphine herpesvirus 1 și
Ovine herpesvirus 2;

➢ sunt cunoscute două tipuri de boală:

➢ forma sălbatică (Wildbest - derived WD), produsă de un virus cu tropism pentru limfocitele T, respectiv un gammaherpesvirus limfoproliferativ denumit Alcelaphine herpesvirus 1 (AHV-1), localizat în Africa unde produce infecţii inaparente la
animalele sălbatice (Connochaetes taurinus) din subfamilia Alcelaphinae

➢forma asociată SGA (ovine/caprine), produsă de virusuri înrudite antigenic cu virusul formei sălbatice, semnalată îndeosebi pe continentul European şi în America de Nord, cauzată de „Ovine herpesvius 2” (OHV-2).