c1 - agenti patogeni subcelulari Flashcards

1
Q

prionii

A

*reprezintă cele mai simple şi mai inferioare forme de agenţi patogeni infecţioşi neconvenţionali, fiind lipsite în totalitate de informaţie genetică

STANLEY B. PRUSINER care în 10 oct. 1997 - premiul Nobel

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

cum sunt identificate proteinele prionice

A

proteinele prionice sunt identificate pe baza speciilor gazdă, a sindromului clinic și a leziunilor asociate acestora și caracterizate pe baza proprietăților moleculare și biologice.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

ce reflecta secventa primara de AA a prionilor (proteine prionice)?

A

-gazda de la care au fost izolate, și pe de altă parte pot înregistra mutații care definesc variantele de boală transmise genetic, de exemplu boala Creutzfeldt Jakob la om.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

unde este intalnita proteina prionică scrapie

A

creier ovine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

proteina prionică celulară (P.P.C)

A

creierul hamsterilor normali
similara cu PPS dar totusi diferita

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

exemple de boli de origine prionica

A

Boala Creutzfeldt-Jakob - om
Scrapia - Ovine, caprine
Boala cronică cașectizantă -Cervidee (cătrioară, ren)
Encefalopatia spongiformă bovină - Bovine
Encefalopatia transmisibilă a nurcilor - Nurcile
Encefalopatia spongiformă felină -Pisica
Encefalopatia spongiformă a biongulatelor
exotice și primatelor -Antilope (Kudu, Nyala, Oryx) Primate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

diferente dintre PPC si PPS

A

PPC

➢este o proteină normală prezentă în membrana pericarionilor mai concentrată la locul sinapselor;
➢este sensibilă la acţiunea enzimelor proteolitice;
➢este degradată în timpul metabolismului celular;
➢este nepatogenă, neinfectantă, netransmisibilă;
➢are funcţie neurotransmiţătoare;
➢structura secundară este alfa-helicală
*PrPc (“c” de la cell = celulă)- pentru proteina prionică normală denumită și PrPsen (“sen”= sensibilă la proteinaza K);

PPS

➢este prezentă numai la animalele infectate;
➢este rezistentă la proteaze;
➢este termostabilă la 350°C;
➢nu este degradată în cursul metabolismului celular, putându-se acumula în lizozomii din neuroni;
➢este infecţioasă şi transmisibilă;
➢structura secundară este ß-lamelară;
➢secvenţa aminoacizilor este identică cu cea din P.P.C., cu o singură diferenţă că leucina este înlocuită cu prolina, modificare determinată de o mutaţie punctiformă;
*PrPsc (“sc”= scrapie) pentru proteina prionică patogenă denumită și PrPres (res= rezistență la proteinaza K ).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

natura afectiunii in funcție de factorul care induce conversia proteinei prionice normale în proteină prionică infecțioasă

A

❑genetică- mutații punctiforme ale genei PrP transmisă autozomal dominant;

❑infecțioasă- urmare a consumului alimentelor contaminate; folosirea unor instrumente nesterile; injectarea unor hormoni derivați din hipofiza prelevată de la cadavrele animalelor infectate;

❑sporadică-mutație spontană a genei PrP, care intensifică rata conversiei proteinei prionice, cât și a unor factori necunoscuți

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

manifestarile comune ale bolilor produse de prioni

A

Bolile produse de prioni, deși sunt destul de diferite între ele din punct de vedere epidemiologic, clinic și chiar al localizărilor leziunilor în sistemul nervos central, au totuși unele manifestări comune indiferent de specia la care evoluează

❑ o fază preclinică destul de lungă (luni sau ani) ;
❑ transmisibilitatea pe cale parenterală
❑ faza clinică este manifestată prin sindrom cerebral și duce la sfârșit letal
❑ leziuni histopatologice caracteristice (spongioza substanței cenușii, vacuolizări neuronale și prezența fibrilelor de amiloid)
❑ absența totală a oricărei reacții inflamatorii sau imune
❑ tratamentul cu substanțe imunomodulatoare sau imunostimulatoare nu modifică evoluția bolii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

ce sunt viroizii

A

Viroizii sunt molecule de ARN, cu lungimea de 200-400
nucleotide, lipsite de capsidă sau anvelopă, care determină
unele boli transmisibile la plante

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

primul viroid

A

Primul viroid a fost descoperit de cercetătorul american T. O.
DIENNER la Beltsville (S.U.A.) în urma unor cercetări efectuate în perioada 1967-1971 la cartof

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

familii viroizi

A

2 familii
Pospiviroidae și Avsunviroidae

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

bolile produse de viroizi la plante

A
  • boala stelării (deformării) tuberculilor de cartof,
  • nanismul şi pătarea clorotică a crizantemelor,
  • cloroza castraveţilor,
  • boala cadang-cadang a palmierilor de cocos, etc
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

caractere generale a viroizilor

A

➢ Sunt forme acelulare de viaţă alcătuite din molecule de ARN de talie mică neprotejate de alte învelişuri externe.
➢ Molecula de ARN are o structură circulară cu regiuni mono sau dublu catenare.
➢ În general sunt localizaţi în nucleul celulelor unde se replică cu ajutorul unor enzime de tipul ARN replicazelor din celula gazdă.
➢Originea lor nu este prea bine cunoscută, dar se presupune că ar reprezenta introni nedegradaţi eliminaţi în procesul de activare al genelor.
➢Capacitatea lor patogenă se datorează interacţiunii lor cu genomul celulei gazdă şi perturbării mecanismelor de reglaj genetic al celulei gazdă.
➢Viroizii reprezintă o nouă clasă de agenţi patogeni subvirali care se află la limita inferioară a materiei vii şi care posedă un program genetic redus la minim.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

ce sunt virusoizii

A

Virusoizii, sau agenții sateliți, au un genom mai mare decât al viroizilor (până la 1000 nucleotide) ce codifică doar pentru sinteza de proteine structurale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

de ce depinde strategia de replicare a virusoizilor

A
  • coinfectia simultana cu un virus helper
17
Q

virusoizii prezinta capsida

A

Virusoizii prezintă capsidă constituită din proteinele virusului helper.
Un exemplu îl constituie “virusul” hepatitei D, al cărui genom ARN se învelește într-o capsidă alcătuită din antigenul de
suprafață al virusului hepatitei B.

18
Q

transposomii

A

❑Transposomii (“jumping genes„) sunt elemente genetice mobile (descrise la plante de Barbara McClintock în urmă cu 50 de ani) reprezentate de fragmente de ADN, capabile să se mute dintr-o poziție în alta în genomul celular.

❑De-a lungul următoarelor câteva decenii, a devenit evident că transposomii se găsesc în număr mare în aproape toate organismele (atât la procariote cât și la eucariote).

19
Q

ce sunt bacterifagii

A

➢Bacteriofagii sunt virusuri ce infectează bacteriile (paraziţi intracelulari obligatorii ale celulelor bacteriene);

➢Sunt microorganisme (o unitate genetică) care nu au structură celulară, nu posedă metabolism propriu şi este capabil să se replice doar în celula-gazdă

20
Q

in ce stare exista bacteriofagii

A

virioni extracelulari

21
Q

ce fel de infectii realizeaza bacteriofagii

A

➢ Infecţie litică: determinată de fagii virulenţi.
La finele ciclului de multiplicare bacteria infectată este
lizată eliberând fagii nou-formati.

➢ Infectie nelitică sau lizogenă: determinată de fagii temperaţi (moderaţi).
sunt integrati in genomul celulei gazda, se transmite
Ei infectează bacteriile fără a le distruge

22
Q

fazele multiplicarii bacteriofagilor

A

1.fixarea pe celula bacteriană;
2. inocularea genomului fagic;
3. replicarea genomului şi sinteza de ARNm;
4. sinteza componentelor viitorilor virioni: precapete, cozi, plăci terminale, proteine fibrilare;
5. morfogeneza: încapsidarea genomurilor şi ataşarea cozilor cu aparatele de fixare;
6. liza celulei bacteriene

23
Q

virusuri - informatii generale

A

➢ Sunt considerate forme acelulare de viaţă fiind în afara organismelor vii, lipsite de capacitatea de creştere şi multiplicare. Ele sunt replicate (multiplicate) de celula gazdă pe care o infectează.
➢ Sunt lipsite de aparat enzimatic şi metabolism propriu, fiind obligatoriu parazite intracelulare ale celulelor animale, vegetale sau bacteriene.
➢Au o structură simplă, formată din genomul viral şi un înveliş protector care se numeşte capsidă.
➢Genomul viral conţine un singur tip de acid nucleic ADN sau ARN şi niciodată ambii acizi.
➢Virusurile care conţin ARN pot depozita şi transmite informaţia genetică, caz unic în biologie, pentru restul vieţuitoarelor rolul de purtător al informaţiei genetice fiind ADN-ul.

24
Q

sub ce forme biologice se gasesc virusurile?

A

-virus complet/matur/particula virala/virion
-virus vegetativ
-virus integrat/provirus

25
Q

virusul complet

A

-virus complet/matur/particula virala/virion
-posedă toate componentele structurale caracteristice virusului respectiv.
-El este capabil de o existență pe timp limitat în afara celulei
sensibile
-are ca principală însușire infecțiozitatea - posibilitatea de a pătrunde sau de a inocula acidul nucleic viral într-o celulă gazdă, receptivă, capabilă de a-l sintetiza.

26
Q

componentele virusului

A

-genom viral
-capsida
-anvelopa (peplos)

genom + capsida = nucleocapsida

27
Q

virusul vegetativ

A

-forma de viață intracelulară a virusului.
-in această stare, virusul este lipsit de o structură proprie, materialul viral fiind dispersat în celula gazdă, inseparabil de conținutul celular.
-Conform informației genetice conținute în acidul nucleic viral, celula cu aparatul ei enzimatic sintetizează componentele virale.
- În interiorul celulei gazdă virusul vegetativ se transformă din nou în virusul complet, prin asamblarea componentelor virale.
Virionii rezultați din procesele intracelulare de biosinteză sunt eliberați din celulă.
- În faza de virus vegetativ, dependența virusului de celulă este totală,
el fiind incapabil de a supraviețui în afara acesteia

28
Q

virusul integrat

A

-provirus
-este tot o formă intracelulară, total dependentă de celula gazdă, ca și virusul vegetativ, cu deosebirea că sub această formă celula nu sintetizează material viral.
-Acidul nucleic viral se fixează în genomul celulei sensibile, unde se comportă ca un fragment de material genetic, propriu celulei.
-Această formă de existență este mai cunoscută la virusurile bacteriofagice și la virusurile tumorale.
- Genomul viral, ancorat în cromozomul celulei gazdă, conferă acesteia noi însușiri determinate de informația genetică pe care o conține.
Virusul se comportă ca un component normal al celulei gazdă.
-El poate rămâne sub această formă un timp nedefinit. Virusul integrat se poate transforma în virus vegetativ, de obicei sub acțiunea unor factori stresanți pentru celulă, în care caz genomul viral se desprinde din cromozomul celulei și începe să codifice sinteză de material viral, trecând în forma de virus vegetativ.

29
Q

clasificare virusuri

A

-specia tip (-virus)
-gen (-virus)
-subfamilie (-viridae)
-familie (-virinae)
-ordin (-virales)

30
Q

impartirea virusurilor pe baza naturii chimice a genomului viral

A

-2 clase
dezoxivira
ribovira

31
Q

simetria capsidei

A

-helicoidala
-cubica