Traumatologie Flashcards
Epidemiologie traumatisme
Principala cauza de mortalitate in SUA la persoanele intre 1 si 44 de ani
A treia cauza de mortalitate dupa primul an de viata
Anual in America - 30 milioane de traumatisme care nu se soldeaza cu deces
Factori care au dus la scaderea morbiditatii si mortalitatii in traumatisme
CT, RM
Tehnici interventionale si minim invazive
Chirurgie de control lezional
Regionalizarea tratamentului traumei
Gold standard pentru masurile initiale de ingrijire
ATLS = Advanced Trauma Life Support
Semne care pot indica leziune de cai aeriene
Cianoza
Tahipnee
Stridor
Raguseala
Agitatie
Durere provocata de vorbire
Factori care pot determina obstructia cailor aeriene
Fracturi faciale complexe
Edem orofaringian
Prezenta de sange in orofaringe
Distructii tisulare masive in regiunea mamara supramamelonar
Triada pentru Dx PTX in tensiune
Absenta zgomote respiratorii
Zgomote cardiace asurzite
Soc (obstructiv)
Tratament PTX in tensiune
SIC 2, LMC - angiocateter cu alezaj mare
SIC 4/5, LAA - tub toracic
Definita socului
Perfuzie tisulara inadecvata -> metabolism anaerob + hipoxie tisulara prelungita -> disfunctii organice, distrugeri tisulare ireversibile, deces
Semne si simptome frecvente de soc
Tahicardie
Tahipnee
Agitatie
Anxietate
Alterare status mental
hTA
Oligurie
Altele - tegumente reci si umede/cianotice, puls periferic diminuat
Cea mai comuna cauza de soc post-traumatic
Socul hemoragic
Solutii cristaloide izotone
Ringer lactat
SF
Plasmalyte
Masuri terapeutice invazive pentru traumatisme intratoracice/intraabdominale
Pleurostomie
Interventii chirurgicale
Angiografie cu embolizare
Cauze de soc mai putin frecvente
Soc cardiogen
Soc neurogen (leziuni de MS)
Soc obstructiv (tamponada, PTX in tensiune)
Evaluarea secundara
Istoric medical
Examen fizic complet
Momentul ultimei mese
Alergii
Medicatie
Status imunizare anti-tetanos
Cand nu se monteaza SNG
Fracturi de baza de craniu
Fracturi faciale extinse
Cauza principala de mortalitate si dizabilitate produse prin trauma
Traumatismele de la nivelul capului
Cea mai frecventa cauza de leziune cerebrala secundara
Hipotensiunea
Ce tesuturi pot interesa dilacerarile?
Pielea
Grasimea subcutanata
Aponevroza epicraniana
Structuri formate din dura mater cerebrala
Sinusurile venoase durale
Diafragma seii turcesti
Falx cerebri
Falx cerebelli
Cortul cerebelului (tentorium)
Examenul neurologic din cadrul evaluarii primare urmareste
Pierderea starii de constienta = coma
Starea de vigilenta post-traumatism
Prezenta convulsiilor
Functia motorie a extremitatilor
Examenul neurologic complet apreciaza
Nivelul de constienta
Functia pupilara
Sensibilitatea
Functia motorie la nivelul extremitatilor
Utilitatea GCS in TCC
Cuantifica severitatea TCC
Indicator prognostic
GCS si prognosticul
GCS 3-4 = 97% mortalitate/stare vegetativa
GCS 5-6 = 65% mortalitate
GCS 7-8 = 28% mortalitate
Factori care pot influenta GCS
TCC
Soc
Sedative
Alcool
Droguri recreationale
Semne fractura de baza de craniu
Echimoza periorbitara = ochi de raton
Echimoza perimastoidiana = semn Battle
Hemotimpan
Rinolicvoree
Otolicvoree
HED, HSD, HSA pe CT
HED = convex/lenticular
HSD = concav/semilunar
HSA = focare de hemoragie acuta
Ce se poate identifica pe CT cerebral?
Hemoragii extra-axiale
EC
HC
Deplasarea liniei mediane
Fracturi de oase craniene
Frecventa asocierii traumatismelor cerebrale cu leziuni de coloana cervicala
15%
Tehnici de monitorizare a PIC
Cateterizarea ventriculului lateral
Monitorizarea presiunii din spatiul subarahnoidian (cand nu se poate canula ventriculul lateral sau cand nu este necesar drenajul LCR)
Transductor din fibra optica in spatiul epidural/subdural/ventriculii laterali
Probe care detecteaza nivelurile de O2 in tesutul cerebral (in general concomitent cu monitorizarea PIC)
Masuri suplimentare de limitare a cresterii PIC
Gatul in pozitie neutra
Ridicarea capului
Sedarea
Solutii hipertone
Manitol
Limitarea cantitatii de solutii i.v
Hiperventilatie moderata - scade temporar PIC fara a determina ischemie; utilizata doar in cresteri acute de PIC
Tinta PaCO2 in HV moderata
32-35 mmHg
Frecventa leziunilor traumatice la nivelul jonctiunii T-L
15%
Fractura de corp vertebral se poate prezena initial fara deficit neurologic din cauza:
Intoxicatiei
Statusului mental alterat
Comei
Paraliziei
Exemple de leziuni are se pot prezenta fara anomalii radiologice
Luxatii
Leziuni osoase
Leziuni ligamentare
Leziuni medulare (SCIWORA)
Cand este CI examenul fizic al coloanei cervicale?
TCC moderat/sever
Sediul cel mai frecvent de traumatisme inchise din CV
Coloana cervicala
Dintre leziunile CV, fracturile de corp vertebral reprezinta:
50%
Sediul cel mai frecvent de leziuni traumatice cervicale dupa varsta
< 8 ani - C2, C3
Adult - C5
Cum se produc traumatismele inchise la nivelul coloanei si maduvei?
Flexie
Extensie
Rotatie
Incarcare axiala
Modalitati de reducere a riscului de aparitie a leziunilor secundare in traumatismele coloanei
Limitarea miscarii pacientului
Mentinerea presiunii de perfuzie in limite adecvate
Oxigenoterapie
Ce urmareste examenul fizic din evaluarea secundara a coloanei vertebrale?
Edem
Mase
Crepitatii
Sensibilitate crescuta
Deformari
Semnele afectarii nervului frenic
Respiratie abdominala
Incapacitatea de a inspira profund
IR progresiva
Prezentare clasica soc neurogen
Tetraplegie
hTA
Bradicardie
Extremitati calde
Exemple de leziuni medulare incomplete
Sindromul medular central
Sindromul medular anterior
Sindromul Brown-Sequard (hemisectiunea medulara)
Rx standard de CV poate omite pana la … din leziunile osoase
20%
Gold standard pentru examinarea CV
CT
Utilitati IRM pentru CV
Leziuni ligamentare
Contuzii medulare
Hematoame epidurale
Hernie de disc
La ce pacienti aplicam protocoalele Nexus/Canadian C-spine Rule pentru a exclude leziunile coloanei cervicale fara imagistica?
Constienti
Pot urma comenzi
In absenta consumului de alcool/droguri/antialgice
Nu prezinta dureri/limitarea miscarilor la nivel cervical
Traumatismele toracice reprezinta … din cauzele de mortalitate prin trauma
25%
Leziunile toracice severe
PTX in tensiune
Tamponada cardiaca (TC)
HTX masiv
Volet costal
Prezentare clinica tamponada
Semn Kussmaul
Puls paradoxal (pulsus paradoxus)
Triada Beck
* hTA
* Jugulare turgescente
* Zgomote cardiace asurzite
Metoda principala de Dx a tamponadei si hemopericardului
Ecografia FAST
Tratament TC
Resuscitare volemica
Decompresie chirurgicala
Repararea defectului
Toracotomie de resuscitare - la cei cu agravare clinica/evolutie catre stop cardiac
Definitie hemotorax masiv
Pierdere minim 1500 mL in prima ora
Pierdere continua minim 200 mL/h in primele 4h
Diagnostic HTX masiv
Abolirea MV
Matitate la percutie
RxT - confirmare
Tratament HTX masiv
Resuscitare volemica - restabilire euvolemie
Drenaj pleural
Toracotomie de control hemoragic
Autotransfuzia sangelui pierdut - adjuvant util in scaderea necesarului transfuzional
Surse mai rare de sangerare in hemotorax masiv
Muschi intercostali
Vase mari
Parenchim pulmonar
Leziuni atriale
Principala cauza de hipoxie si hipercapnie la pacientul cu volet costal
Contuzia parenchimului subiacent cu tulburari de raport V/Q
Tratament volet costal
Resuscitare volemica (NU agresiva)
Masuri agresive de control al durerii
Pleurostomie - daca se asociaza PTX/HTX
IOT + VM - la cei cu insuficienta respiratorie
Stabilizarea chirurgicala a segmentului afectat - scade morbiditatea
Semne radiologice de contuzie aortica
- Largire mediastin > 8 cm
- Cresterea opacitatii mediastinale
- Stergerea conturului aortic
- Obliterarea ferestrei AP
- HTX stang
- Condensare apicala
- Fracturile coastei 1 sau 2
- Deplasarea inferioara a bronhiei stangi
- Deplasarea traheei spre dreapta
- Devierea tubului nazogastric
Leziuni asociate fracturilor costale
Primele 3 coaste - leziuni aoritce/de vase mari
La mijlocul toracelui - contuzii pulmonare, HTX
Coastele inferioare - leziuni diafragmatice, hepatice, splenice
Management fracturi costale
Analgezie
Ventilatie
Evacuare secretii
Obiectivele toracotomiei de resuscitare
1) Pericardiotomie (tamponada)
2) Masaj cardiac deschis (pentru restabilirea perfuziei, mai ales la hipovolemici)
3) Clamparea aortei descendente la nivelul diafragmului
4) Cresterea TA
5) Administrarea intracardiaca a medicamentelor
6) Controlul direct al hemoragiei intratoracice
7) Evacuarea unui embol gazos
Candidati toracotomie de resuscitare
Traumatisme deschise + fara semne vitale de <15 min inainte de prezentarea la UPU
Instabili + tamponada + nu pot fi transportati la sala de operatie
Situatii care nu mai beneficiaza de toracotomie de resuscitare
Stop cardiac prelungit dupa traumatism penetrant
Traumatism inchis masiv + stop cardiac
AEFP din faza prespitaliceasca
Leziunile abdominale inchise apar dupa
Precipitari
Zdrobiri
Agresiuni
Accidente rutiere
Organele intraabdominale sunt PARTIAL protejate de
Rebord costal
Coloana lombara
Pelvis
Muschii abdomenului
Organe abdominale retroperitoneale
Rinichi
Duoden
Pancreas
Colon A, D
Rect
VU
Vasele mari - aorta, VCI
Indicii la examenul fizic al abdomenului despre organele afectate
Asimetrie abdominala
Distensie abdominala
Echimoze
Cicatrici vechi
Leziuni prin intepare
Laceratii
In ce situatii poate fi inselatoare palparea abdomenului?
Soc
TCC
Consum de droguri/alcool
Aspecte identificate la palparea abdomenului
Sensibilitate abdominala localizata/difuza
Semne de iritatie peritoneala
Distensie abdominala secundara hemoragiei intra-abdominale
Defecte fasciale/musculare de perete abdominal
Indicatii laparotomie
Plaga penetranta cu peritonita
Leziuni fasciale si/sau de peritoneu produse de obiecte ascutite
Leziune penetranta in abdoment/flanc/lomba + hTA
Soc + hTA
Evaluarea leziunilor pancreatice se face prin
CT
ERCP
MRCP
Cand este necesara chirurgia in leziunile renale?
Leziuni de ureter
Leziuni de pelvis renal
Cand se efectueaza nefrectomie in leziunile renale?
Leziuni parenchimatoase extinse - grad IV+
Leziuni care intereseaza hilul
Cat trebuie mentinut cateterul Foley in leziunile renale?
7-10 zile
SAU
Pana se remite hematuria
Leziunile de hemidiafragm stang se asociaza cu leziuni de
Stomac
Splina
IS
Colon
Reducerea excursiilor diafragmatice este evidentiata prin
Cresterea presiunii in caile respiratorii
Reducerea volumului curent
Hipoxie
Hipercapnie
Triada clinica a sindromului de compartiment abdominal
Cresterea presiunii intraabdominale
Cresterea presiunii in caile aeriene
Scaderea diurezei
Fenomene care se produc in fractura de tip carte deschisa
Ruptura traumatica a simfizei
Rupturi ligamentare sacroiliace variabile
Distantarea aripilor iliace
Ce se poate evidentia la examenul fizic intr-o fractura de bazin?
Echimoze - coapse, fese, abdomen inferior, regiune lombara
Palpare pelvis - sensibilitate, deformare, miscare la compresie usoara
Inspectie perineu - leziuni deschise
Evaluare aliniere + discrepanta de lungime a MI + durere in bazin la mobilizarea lor
Surse de hemoragie asociata fracturilor de bazin
Marginile de fractura
Plexul venos presacrat
Un vas arterial - 10% cazuri
Manifestari tipice de leziuni uretrale
Sange la nivelul meatului uretral
Absenta/malpozitie prostata la TR
Hematom scrotal
Evaluarea clasica la pacientii stabili cu leziune in zona II a gatului FARA semne/simptome de leziune majora
Bronhoscopie
Esofagoscopie + esofagografie
Angiografie
In timpul examinarii primare a extremitatilor se pot identifica:
Leziuni de vase mari
Fracturi deschise
Leziuni prin zdrobire
Amputatii partiale
La examinarea secundara a extremitatilor se apreciaza:
Pulsul periferic
Sensibilitatea
Functia motorie
Mobilitatea
Semnele de certitudine ale unei leziuni vasculare acute
Sangerare pulsatila
Hematom expansiv
Suflu
Extremitate palida, rece, fara puls +/- parestezie/paralizie
Semne sugestive, dar nediagnostice (semne de probabilitate) de leziuni vasculare
Hematom neexpansiv
Diminuare puls
Indicatii Rx de extremitati
Diformitate la nivelul unei extremitati
Sensibilitate la nivelul oaselor
Sensibilitate la nivelul unei articulatii edematiate
Complicatiile fracturilor deschise
Infectia plagii
Osteomielita
Vindecare osoasa deficitara
Rezultat functional nefavorabil
Beneficiile fixarii unei fracturi cu atele
Imbunatateste controlul durerii
Minimizeaza distrugerile de tesuturi moi
Reduce sangerarea din tesuturile moi si marginile osoase
Tratamentul fracturilor deschise implica
Debridare prompta a tesuturilor devitalizate
Irigare abundenta pentru a indeparta murdaria si alte contaminari
Reducerea fracturii
AB cu spectru larg
Semne precoce de sindrom de compartiment
Durere
Parestezie
Scaderea sensibilitatii
Tratament rabdomioliza + mioglobinurie
Hidratare agresiva cu fluide izotone i.v
Alcalinizarea urinii (NaHCO3)
Diureza osmotica (manitol)
Debridarea tesuturilor necrotice
Principalele cauze de traumatism la gravide
Traumatisme asociate transportului
Precipitari
Agresiuni
Principalele cauze de deces fetal (in ordine)
Ciocnirile dintre autovehicule
Arme de foc
Precipitari
Examinarea cu speculul + bimanuala urmareste
Prezenta de sange intravaginal
Ruptura de membrane amniotice
Bombarea perineului
Contractii active
Anomalii ale frecventei/ritmului cardiac fetal
La copii, rata scaderii temperaturii si hipotermia pot fi reduse prin
Incalzirea incaperii >37 gr C
Incalzirea fluidelor i.v si a sangelui (39 gr C)
Paturi cu aer cald
Paturi incalzite
Mecanismele lezionale frecvent intalnite in populatia geriatrica
Precipitari
Accidente de autovehicul
Accidente autoturism vs pieton
Agresiuni
Arsuri
Cauze de alterare a statusului mental la varstnici
Leziuni cerebrale
Infarct cerebral
Delir
Dementa
Intoxicatie
