Infectii Chirurgicale Flashcards
Factori de risc locali care cresc incidenta infectiilor chirurgicale
Contaminare
Corp strain
Tesut necrotic
Hematom de plaga
Obezitate
Factori de risc sistemici care cresc incidenta infectiilor chirurgicale
Varsta inaintata
Imunosupresie (dobandita si indusa)
Infectie locala diseminata sistemic
DZ
MPC
Corticoterapie
Chimioterapie
Alcoolism (acut si cronic)
Soc (hipoxie, acidoza)
Hipovolemie
Comorbiditati
Corpi straini ce pot constitui porti de intrare pentru infectii
Fire de sutura
Tuburi de dren
Catetere venoase
Sonde urinare
Masuri care scad rata de infectie a plagilor chirurgicale
- Asepsie, antisepsie (minimizeaza contaminarea intraop)
- Reducerea duratei interventiei
- Controlul glicemiei
- Mentinerea eutermiei
- Tehnica chirurgicala corespunzatoare (reducerea infectiei postop)
- Indepartarea tesutului devascularizat si a materialelor straine
- Indepartarea cheagurilor mari
- Hemostaza adecvata
- Mentinerea perfuziei tisulare adecvate (substitutie volemica intraoperatorie)
- Mentinerea oxigenarii tisulare adecvate (administrare de oxigen)
Cauze de febra postoperatorie tardiva
Infectie de plaga
ITU
Flebita de cateter
Tromboflebita profunda
Cei 6 W ai febrei postoperatorii
Wind (atelectazie, pneumonie) = 1-2
Water (ITU) = 2-3
Wound (IPC) = 3-5
Walking (TVP, TEP, flebita de cateter) = 5-7
W abscess (abcese, infectii profunde) = 7-10
Wonder drugs = oricand, dar sa fie excluse celelalte
Evenimente ce pot duce la infectii severe care sa necesite un act chirurgical
Interventiile chirurgicale programate (elective)
Leziunile traumatice
Contaminarea bacteriana non-traumatica
Exemple plagi curate
Hernie inghinala
Tiroidectomie
Mastectomie
Grefa aortica
Exemple plagi curat contaminate
Rezectie electiva a colonului
Rezectie gastrica
Tub de gastrostoma
Explorarea CBP
Exemple plaga contaminata
Contaminare cu continut GI in interventiile elective
Ulcer perforat
Exemple plaga murdara
Drenarea abcesului intraabdominal
Rezectia intestinului infarctizat
Materiale protetice care necesita antibioterapie profilactica
Mese
Dispozitive ortopedice
Grefe vasculare sintetice
Beneficii AB-terapie preoperatorie
Reduce rata de IPC
Reduce rata de ingrijire in unitatile de ATI
Reduce costurile
Reduce riscul de respitalizare
Reduce mortalitatea
Tratamentul suportiv al infectiei nosocomiale
Controlul sursei de infectie prin debridare/drenaj
AB-terapie adecvata
Sustinerea insuficientei de organ
Indicatorii necesitatii reinterventiei pentru o peritonita difuza
Durere abdominala difuza
Aparare musculara
Febra
Leucocitoza
Stare toxico-septica
Cand este necesar controlul sursei prin reinterventie in cazul unui abces intraabdominal?
O sursa de contaminare continua (perforatie intestinala, scurgere anastomotica, fistula)
Tesut devitalizat ce necesita debridare
Esecul drenajului percutanat
Progresie spre peritonita difuza
Investigatii pentru determinarea tipului de efuziune pleurala
LDH
Glucoza
pH
Celularitate
Coloratie Gram
Caracteristici efuziune exsudativa
- pH < 7.2
- Glucoza < 60 mg/dL
- LDH > 3x nivelul seric
Cauzele cele mai frecvente de efuziuni pleurale
Supraincarcare de volum
Efuziuni simpatice
Efuziuni parapneumonice
Cand se suspicioneaza PAV?
Infiltrat/consolidare pe Rx noua/in progresie
+
Semne clinice
* Febra
* Leucocitoza/leucopenie
* Secretii bronsice purulente nou aparute/mai abundente
* Afectarea schimbului gazos
Cultura cantitativa pozitiva
Lavaj >10^4 UFC/mL
Periaj > 10^3 UFC/mL
Spectru pentru PAV
Spitalizare < 5 zile -> S. aureus, G-
Spitalizare > 5 zile, ID, SDRA la momentul diagnosticului de PAV -> MRSA, P. aeruginosa
Principii de baza pentru prevenirea PAV
- Reducerea sedarii si intreruperea zilnica a acesteia
- Incercari zilnice de detubare si respiratie spontana
- Mobilizare precoce
- Aspiratie subglotica
- Ridicarea toracelui prin pozitionarea patului la 30-45 grade
- Mentinerea circuitului ventilatorului (schimb doar cand e vizibil murdar/defect)
Dx ITU postop
Cultura bacteriana cantitativa > 100.000 microorganisme/mL urina
Cel mai caracteristic simptom al INTM
Durere disproportionata fata de aspectul leziunii
Alte manifestari precoce ale INTM
Edem ce depaseste zona eritemului
Desensibilizarea tegumentelor
Epidermoliza
Decolorarea pielii
Semne tardive de INTM
Bule
Crepitatii
Drenaj cu miros neplacut
Gangrena dermica
Factori de risc pentru abcesul mamar
Alaptare
Varsta materna > 30 ani
VG > 41 S
Prima sarcina = primiparitate
Fumat
Obezitate
Pentru a reduce complicatiile infectioase dupa muscaturi umane ale mainii este necesar
Lavaj abundent
Debridarea tesutului devitalizat
Elevarea mainii
AB cu spectru larg
Agent patogen in muscaturile umane
Eikenella corrodens
Agent patogen in muscaturile de animale
Pasteurella
Bacteriile cele mai implicate in infectiile de tract biliar
E. coli
Klebsiella
Enterococcus
Anaerobi - rar (mai frecvent in anastomozele bilio-enterale)
Triada Charcot
Febra fulminanta
Durere abdominala in hipocondrul drept
Icter
Pentada Reynold
Triada Charcot
hTA
Alterarea statusului mental
Obiective interventie chirurgicala in peritonita acuta
Gestionarea perforatiei
Drenajul colectiilor purulente
Debridarea tesuturilor devitalizate
Indepartarea materiilor fecale
Etiologia perforatiei colonice
Ischemie
Diverticulita
Cancer perforat
Aspect CT perforatie colonica cu peritonita difuza
Ingrosarea peretelui intestinal
Densificarea grasimii mezenterice
Colectii lichidiene pericolonice
Pneumatoza intestinala
Pneumoperitoneu
