tulburarile mirosului si gustului Flashcards
manifestari clinice ale leziunilor olftactiv
- anomalii cantitative: ↓/abolire miros (anosmie, hiposmie) sau rar ↑ (hiperosmie)
- anomalii calitative : distorsiuni sau iluzii olfactive (disosmie sau parosmie)
- halucinatii olfactive cauzate de afect lobi temporali sau boli psihiatrice
- pierderea capacitatii de discriminare olfactiva (agnozie olfactiva)
anosmie sau pierderea simtului olfactiv
- cea mai frecv anomalie clinica olfactiva ; daca e unilat – greu de obs
- frecv bilat si senzatie ce se asoc cu ageuzie (= pierderea gustului)
- gust = combinatie miros + gust de pe limba + senzat tactila
- pac cu anosmie dar fara ageuzie pot distinge gusturi elementare (dulce, sarat, amar, acru)
- testare pe rand, cu fiecare nara: mirosuri non-iritative (vanilie, cafea, tabac, unt de arahide)
cauze anosmie-NAZAL
hipetrofia sau hiperemia mucoasei nazale impiedica stimulii olfactivi sa ajunga la cell receptoare
o fumat
o rinita cronica (alergica, atrofica, infectii, cocaina)
rinita alergica (morfopat): cell senzoriale sunt prezente, insa cilii lor sunt deformati, scurtati si ingropati sub alte cell mucoase
infect cu vir gripal, herpes simplex, hepatitic => distrugerea cell receptoare; daca sunt distruse si cell bazale => posibila tulburare permanenta
afectate in rinita atrofica sau radioterapie locala sau estezioneuroblastom(rar) cu origine in epiletiul olfactiv
o abuz vasoconstrictoare nazale
o sdr Kallman = anosmie congenitala + hipogonadism hipogonadotropic
neuronii receptori primari sunt absenti, hipoplazici congenital sau lipsiti de cili
o sdr Turner, albinism ~ sdr Kallman
defect structural congenital
ANOSMIE-epiteliu olftactiv( distrugere receptori sau filam axoni)
o TCC cu ruperea filam olfactive la trecerea prin placa cribriforma
afectare unilat/ bilat
1/3 recupereaza anosmia dupa zile-luni ; dupa 6-12 luni recuperarea e neglijabila
unele cazuri se asociaza si cu pierderea gustului (ageuzie) – posibila in caz de leziune traumatica bilat aproape de operculul frontal si regiunea paralimbica, unde ariile receptoare gustative si olfactive se afla in stransa vecinatate
o neurochirurgie
o HSA, meningita
o toxic: solventi organici (benzen), metale (chimioterapice ce contin platina, pulberi), cocaina, antibiotice (aminoglicozide, tetracicline), CS, L-dopa, opiacee, metotrexat
o metabolic (deficit B1 si B12, hipotiroidism, ciroza, insuf hepatica, menstruatie, sarcina) – det disfunctie neurosenzoriala
o granulomatozza Wegener
o lez compresive sau infiltrative (anevrism ACA sau ACoA, meningiom, craniofaringiom, meningoencefalom)
un meningiom lfactiv poate implica bulbul si tractul olfactiv, iar ulterior se poate extinde post cu implicarea nervului optic => atrofie optica
sdr Foster Kennedy = atrofie optica + edem papilar contralat
tumora unilat => posibila anosmie strict unilat, ce nu va fi relatata de pacient
o odata cu inaintarea in varsta (prezbiosmie) – populatia de celule receptoare se reduce, iar neuroepiteliul e inlocuit treptat cu epiteliu respirator
anosmie cauze centrale( leziuni ale cailor olftactive)
o boli degenerative (Parkinson, Alzheimer, Huntington, dementa cu c Lewy) – afectare zona olfacvtiva din hipocamp in b Huntington
degenerare neuronala timpurie in reg olfactiva a hipocampului
cea mai relevanta teorie: primele modificari neuropatologice in multe procese neurodegenerative incep in struct olfactive, apoi apar seriat in struct invecinate, si doar ulterior ajung la ariile cerebrale ce det caracterele neurologice specifice ale acestor boli
aparitia corpilor Lewy e cauzata de un patogen ce patrunde la nivelul sistemului olfactiv si penetreaza central prin lobul temporal medial (ex : prionii)
totusi, majoritatea indivizilor cu hiposmie NU au o boala neurodegenerativa generalizata
o epilepsie de lob temporal, lobectomie temporala – disfunctii in discriminarea calitatii odorizantillor
d. isterie/simulare
o cei cu anosmie reala acuza si pierdere gustativa
anosmie specifica
– acuitate olfactiva normala pt majoritatea subst + anosmie pt un compus particular/ o clasa de compusi ; „cecitate olfactiva” ~ cecitatea cromatica
Hiperosmie reala – frecv la migrenosi, anxiosi – validitate in dubiu
disosmia sau parosmia
distorsiuni in perceptia unui anumit miros existent
- cauze :
o infect nazofaringe, tract respirat sup, sinusuri
o lez partiale bulbi olfactivi – posibil sub forma iluziilor olfactive
o tesut anormal care da direct miros neplacut
- simptom suparator la persoanele cu tulb depresive sau psihotice (cacosmie)
- asociate frecv cu senzatiile de gust dezagreabil (cacogeuzie)
- nu se pierde senzatia de discriminare
- tratament:
o dificil
o neuroleptice, AED
o anestezie repetata muc nazala
o in multe cazuri dispare spontan
halucinatii olfactive
relatarea unui miros fara prezenta unui stimul
- intotdeauna de origine centrala (fantosmie)
- cel mai frecv – crize uncinate (de lob temporal), de scurta durata si sunt acompaniate/urmate de alterarea starii de constienta/ alte manif epileptice
- daca pacientul e convins de prezenta mirosului (posibil orig la nivelul amigdalelor) + atribuire origine personala => idee deliranta
o halucinatii olfactive + idei delirante => boala psihiatrica
- halucinatii intrinseci – pacientul relateaza multe mirosuri, majoritatea intoxicante si aparent emanate de pacient (mai ales in depresie) => spalare excesiva + deodorante + posibila izolare sociala
- halucinatii extrinseci – surse externe ale mirosului (mai ales in schizofrenie)
- pot fi combinate cu halucinatii gustative
- majoritatea asociate cu depresie endogena si schizofrenie
pierdere discriminarii olftactive
- pierderea capacitatii de a distinge si recunoaste mirosurile
- pentru recunoastere - testare tintita speciala
- caracteristica in psihoza Korsakoff alcoolica – lez nc dorsal medial talamic
- apar si in lez temporale mediale bilat (afectarea aferentelor olfactive catre cortexul frontal si talamus), in amigdalectomie stereotaxica sau chirurgicala
- obs : ambele portiuni ale cailor olfactive superioare (lobii temporali mediali si nucl mediali dorsali) sunt necesare pt discriminarea si identificarea mirosurilor
cauze ale pierderii gustului
- varsta inaintata
- fumat – cea mai comuna cauza
- deshidratare severa a limbii – xerostomie (sdr Sjogren), hipervascozitatea salivei (fibroza chistica), RxT cap si gat
- sdr Riley-Day (disautonomie familiala) – ↓ capacitatea de a distinge dulce si sarat
- PFP (unilat) ; ageuzia unilat e rar suparatoare pt pacient
- postinfectios (asoc si cu hiposmie) – ex : gripa
- tulb endocrine (hipotiroidism, insuf SR)
- paraneoplazie/ tumori locale (tumori orofaringiene), manutritia asociata neoplaziilor sau radioterapiei
- deficit vit A si grup B
- toxic (medicamente : statine, antihistamine, AB, antineoplazice, bronhodilat, antidepresive, AED) – in special medicamentele inhalate nazal (triptatii pt migrene)
- sclerodermie, hepatita acuta, encefalita virala, mixedem, deficit de vitam B si A
- idiopatica: asociata cu disgeuzie, hiposmie, disosmi pt orice mancare ==in timp==> anorexie, anxietate, depresie
- lez unilat talamice / parietale => afectare contralaterala a gustului
- crize uncinate (amigdale, hipocamp) sau operculare (frontal, parietal) – aura gustativa ocazionala, halucinatii gustative (mai frecv in lez de emisfer drept)
sindromul gurii care arde
- durere severa persistenta intraorala (in special limba)
- exista forme localizate la muc gingivala – mucosa orala normala la inspectie
- uneori asociata cu hipogeuzie
- rar asoc cu sdr Sjogren, DZ, deficit vit B2 sau B12 (cauzeaza glosita)
- frecv apare/asociat cu depresie
- posibil parte a unei neuropatii/gangliopatii
- tratament : clonazepam, capsaicina
inervatia neurala a limbii
- impulsurile sunt transmise catre bulbul rahidian prin anumiti nervi cranieni (V, VII, IX si X)
- 2/3 ant limba – nervul lingual (ramura majora a nc V2) => apoi se alatura nervului coarda timpanica (ramura nc VII) => partea rostrala a nc tractului solitar din bulbul posterolat (aici converg toate aferentele gustative)
- 1/3 post limba, palatul moale si boltele palatine – nc IX si ggl nodos din nucl tractului solitar
- partea dorsala extrema a limbii, faringe si laringe – prin nervul X
- nucleul gustativ e situat in partile rostrale si lat ale nucl tractului solitar, care primes fibre gustative de la nervii VII si IX
- unele fibre pot ajunge in tr cerebral pe calea ramurii V2
- axonii neuronilor din segmentul gustativ al nucl tractului solitar se proiecteaza in nucl adiacenti (ex: nucl motor dorsal al vagului, ambiguu, salivator sup si inf, al nv V si VII), care mediaza functiile reflexe visceroviscerale si viscerosomatice
- in ceea ce priveste recunoasterea constienta a gustului – 2 cai ascendente :
o lemniscul solitaro-talamic – catre nucl ventral posterolat (VPL) al talamusului
o catre zonele ventrale ale prozencefalului, catre portiuni ale hipotalamusului (influenteaza functia vegetativa) si catre alte arii limbice bazale in uncusul lobului temporal - impulsurile gustative de la talamus se proiecteaza in aria faciolinguala a cortexului senzorial postrolandic
receptorii gustativi
Receptorii senzoriali pt gust (mugurii gustativi) – distrib pe supraf limbii + (in nr mai mic) pe palatul moale, faringe, laringe, esofag
- majorit sunt localizat in epiteliul de pe supraf lat ale papilelor circumvalate si foliate»_space; papile fungiforme
- mugurii gustativi sunt struc rotunde/ovalare
- fiecare mugur e alcatuit din pana la 200 cell receptoare orientate vertical
- portiunea superficilala prezinta o deschidere mica = porul gustatativ; vf cell senzoriale se proiecteaza prin porul gustativ sub forma unor microvili filiformi (perii gustativi)
- fibre senzoriale nemielinizate penetreaza baza mugurelui si fac sinapsa direct cu cell senzoriale gustative, ce nu prezinta axoni
- recept gustativi sunt activati de subst chimice in solutie
- 4 senzatii gustative : sarat, dulce, amar, acru + (recent) umani = savuros (glutamat, aspartat, alte ribonucleotide)
- orice mugure gustativ poate raspunde la mai multe subst aromate, insa e sensibil preferential la un tip de stimul – receptorii sunt relativ specifici
- cell gustative au un ciclu de viata scurt (~ 10 zile) ; inlocuite constant cu cell epiteliale bazale adiacente
- odata cu inaintea in varsta ↓ nr mugurilor gustativi + alterarea functiei canalelor ionice si receptorilor; acuitatea gustativa scade cu varsta => perturbarea obiceiurilor meselor (folosirea excesiva a sarii sau altor condimente), contribuie la anorexie si pierderea in greutate a varstnicilor
