cap 46- afectiunile nervilor periferici Flashcards

1
Q

mecanisme patogenice in af nervilor cranieni

A
  • procesele patologice pot fi indreptate asupra oricareia dintre cele cateva grupuri de cell nervoase ai caror axoni formeaz nervii – cell coarnelor ant sau post, cell ggl rad post, cell ggl simpatici si parasimpatici
    o fiecare tip de cell are o vulnerabilit specifica pt boala
    o daca cell nervoasa e distrusa => degenerare secundara a axonilor, tecilor de mielina si ale fibrelor periferice
  • se pot produce alterari ale functiei si struct coloanelor ventrale si dorsale ale MSp, ce contin fibre de intrare si iesire
    o mielina fibrelor localizate central e formata de oligodendrocite&raquo_space; cell Schann (fibr perif)
    o fibrele nervoase sunt sustinute de astrocite&raquo_space; fibroblaste (fibre perif)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

mecanisme

A
  • exista o relatie intima intre radac nervoase si LCR si cu cell arahnoidiene specializate (vilii arahnoidieni) => un proces patologic in LCR sau leptomeninge poate afecta rad spinale expuse
  • bolile de tes conjunctiv afecteaza nv perif ce se afla in tecile lor
  • bolile art difuze sau localizate pot leza nervii prin ocluzia art lor nutritive
  • afectare imuna – atac celular sau umoral asupra diverselor componente ale mielinei – ex :
    o legare antic circulanti la regiuni specializate de la nodurile Ranvier => pot bloca conducerea nervoasa
    o reactie imuna umorala dependenta de complement impotriva axonului radicular sau perif
  • agenti toxici sau imunologici ce lezeaza selectiv cell Schwann sau membranele lor
    o demielinizarea nv perif, lasand axonii relativ intacti
    o sau o toxina poate afecta specific axoni si dendrite prin otravirea corpurilor lor celulare, axolema sau aparatul lung si complex de transport axonal (microtubulii axonali
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

mecanisme in functie de localizare

A
  • difteria – toxina bact actioneaza direct pe membranele cell Schwann aproape de ggl radacinii dorsale si pe partile adiacente ale nv motori si senzitivi (partile cele mai bine vasc ale SNP)
  • poliarteria nodoasa – cauzeaza ocluzia vasa nervorum => infarct multifocal al nervului
  • tabes dorsalis – exista o meningoradiculita treponemica a rad post (in principal segm L-S)
  • toxicitatea la doxorubicina – blocarea sintezei proteice a cell ggl rad dorsale, cu distrugere neuronala ulterioara
  • otravirea prin arsenic – arsenicul se combina cu axoplasma celor mai mari nv senzit si motori
  • toxicitatea prin vincristina – afect sistemul de transport prin microtubuli
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

neuropatii determinate genetic

A
  • produsele genetice modificate pot duce uneori la mielinizare defectuoasa => incetineste semnificativ conducerea nervoasa
  • in alte boli genetice, componentele struct ale axonului sunt afectate => degenerare axonala si conducere electrica diminuata
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

reactii morfopatologice ale nervului periferic- axonul caract si functii

A
  • contine neurofilamente si microtubuli orientati longitudinal, care sunt separati dar conectati prin punti transversale
  • functia microtubulilor :
    o transport de subst de la corpul cell nervoase catre capatul axonal (transport anterograd)
    o transport de la axonul distal inapoi catre corpul celular (transport retrograd) – prin aceste mod de transport, corpurile celulare primesc semnale pt a-si creste activit metabolica si pt a produce factori de crestere si alte materiale necesare regenerarii neuronale
  • creaza un mediu local ce permite cell Schwann sa mentina integritatea tecii de mielina
    3 modificari principale: demielinizarea segmentara, degenerarea walleriana si degen axonala
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

degenerescenta walleriana* dying forward*

A

– secundar unei lez la niv axonului (sectiune, compresie, inflam, ischemie)
- reactie a axonului si mielinei distal de locul de distrugere al unui axon
- distal de lez incepe degen axonala :
o dispar neurofilam si tubulii
o se fragment axonul si dispare
o se fragm mielina
o cell macrofage curata resturile de mielina
o respectarea corpului celulei neuronale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

degenerescenta walleriana -distrugerea rad spinale proximale

A

o anterioare (motorii) => dezintegrare treptata a nv motor distal si a tecii lui de mielina
o post (senzitive) => degener walleriana secundara a col post ale MSp, insa nu si a nv senzitiv perif (ggl radacinii dorsamel mentine integritatea axonului distal)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

degenerescenta walleriana regenerare

A
  • proximal axon lezat/axoni vecini incepe regenerarea =>
    o muguri axonali care cresc cu 1mm/24h
    o apoi remielinizare cell Schwann ramase
  • recuperarea e lenta, in luni/ani:
    o initial teaca subtire, vol diminuat
    o apoi normalizare
  • demieliniz si remieliniz recurente => format „in bulb de ceapa” ale nv (cell Schwann si fibroblaste)
    o daca cell nervoase sunt distruse – regen e posibila doar prin regenerare colaterala a axonilor de la cell nervoase intacte
  • taiere/ distrugere completa fib nervoasa => filam axonale regenerate aberante cu formare de cicatrice fibroblastica (= pseudoneuron)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

degenerescenta axonaladying backward

A
  • polineuropatii generalizate (tox, metab) unde apare o lezare a intregului axon/ alterare a corpului cell neuronal (nu mai sintetiz molec necesare)
  • degenerescenta retrograda, dinspre distal (periferie) spre proximal, cu alterarea tecii de mielina si a axonului
  • afectarea principala e la nivelul corpului celulei neuronale, care esueaza in functia sa de a sintetiza prot si a le livra partilor distale ale axonului
  • afectarea functionala e proportionala cu marimea si lungimea axonilor blocati
  • regen e de lunga durata, prin colaterale de la cell intacte
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

demielinizare segmentara bulb de ceapa

A

= degenerare focala a tecii de mielina cu crutarea axonului
- axonul e initial conservat
- lez primitive intereseaza cell Schwann si mielina (genetice, difterie, Guillan-Barre) => dispare teaca de mielina pe segmente si expunerea axonului la mediul interstitial
- mielina poate degenera si secundar unei boli axonale
- regenerare rapida functionala
o axonul intact, dar denudat, trebuie dora sa fie remielinizat
o segmentele internodale nou formate sunt initial mai subtiri decat in mod normal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

cromatoliza-degenerescenta walleriana si axonala

A
  • modif la nivelul corpului neuronal (pericarion) secundar intreruperii axonului
  • balonizare cell cu ↑ citoplasmei, marginalizarea si distrugerea subst Nissl
  • cell nervoase raman intacte → lasa posib recuperarii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

cromatoliza-modificari non neuronale aditionale

A
  • poliartrita de tip Guillaine-Barre – infiltrate endoneurale de lymfo si ale mononucleare in nv, rad, ggl
  • polineuropatie amiloidotica – depozit amiloid tes conj/ endoneural si perete vasc
  • polineuropatia difterica – demieliniz segm rad si ggl senzit, evolutie subacuta, absenta r inflamat
  • b imune – depozit Ac, complement pe mielina/ elem axonale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

cromatoliza-morfopatologic

A
  • ¬compresie de nv sau de radacini nervoase => distrugere a transportului tubular si demielinizare locala => parestezii (expunerea canalelor de Na de-a lungul axonilor denudati, descarcari electrice spontane si ectopice)
  • ischemie locala sau segmnentara
  • intinderea sau sfasierea de nervi
  • infiltrarea tumorala
  • vasculita cu infarct ischemic de nerv
  • infectii si granuloame localizate la nv individuali (lepra, sarcoidoza, herpes zoster)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

simptomatologia bolilor nervoase periferice-deteriorarea functiei motorii

A

↓ FM proportionala cu nr axoni sau neruoni motori afectati
1. afectare distala, simetrica – MI bilat afectate, + MS in forme avansate (rar nv cranieni)
o modif patologice incep in partile distale indepartate ale celor mai mari si mai lungi nv si avanseaza de-a lungul fibrelor afectate catre corpurile cell nervoase (neuropatie de tip dying-back, sau axonopatie distala)
o tipar „dependent de lungime” – tipic pt degen axonala
o PNP metaboolice, toxice, nutritionale – debut distal
o exc: porfirie – debut motor proximal
2. afectare mb proximal + musc faciala mai repede/concomitent cu deficit distal
o forma demielinizanta cu lez multifocale si bloc de conducere
3. deficit motor generalizat – difterie, PNP toxice, sdr Guillan-Barre, paraliz b Lyme
o deces prin insuf respiratorie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

simptomatologia bolilor nervoase periferice-deteriorarea functiei motorii

A
  1. deficit predom bibrahial – neobisnuit!
    o in PNP inflamatorii-demielinizante, sdr Sjogren, neuropatiile imune cronice, neuropatiile paraneoplazice, intox Pb, b Tangier, forme familiale de neuropatii brahiale
    o mai frecv – in b de neuron motor, lez centrala in maduva cervicala
  2. deficit predom paraparetic – nu e tipica
    o infectii si inflam cauda equina (b Lyme, CMV, HSV, infiltrare paraneoplazica a rad nervoase)
  3. dipareza faciala + alte paralizii nv cranieni
    o sdr Guiilan-Barre, boli tes conj, HIV, vir herpetic, b Lyme, sarcoidoza, infiltr paraneoplazica, neuropatii metabolice rare (Refsum, Bassen-Kornzweig, Tangier, Riley-Day)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

atrofia musculara

A
  • caracteristica pt afectarea cronica a neuronului motor sau axonului motor; este direct prop cu nr fibrelor afectate, are progresie lenta in sapt-luni
  • ↓ vol 75-80% in 90-120 zile – dupa lez axonala acuta
  • secundar degen axonale sau lipsei utilizarii - ↓ vol 25-30%, mai taradiv
  • in neuropatiile axonale cronice – gradele de paralizie si atrofie tind sa corespunda
  • atrofia nu coincide cu ↓ FM in paralizia acuta produsa de neuropatiile demieliniz (fibra nervoasa e mai putin afectat&raquo_space; mielina)
  • reinervare < 1 an => sanse de refacere a functiei si masei musc
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

reflexele osteotendinoase

A
  • e rezultatul intreruperii portiunii aferente (senzitive) a arcului reflex monosinaptic
    o sau apare in cazuri extreme de atrofie motorie
  • pierdere regionala => radiculopatie
  • in general ↓ sau abolire ROT – dar depinde de tipul de fib afectate :
    o neuropatie de fib mici : ROT N in forme avansate
    o neuropatie de fib mari (bine mielinizate):
     ROT ↓ precoce, disproport fata de ↓ FM/ atrofie
     coincide cu afectarea sensibilit profunde (fibrele nervoase mari din aferentele fusurilor sunt de acelasi tip si de aceeasi marime ca cele ce mediaza sensibilit profunda)
     tulb sensibilit profunda fara afectare ROT => leziune col post a MSp
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

pierderea sensibilitatii

A
  • neuropatiile toxice si metabolice – pierderea sensibilit&raquo_space; tulb motorie
  • PNP axonale – sensibilit afectata simetric distal MI&raquo_space; MS (caract dependent de lungime al majorit bolilor ce afect nervii perif)
  • in majorit formelor, toate tipurile de sensibilit sunt afectate – un tip e afectat disproportionat fata de celelalte
  • pe masura ce neuropatia axonala se agraveaza => extinderea pierderii de sensibilit dinspre partile distale spre cele mai proximale ale membrelor => apoi catre abd anterior, torace si fata (DD nivel de sensibilit din afect MSp)
  • in ganglionopatie → disfunctie simultana a tuturor partilor nv senzitiv => pierderea sensibilit la nivelul trunchiului, scalpului si fetei
  • pierderea universala de sensibilit – afect a ggl senzitivi (neuronopatie senzitiva) – in sdr paraneoplazice, unele boli toxice sau imunologice (b Sjogren, sclerodermia)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

parestezii, durere si disestezii

A
  • simptomele tind sa fie mai pronuntate la nivelul mainilor si picioarelor
  • descriere : intepatura, amorteala, junghi, furnicatura, soc electric
  • in unele neuropatii : durere – arzatoare, surda, ascutita si lancinanta, sau apasatoare
    o alodinie (= denaturarea senzatiei) – senzat de furnicatura, arsura, durere intepatoare sau disestezie produsa de unii stimuli ; senzatia neplacuta poate iradia catre arii adaiacente si persista dupa ce stimulul a fost retras
    o prag senzitiv ridicat => raspuns senzitiv exagerat (hiperpatie)
  • paresteziile dureroase si disesteziile
    o intalnite in neuropatia diabetica, alcoolic-nutritionala, amiloidotica, herpetica
    o afecteaza in princiapl picioarele („picioare fierbinit)&raquo_space; mainile
    o in herpes zoster – limitate la regiuni ale corpului ce respecta dermatoamele
  • cauzalgia – forma partic de durere cauzata de lez partiala a unui nv (traumat)
    o modif trofice
    o dureri la max 24h fata de lez ; disestezie, hiperpatie
  • mecansim disesteziile termice si dureroase
    o durerea de tip disestezic rezulta din descarcari ectopice ce iau nastere in multe locuri de-a lungul fibrelor nervoase supravietuitoare intacte sau care se regenereaza sau la nivelul recept lor terminali
    o durerea neruopatica profunda, surda din nevrita sciatica sau brahiala (durerea de trunchi nervos) – ia nastere din iritatia terminat nervoase normale (nervi nervorum) in tecile trunchiurilor nervoase in sine
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

ataxia si tremorul

A
  • deaferentarea proprioceptiva + conservare moderata a functiei motorii => ataxia mersului sau a miscarilor membrelor
  • sura ataxiei: probabil disfunctia fibrelor spinocerebeloase a nv perif
  • ataxie fara ↓ FM – tabes dorsal, neuropatia diabetica cu afectarea rad post (pseudotabes diabetic), varianta de sdr Guillain-Barre (sdr Fisher)
  • nu sunt prezente alte trasat ale disfunctiei cerebeloase (nistagmus, dizartrie)
  • mers senzitiv-ataxic cu miscari bruste, smucite, aruncate ale picioarelor
  • pierderea proprioceptiei => mici miscari unduitoare, fluctuante ale degetelor extinse
  • in unele faze apare tremor de actiune cu frecv crescuta
    o cauza: pierderea impulsului aferentelor de la fusurile musculare
    o corticosteroizii amplifica tremorul
  • tremor de actiune mai lent + miscari stangace – apare in :
    o PNP autoimuna anti-glicoproteina asociata mielinei (anti-MAG)
    o unele cazuri de PNP inflamatorie demielinizanta cronica (CIDP)
  • uneori tremorul e atat de sever => toate miscarile devin inutile
  • NU se obs tremor de repaus
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

diformitatile si modificarile trofice-pnp eredirare

A
  • obs in cateva PNP cronice, frecv la cele cu debut in copilarie
  • PNP ereditare:
    o modif picior (30%) – picior „in gheara”, pes cavum, deviatie plantara (talipes equinus) – cauze si mecanisme :
     ↓ disproportionata de forta musculara a mm pretibiali si peronieri si a lipsei antagoniste a mm gambieri
     ↓ FM la nivelul mm intrinseci ai piciorului in timpul perioadei de viata in care oasele sunt in curs de formare => permite extensorilor lungi ai degetelor de la picioare sa faca dorsiflexia falangelor proximale si flexorilor lungi sa scurteze piciorul, sa ridice falanga si sa flecteze falangele distale => picior in gheara sau pes cavus
    o modif mana – „in gheara”
    o modif coloana (20%) – cifoscolioza ← ↓ inegala a FM la nivelul mm paravertebrali de cele 2 parti ale coloanei in timpul dezvoltarii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

diformitati-

A
  • intreruperea nervilor motori => atrofie de denervare a muschilor (principala tulb trofica)
  • modif secundare anesteziei si analgeziei – obs in formele ereditare AR si dobandite
    o analgezie in partile distale ale membrului => devin susceptibile pt arsuri, leziuni de decubit => pot fi usor infectate
    o piele uscata si lucioasa, ingros tes subcutanat (predispoz la traumat/lez cu infectii)
    o unghii friabile si striate, par diminuat
    o leziuni repetate si infectii cronice subcutanate si osteomielitice => pierdere nedureroasa de degete si ulcere plantare
    o afectare fib autonome => piele roz si calda
    o anestezia articulatiilor => artropatie Charcot
    o reglare nervoasa anormala a vascularizatiei distale => vindecare dificila, defectuoasa
  • afectarea fibrelor C (mediaza durerea si reflexele vegetative) => ulcere
  • iritatia nervului periferic (fibrele C si A-δ) => eritem si edem, durere arzatoare si senzatiile de rece
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

disfunctia vegetativa

A
  • apar prin afectare fibre mici nemielinizate in: PNP diabetica, amiloidotica, forme G-B
  • apar in forma pandisautonomica de PNP
  • teste speciale (sudoratie, vasculariz cutanata)
  • clinic :
    o tulb vasomotorii, hipoTA ortostatica
    o tulb motilitate intestinala (ileus paralitic), tulb sfincteriene (retentie/incontinenta)
    o ↓ tonus si dilat esofag si colon
    o anhidroza, hipersudoratie, hipersalivatie
    o disf sexuale
    o modif pupilare (mici/medii, areactive)
    o ↓ variabilitatea AV cu respirat, aclorhidrie, hipoNa
  • in orice neuropatie ce implica nervii senzitivi, exista peirdere de functie vegetativa in aceleasi zone ; nu apar in radiculopatii!!!! – fibrele vegetative se alatura nervilor spinali din lantul simpatic si ggl parasimpatici mai distali
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

fasciculatii,crampe si spasme

A
  • atipice !
  • DD : boli coarne ant MSp – unde sunt trasaturi importante
  • compresia cronica a radacinilor motorii spinale => fasciculatii sau spasme dureroase in muschii inervati
  • uneori in stadiul de recuperare-reinervare => miokimii, activit musc continua, neuromiotonie
    o muschii afectati pulseaza si tremura ; ocazional prezinta crampe
    o folosirea muschilor creste aceasta activitate
    o exista reducere a eficientei lor contractile → pacientul acuza rigiditate si greutate
    o tratament : CBZ, fenitoin
  • spasmele sau miscarile involuntare ale degetelor de la picioare si ale picioarelor
    o daca sunt singura manif a bolii – sdr picioarelor dureroase si degetelor nelinistite
    o explicatie: descarcari ectopice de la nivelul rad senzitive, ggl, nervi => evoca si durere si miscari organizate
    o alte mecanisme posibile :
     transmisia incrucisata efaptica intre axonii denudati de mielina adiacenti
     hiperactivit segmentara din deaferentare
     inmugurirea neuronala din timpul reinervarii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

abordarea pacientului cu neuropatie periferica pasi secventiali

A
  • stabilirirea existentei bolii de SNP si diferentierea ei de un proces al SNC, jonctiunii neuromusculare sau muschilor
  • examen clinic – care dintre sdr topografice principale se manifesta
  • ENMG : - problema de tip motor, senzitiv, vegetativ sau mixt? teaca de mielina, axonul sau corpul celular e tinta bolii?
  • se eval daca neuropatia e de tip dobandit sau ereditar
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

tipare topografice si clinice-polineuropatie

A
  • un proces generalizat care afecteaza nv perif
  • ↓ FM simetric de la debut, progresiv bilat
  • ROT ↓/abolite, in special achilean
  • tulb sensib distal > prox, MI > MS
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

poliradiculopatie

A
  • afectare mai multe rad spinale
  • asimetrie semne neurologice
  • distributie haotica (proximala intr-un membru si distala in altul)
  • ↓ FM si pierderea sensibilit – corespund afectarii uneia/ mai multor rad spinale sau craniene
  • durere in terit de distributie senzitiva a radacinilor – caracteristic !
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

radiculopatie unica

A
  • cauza : compresie radiculara printr-o boala a col vertebrale
  • clinic : durere si modif motorii, senzitive si ROT exclusiv in distributia unei singure rad nervoase
  • dificil de diferentiat de mononeuropatie – de evaluat dermatoamele
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

mononeuropatie

A
  • cea mai delimitata forma de boala de nerv periferic
  • ↓ FM si tulb sensibilit pe terit unui singur neuron
  • trasat specifice ajuta la diferentierea ei de o radiculopatie :
    o ↓ FM la dorsiflexia si eversia piciorului – atribuita nv peronier sau radacinii nv L5
     daca e prezenta ↓ FM la inversia piciorului (nv tibial) => defect la rad L5, nu la nv perionier
     daca inversia e crutata intr-un picior cazut => lez la nv peronier
    o distributia pierderii de sensibilitate
     afectare rad L5 => tulb de sensibilit se extinde pana aproape de genunchi pe fata ant a piciorului
     afectare nv peronier => tulb de sensibilit se termina la o distanta limitata deaasupra gleznei
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

mononevrita multiplex

A

= acumularea mai multor mononeuropatii
- dificil de diferentiat de PNP

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

plexopatia, neuropatia senzitiva, neuropatia motorie

A
  1. Plexopatie : - afectare 1 mb intreg
    - pierderea motorie, senzitiva si ROT nu e in concordanta cu un tipar de mai multe radacini nervoase sau nv adiacenti
  2. Neuronopatie senzitiva :
    - afectare predom cell din ggl senzitivi > nv senzitivi perif
    - afectare senz prox + distala, inclusiv la nivelul scalpului, toracelui, abd si feselor + extremit
    - frecv ataxie senzoriala
    - fara ↓ FM, dar miscarile pot fi neindemanatice (ataxie senzitiva)
  3. Neuronopatie motorie :
    - afectare predom coarne ant => ↓ FM, atrofie, fasciculatii
    - distributie larga
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

evaluarea unei tulburari snp

A

In evaluarea unei tulb SNP e util de stabilit:
- afectare predom motor > senzitiv sau invers; sau pur senzitiv, motor, sau vegetativ
- evolutia in timp a bolii
o debut acut – PNP inflamatorie, imuna, toxica sau vasculara
o evol subacuta (mai multe sapt-luni) – boli de nv toxice, nutritionale si sistemice
o evol in mai multi ani – boala ereditara sau metabolica
- prezenta atrofiei musculare => proces cu durata lunga, cel putin cateva luni
In continuare, trebuie dedus daca e afectata teaca de mielina sau axonul (neuropatie demielinizanta vs. axonala)
- uneori e suficient doar exam neurologic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

emg- evaluarea unei tulburari snp

A

– ajuta si la separarea bolilor primare musculare (miopatii) de denervarea neurogena a mm sau de blocajul neuromuscular (miastenie)
o viteza conducere nervoasa :
 demieliniz : vit ↓↓, bloc, latente cond dist ↑
 axonal : vit N/ vit ↓, ↓ PA si ↓ PS
o potentiale de fibrilatie (repaus), fasciculatii lente (repaus) ; contract => ↓ PUM
o potentiale evocate senzit si motor
- alte proceduri de laborator :
o LCR : poate fi N
 ↑ prot si ↑ celularitate – afectare radiculara sau meningeala
 poliradiculonevrita – disociatie
 DZ, difterie – albuminorahie ↑↑
o biopsie de nerv + biopsie musculara
o Ig si anticorpi antineurali – se asoc cu neuropatii mediate imun
o testare genetica
o ex biol : glic, VSH, AST, ALT, uree, creat, Na, K, vit B12, TSH + fT4, CK, CKMB etc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

stabilirea cauzei mod de evolutie

A

Stabilirea cauzei – incadrarea cazului in una dintre categ din Tabelul 46-2 (pag. 1320) – clasif bolile de nerv perif dpdv al sdr in functie de modul de evolutie si aspectul clinic
- acut = evol in decurs de zile
- subacut = evol in decurs de sapt
- cronic – 2 grupuri:
o progresie cateva luni-1 ani
o progresie pt mai multi ani (majorit cu cauza genetica)
- principalii determinati in clasif neuropatiei sunt proprietatile temporale si modelul topografic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

sindrom guillan-barre-consideratii generale

A

tetraplegie senzitivo-motorie rezultata din inflam extinsa, sistematizata si coincidenta a rad rahidiene ale nn perif si uneori nn cranieni
- cea mai frecv cauza de paralizie generalizata acuta sau subacuta
- in 60% cazuri – infectie sau imunizare preced simpt cu 1-3 sapt inainte
o tipic: infectie nedefinita de cai respiratorii superioare
o totusi, orice infectie si imuniare poate poate preceda SGB
o Campylobacter jejuni – microorganism enteric ce det infectia premergatoare cea mai frecv identificaibla
- asocieri mai incerte cu limfomul sau bolile autoimune sistemice
Incidenta
- 0,4-1,7/100 000/an, orice varsta, F=B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

sindrom guillan barre- simptomatologie

A
  • debut la 1-3 sapt post ep infectios cu parestezii + amorteala distal (degete picioare si maini)
  • ½ pacienti – acuza dureri musc si disconfort coapse, solduri, coloana
    o durerea precede ↓ FM (DD : afectare disc lombar, suprasolicitarea musculat spatelui, boala ortopedica)
    o unii acuza senzatie de arsura la nivelul degetelor de la maini si picioare
  • ↓ FM cu debut MI distal, evolutie ascendenta cu agravare progresiva in 2-3 sapt, cu prinderea musc distale prox + atrofie
    o cuprinde progresiv trunchi, MS, nv cranieni (50% diplegie faciala, n oculomotori trigemeni, bulbari – disfagie, dizartrie)
    o forma tipica de evol a deficitului motor: gambe => trunchi => brate => cranian – apoi atinge severitatea maxima in 10-14 zile
    o evol simetrica sau asimetrica
     5% cazuri (Landry) = tetrapareza flasca + insuf respirat
     in cazuri severe – paralizie nv oculomotori, pupile areactive
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

sindrom guillan barre-senzitiv

A
  • ROT reduse si apoi abolite
  • tulb senzitive:
    o variabila pe parcursul primelor zile, initial chiar nedetectabila
    o dureri/disconfort mm MI cu evol ↑ spate, accentuat de compresiune, manevre elongatie poz
    o dupa prima sapt, sensibilit vibratorie si MAK de la nivelul degetelor de la maini si picioare e redusa
    o afectare sensibilit prof&raquo_space; superfic (topograf radiculonevrita)
  • tulb autonome: tulb sfincteriene cu retentie urinara (15% dupa debutul ↓FM), tulb de ritm cardiac (tahi/bradi), TA fluctuanta, ↓ sudoratie, hiperemie faciala, diaforeza profuza episodica
  • boala arhetipica e rezultatul procesului inflamator-demielinizant intins de la nivelul nv perif (≠ forma axonala de SGB)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

forma acuta axonala a sindromului guillan barre

A
  • caract morfopat : degenerare axonala difuza si severa
    o degenerare axonala severa la nivelul rad si nervilor, cu minime modif inflamatorii, cu putina demielinizare
    o depozite de complement si prezenta macrofagelor in spatiul periaxonal => existenta unui anticorp umoral indreptat impotriva unei componente a axolemei
  • evol rapida, cu recuperare lenta si deficitara
  • atrofie musculara evidenta in cateva sapt (mult mai devreme)
  • caract : prezenta a numerosi nv motori inexcitabili electric si a semnelor extine de denervare
  • ~ 20% din cazuri sunt asociate cu anticorpi circulanti impotriva gangliozidei GM1 a nv perif
    o unele din aceste cazuri prezinta infectie anterioara cu C jejuni
  • o alta varianta : neuropatie multifocala acuta + bloc de conducere motorie
    o fara afectare ROT
    o tituri ↑ de antic anti-GM1
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

variante sgb-slabiciunea cervico-brahio-faringiana

A
  • slabiciune cervico-brahio-faringiana, deseori cu ptoza
    o primii afectati sunt muschii faringo-cervico-brahiali => tulb de deglutitie, ↓ FM la nivelul gatului si bratelor proximal
    o ± ptoza cu oftalmoplegie
    o DD : miastenia gravis, difterie, botulism, lez in portiunea centrala a MSp si bulb inf
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

sindrom fisher si forme oftalmoplegice

A
  • oftalmoplegie cu ataxie completa si areflexie (sdr Fisher)
  • forma pur oftalmoplegica – poate fi cuplata cu tiparul faringo-cervico-brahial
    o oftalmoplegia e asociata cu antic antineural anti-GQ1b
    o DD: miastenia gravis, botulism, difterie, paralizie prin muscatura de capusa, ocluzie AB
  • slabiciune faciala si de abducens bilat, dar asimetric + parestezii dsitale sau ↓ FM proximala MI
    o ROT pot si absente la nivelul gleznelor si genunchilor
    o DD : b Lyme, sarcoidoza
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

forme ataxice, pur motorii sau pur senzitive

A

o diag de SGB e mai usor daca dupa cateva zile apar parestezii la nivelul extremit membrelor, ↓ progresiva sau pierderea ROT, ↓ FM relativ simetrica
- la unii pacienti - ↓ FM evolutiva pt 3-4 sapt sau mai mult ; din acest grupt pot aparea
o o forma cronica de neuropatie demielinizanta (CIDP)
o un grup intermediar ce progreseaza 4-8 sapt, apoi se amel

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

sgb-lcr

A

o uneori pres ↓
o in primele zile – proteinorahie N ; ↑ si atinge max la 4-6 sapt, persista mai multe sapt (reflecta probabil boala inflamatorie difuza a rad nervoase)
o forme limitate (sdr Miller-Fisher) - ↑ moderata proteinorahie
o celularitate – majorit 0 (N) ; in 10% cazuri < 50 elem si dispar in zile
 persistenta – DD : HIV, Lyme, sarcoidoza, infiltrare paraneoplazica
o disociatie albumino-citologica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

enmg

A

o modif apar precoce si sunt indicatori de incredere pt diag SGB
o vit conducere nervoasa ↓, amplitud ↓ potent de actiune musculare, bloc de conducere in nn motori (demieliniz!) prox ↓ 50% distal
o unde F intarziate sau absente (demieliniz) – stim supraliminala
o reflex H intarziat/ absent

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

biochimie si ecg

A
  • biochimie :
    o ALT, AST, GGT (inf CMV, EBV)
    o Na ↓ frecv (sdr secr inadecvata ADH)
    o diabe insipid tranzitoriu
    o proteinurie, glomerulonefrita (rar)
    o VSH, PCR, fibrinogen
    o serologie virala (CMV, EBV, HSV, HIV)
    o coproculturi pt C jejuni
    o serologie Ac – Ac anti GQ1b (Miller-Fisher), GM1 (AMAN), GD1b, GT1Q (oftalmoplegie)
  • ECG : blocuri AV, anomalii unde T, subdeniv ST, tulb de ritm – modif sunt trecatoare
  • biochimie :
    o VSH N (Exc : proces infectios suplimentar, neoplazie, afect autoimuna)
    o hipoNa – la pacientii ventilati
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

irm si atc

A
  • biopsie musc – DD miopatii
  • IRM medular cu Gd
    o priza de contrast Gd la nivelul rad cozii de cal
    o frecv hipersemnal coada de cal (prin alterare bariera HE)
  • evidentierea auto-anticorpilor
  • o varianta acuta axonala motorie => antic impotriva GM1 sau GD1a
    o sdr faringo-cervico-brahial => antic impotriva GT1a
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

sgb-morfopat

A
  • lez inflamatorii = infiltrat limfocitare interstitial perivascular (vase mici ale endonervului si perinervului) ; lez inflamatorii sunt imprastiate pe tot cuprinsul nv cranieni, rad si ggl
  • lez demielinizante locale si segmentale in reg cu infiltrat inflamator
  • lez vase cerebrale si lez inflamat meningeene
  • degen walleriana moderata
  • modif morfopat se coreleaza cu caract predominant axonal al bolii, cu lezare secundara a mielinei si cu raspuns inflamator redus (de obicei)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q

etiologie

A

Patogeneza si etiologie
Etiologie:
- 60% cazuri – dupa un ep infectios care precede debut neuro 1-3 sapt (bact/viral, respirator, gastro-intest), vaccinoterapie (antirabic, antitific, antigripal) sau seroterapie (antitetanica, antidifterie), interv chirurgicale, transfuzii sanguine
- agenti patogeni: Campylobcater jejuni (cel mai frecv), CMV, EBV, HIV, Mycoplasma pneumon, Lyme; + limfom, ag trombolitici
- idiopatice (primitive)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q

patogeneza

A
  • reactie imunologica mediata celular impotriva unor compon ale nn perif (LymfT – activate!, TNFα, IL, complement)
  • Ac anti Ac anti-GQ1b, antic GM1, anti GD1a, GD1b
  • nu exista o reactie antigen-anticorp dominanta in SGB – mai multe elem ale mielinei si axonului sa fie implicate in stim reactiei imune
  • evenim probabile in PNP inflamatorie acuta (SGB):
    o limfocitele se ataseaza de peretii vaselor endoneurale => migreaza prin peretele vascular
    o mai multe limfocite ajung sa migreze in tes inconjurator nervului => descompunerea mielinei, axonul fiind initial crutat (demieliniz segmentara)
     afectarea mielinei e mediata prin complement prin antic antimielinici de tip IgM
     antic antimielina pot initia distrugerea mielinei chiar si prin cell T, iar macrofagele finalizeaza lezarea
    o lez devine mai intensa, fiind prezente atat leucocite PMN, cat si lymfocite ; existra intrerupere a axonului => muschiul sufera atrofie prin denervare, iar corpul celulei nervoase prezinta cromatolizaa centrala
     daca axonul e afectat in port distala => corpul cell nervoase supravietuieste, iar regenerarea si refacerea clinica sunt probabile
     daca axonul e afectat proximal => corpul cell nervoase va muri si se poate dezintegra, fara regenerare ; exista doar posibilit de reinervare colat a muschiului de la fibre motorii ce au supravituit
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q

diagnostic diferential

A
  1. patolog medulara acuta – mielite, traumatisme, tumori si alte proc expansive
    - ROT abolite de la inceput (soc spinal), retentie de urina precoce, nivel de sensibilit clar, deficit motor limitat (nivel segmentar), NU nn cranieni/afect respiratorie, evolutie acuta
    - in SGB :
    o muschii faciali si respiratori sunt afectati daca e prezenta paralizie generalizata
    o parestezii vf degete maini odata ce simp senzitive au ascensionat la nivelul ½ gambelor
    o ↓ sensibilit proximal de maini sau picioare sau doar la nivelul trunchiului e neobisnuita la inceputul bolii
    o ROT sunt abolite la invelul membrelor care sunt prea slabite pt a se opune gravitatii
  2. Paralizia prin muscatura de capusa
    - paralizie generalizata ascendenta, cu ataxie si uneori pareza oculomotorie
    - fara tulb de sensibilitate
    - proteinorahie LCR normala
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
50
Q

dd

A
  1. Poliomielita (West Nile, enterov) – febra, pleiocitoza LCR
    - paralizie areflexiva predom motorie ASIMETRICA distala, amiotrofii si fasciculatii
    - FARA tulb de sensibilitate
  2. Meningita carnimatoasa cu poliradiculopatie
    - ↓ FM nedureroasa, subacuta, relativ simetrica, predom distala
    - distributie neregulata a slabiciunii intre partile proximala si distala
    - fara slabiciune faciala
    - aparitie secventiala a simpt intr-un membru dupa altul
    - LCR – solutioneaza diag
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
51
Q
A
  1. Tromboza a bazilara (DD SGB varianta Fisher) – ROT vii, sdr piramidal, EMG Normal
  2. Miastenia gravis (MG) - FARA tulb sensib, ROT normale
    - mandibula folosita atarna deschisa in miastenie
  3. Botulism – reflexe pupilare abolite precoce, bradicardie
  4. B Lyme – modif cutanate, tulb cardiace, LCR cu proteinorahie usoara RAR
  5. Intox – metale grele, organofosforice, neurotox peste
    - parestezii facio-brahiale, ↓ FM, tahipnee, iridoplegie – durata de cateva zile
  6. PNP in boli critice (ATI)
  7. Neuropatie accelerata a insuf renale – la pacientii diabetici cu dializa peritoneala
  8. Hipofosfatemia acuta indusa de hiperalimentare
  9. Polimiopatia indusa de admin de CS in doze mari
  10. Efectele prelungite ale medicam blocante neuromusculare
  11. Porfirie – dureri mari, debut proximal ↓ FM
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q

tratemtn sgb-masuri generale

A
  • respiratie asistata/ VM – 25% din pac necesita IOT, frecv degradare respirat rapida;
    o afectare bulbara precoce – IOT de protectie
    o masurarea fortei ispiratorii maximale si a capacitatii vitale expiratorii
    o indicatii : CV < 10ml /kg => IOT + VM
    o insuf respiratorie incipienta => tahipnee si PO2 < 85 mmHg (reflecta atelectazie pulmonara)
    o cand insuf respiratorie se instaleaza progresiv => apare usoara tahicardie, diaforeza, neliniste si tahipnee
    o internare in ATI
  • corectie anomalii :
    o TA : hipoTA (hidratare iv cu SF, vasopresori) ; HTA (Labetalol, Nitroprusiat etc)
     medicam anti-HTA se face pe termen scurt cu subst ce pot fi tritrate
     episoadele de HTA pot fi urmate de scaderi abrupte de TA
    o AV : bradicardie (atropina) ; bloc conducere (pacing temporar)
  • corectie dezechilibr hidroelectrolit: hipoNa (cauze : SIADH, ventilatie cu pres pozitiva)
    o restrictie hidrica – pt SIADH
    o substitutie salina – pt pierdere de Na
  • preventia emboliei pulmonare si a complic decubit prelungit: LMWH, ciorapi elastici, nursing (mobiliz pasiva)
  • traheostomie – in esecul de a curata in mod eficient caile aeriene si nevoia de VM prelungita
    o poate fi amanata pana la sapt 3 de intubatie
  • sevrarea de la suportul respirator – cand CV ajunge la 10 mg/kg + respiratie confortabila ce poate fi sustinuta cateva min
  • monitoriz + preventie infectii; tratam infectiilor pulmonare si de tract urinar
    o nu se recomanda tratam antibiotic profilactic
  • fizioterapie
  • control durere neuropata (CBZ, gabapentin etc)
  • consiliere psihologica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
53
Q

tratament-masuri specifice igg iv

A
  • tratam cu IgG sau plasmafereza nu se admin imediat la pacientii ce pot merge
    1. IgG iv – 0,4g /kgc in 3-5 zile
  • mai usor de admin si mai sigure&raquo_space; schimbul plasmatic
  • indicatii:
    o tablou clinic grav, progresiv
    o ↓ FM importanta cu distanta de mers < 5m
    o ↓ importanta capacit vitala (CV)
    o simptome de slabiciune orofaringiana severa
    o durata bolii > 14 zile
  • complicatii/ ef secundare (< plasmafereza): insuf renala, proteinurie, meningita aseptica manifestata prin cefalee severa
  • contraindicatii : deficit congenital IgA (ris de anafilaxie)
  • daca exista AC anti GQ1b (Miller Fisher) sau AC anti GM1 (AMAN) → recuperare mai buna daca trat IgG iv.
  • prima optiune terapeutica la copil
  • 5-10x risc de recadere in urmat 3 sapt => repeta cura/ alternativa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
54
Q

plasmafereza

A
  1. Plasmafereza – 4-6 sedinte in zile alternative
    - indicatii – la fel ca la IgG
    - evolutie si prog mai bun daca e efectuat in primele 2 sapt de la debut
    - cei mai importanti predictori ai raspunsului la schimbul plasmatic : varsta, pastrarea amplitud potentialelor de actiune compuse ale mm, anterior instituirii tratam
    - 1 cura : se indeparteaza 200-250 mg/kgc plasma, apoi necesar repletie – SF + sol albumina 5%
    - 5-10% pacienti – recadere in urmat 3 sapt => repeta cura/ alternative
    - recadere dupa 9 sapt => posibil debut CIDP!
    - complicatii: pneuomotorax, infectie, hemoragie, hipoTA, hipoprotrombinemie cu sangerare, aritmii cardiace
    - admin Ca pe linia iv. de intoarcere pt a preveni reactiile la citrat (care e admin pt a preveni coagularea sangelui in aparatul de schimb plasmatic)
  2. Corticoterapie – nu modif prognosticul pe termen lung
    - ineficienta ca monoterapie, chiar asoc Metilprednisolon + IgG iv moderat eficienta
  3. Imunabsorbtie – in studiu
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
55
Q

prognostic sgb

A
  • deces in 3-5% din cazuri :
    o precoce : stop cardiac (disautonomie), adult respiratorii distress syndrome (ARDS), pneumo-/ hemotorax, alt tip de disfunctie de aparat
    o mai tarziu in evolutie : complicatii infectioase ale imobilizarii prelungite, insuf respiratorie, TEP
  • majorit pacientilor se recupereaza cu acuze motorii sau senzitive usoare la nivelul picioarelor si gambelor
    o recuperare de obicei in cateva sapt-luni
    o daca axonii sunt afectati, regenerarea lor poate necesita 6-18 luni sau mai mult
    o dizabilit cu durata ≥ 2 ani => amel minima
  • ~10% deficit rezidual - ↓ FM MI distal, ataxie senzitiva, durere neuropata, parestezii distale, usoara pareza bifaciala, probleme vegetative persistente
    o alte simpt tardive : fatigabilitate si astenie, crampe musculare, ameteala, durere, dispnee ; rar depresie
56
Q

factori predictivi prognostic

A

 ENG – amplitud ↓ PA motorii de la inceput, denervare difuza, afectare axonala dupa 2-3 sapt
 titru ↑ Ac antiGM1
 necesitate VM precoce/ prelungit
 b diareica (inf C jejuni)
 varsta ↑↑ - recuperare lenta; copii - ↓ FM reziduala mai frecv
 progresie rapida inaintea prezentarii (<7 zile)
- 5-10% pacienti – recurente ale PNP acute
o boala poate sa nu se stabilizeze si sa continue sa progreseze constant
o poate exista o remisiune incompleta urmata de o neuropatie cronica, fluctuanta, lent progresiva

57
Q

polineuriopatie de afectiune critica

A
  • PNP auta/ subacuta simetrica/ asimetrica
  • frecv la pacientii in stare critica, in special MSOF sau sepsis
  • ↑ dificultatea in a sevra pacinetul de ventilatia mecanica, chiar cand boala de baza este controlata
  • predom motorie, cu afectare predom axonala precoce, denervare
  • clinica – variabila:
    o de la anomalii EMG la tetrapareza cu insuf respirat
    o tulb sensbilit usoare
    o FARA afectare nv cranieni sau autonoma
  • debut la cateva zile dupa aparitia SIRS si MSOF ; precedata de o stare confuzionala sau de constienta alterata (encefalopatie septica)
  • morfopat si fiziopat: modificari inflamatorii minime sau absente la nivelul nv periferici
    o efectele toxice ale medicamentelor si antibioticelor + deficienta nutritionala
    o multiplii mediatori sistemici ai sepsisului sunt toxici pt SNP
  • EMG – proces axonal primar cu denervare precoce
  • LCR – normal
  • DD : miopatie in boli critice, forma axonala GB
    o in miopatia din boli critice – dupa doze ↑↑ CS in combinatie cu ag blocare neuromusc
     afectare mm prox + distali, CK ↑, EMG – potentiale miopatice, degenerare unica a miofilamentelor din toti muschii
58
Q

polineuropatia uremica acuta

A
  • mai frecv PNP senzitiva cronica la pac dializati/ BRC cr
  • mecanism patogenic necunoscut
  • la pac cu DZ, insuf renala si dializa peritoneala
  • forma pred motorie (f axonala) acuta/ subacuta cu :
    o ↓ FM generalizata
    o parestezii distale
    o progresie ≥ 1 sapt => pacientul ajunge la pat (demielinizare secundara)
  • ENG – vit conducere ↓ (semne demielinizare), FARA blocuri de conducere
  • LCR – proteinorahie ↑ (frecv asoc cu PNP diabetica)
  • tratament : dializa mai agresiva, transplant renal (curativ)
    o unii pacienti raspund la IgG iv., plasmafereza
  • DD : SGB subacut
59
Q

neuropatia senzitiva acuta

A
  • debut la 4-12 zile de la intierea tratam cu penicilina pt o patologie febrila
    o antibioticele nu sunt responsabile
  • majorit cazurilor sunt probabil de cauza imuna sau postinfectioasa
  • clinic :
    o ataxie senzoriala rapid progresiva
    o ROT abolite
    o parestezii (amorteala), durere de la fata → restul corpului
    o deficitul senzitiv si-a atins severitatea dupa 1 sapt, dupa care s-a stabilizat si s-a amel f putin
    o FARA afectare motorie sau atrofie musculara
    o deficitul senzitiv si-a atins severitatea dupa 1 sapt, dupa care s-a stabilizat si s-a amel f putin
60
Q

neuropatia senzitiva acuta moduri de prezenrare

A

o cu ataxia membrelor, fara dizartrie si nistagmus
o cu amorteala generalizata faciala si la nivelul trunchiului, ce afecteaza ariile senzitive proximale si distale ± crestet cap, trunchi, fese, scrot si mucoasa orala (DD : PNP evolutiva) ;
- simpt precoce proximale sunt cea mai caract trasatura identificatoare pt o ganglionopatie
- paraclinic
o ENG – absenta sau incetinirea vit de conducere senzit, fara anomalii de conducere nervoasa motorie sau semne de denervare
o LCR – proteinorahie ↑
- rezolutie spontana (catalogata mai degraba ca sindrom, decat ca boala)

61
Q

neuropatia senzitiva acuta diagnostic diferential

A
  • DD: boala paraneoplazica, sdr Sjogren, sclerodermie, LES, paraproteinemie, HIV, infectie HTLV-1
    o unele medicamente : cisplatin, piridoxina in exces
    o o forma rara de SGB – afecteaza doar fibrele senzitive mari => ataxie (in SGB exista un anumit grad de ↓ FM proximala, iar modif senzitive nu se extind la trunchi si fata)
62
Q

polineuropatia difterica

A
  • ef toxice ale exotoxinei Corynebacterium diphteriae => cardio si neurotoxicitate
    o initial exsudat faringo-traheal
    o ef toxic direct => pareza m faringieni si laringieni (disfagie, voce nazonata) la 1-2 sapt de la debutul infectiei, apoi alti nv cranieni (vedere neclara etc.)
    o det cardiomiopatie
63
Q

polineuropatia difterica

A

PNP ce apare la 5-8 sapt sau mai tarziu:
o ↓ FM acuta/ subacuta a unui membru
 poate afecta toate extremit in acelasi timp, sau
 poate descinde de la brate la gambe
 tulb de ortostatism si mers
 rar afectare mm respiratorie (daca e extinsa)
o tulb de sensibilit vibratorie si MAK (col post) si parestezii
- morfopat : demielinziare segmentara fara reactie inflamatorie a rad spinale, ggl senzitivi si nv spinali adiacenti
o nu sunt afectate cell coarnelor ant, axonii, nv periferici distal si fibrele musculare
- paraclinic :

64
Q

pnp difterica

A

o LCR – disociatie albumino-citologica (prot 50-200 mg/dl)
o epidemiologic !
- ENG (patologic) – demielinizare segmentala fara r inflamat la nivel rad, ggl senzit, n spinali
o FARA afectare n motori, axoni, n perif, distal, fib musculare
- tratament: antitoxina difterica in primele 48h de la inf (↓ severitatea)
o PNP – tratam simptomatic
- prognostic: bun odata ce paralizie repiratorie e evitata;
o poate da deces prin cardiomiopatie sau paralizie respiratorie (daca nu e tratat)
- DD : neuropatia craniana din SGB, botulism, miastenia gravis

65
Q

```

polineuropatia porfirica

A
  • PNP severa, rapid progresiva, predom motorie, de obicei simetrica, asoc cu dureri abd, psihoza (confuzie/delir), convulsii => poate fi o manif a porfiriei acute intermitente
    o acest tip de PAI e mostenita AD, rara, fara sensibilit cutanata la lumina
  • deficit metabolic la nivelul ficatului :
    o ↑ productia si excretia urinara de porfobilinogen si a precursorului profirinei (acidul Δ-aminolevulinic)
  • porfiria hepatica (tipul variegat) => posibila afectare a SNC si SNP
    o pielea e sensibila la lumina si traumatisme
    o porfirinele sunt gasite in scaun
  • ambele forme hepatice de porfirie trebuie diferentiate de porfiria eritropoietica (fotosensibila congenitala) – SN nu e afectat
66
Q

pnp porfirica debut clinic

A

o initial: durere abd colicativa moderat-severa, fara rigiditate perete abd sau sensibilit
 constipatie si distensie intestinala (ileus) – frecv
 atacurile dureaza zile-sapt
 varsaturi repetate => inanitie
 atacurile pot fi precipitate de medicam : sulfonamide, griseofulvina, estrogeni, barbiturice, fenitoina, anticonvulsivante succinimidice
o in formele latente – pacient asimptomatic/ se plange de usoara dispepsie

67
Q

pnp porfirica neurologic

A

o manif neurologice – PNP acuta motor > senzitiv
 debut
 la picioare si gambe → pot ascensiona, sau
 la maini si brate → extindere la trunchi si gambe
 slabiciunea predom la mm proximali ai membrelor si centurilor => pierdere reflex patelar, cu pastrare refl la nivelul achilean
 pierdere senzitiva la nivelul trunchiului – in 50% cazuri
 in cazuri severe => afectare nv cranieni (paraliz faciala, disfagie, paralizii oculare)
o alte manif
 tahicardie si HTA – in faza acuta
 febra si leucocitoza – in cazurile severe

68
Q

pnp porfirica trasaturi caracteristice

A
  • trasaturi caract ale neuropatiei porfirice :
    o recaderi, debut acut
    o durere abd
    o simptome psihotice
    o neuropatie predom motorie – frecv cu distrib precoce bibrahiala a ↓ FM
    o pierederea sensibilit tronculare
    o tahicardie
  • morfopat : modif variaza in functie de stadiul bolii la care se produce decesul
    o primele zile – fibrele mielinizate pot fi normale
    o mai multe sapt – degenerare axonala si a mielinei in majorit nv perif
69
Q

pnp porfirica paraclinic

A

o LCR normala/ proteinorahie usor ↑
o nivel ↑ in urina de porfobilinogen si acid Δ-aminolevulinic
 daca e pastrata, urina devine intunecata (formarea profobilinei)
o ex scaun – porfirine N (DD : coproporfirie si varianta variegata)
o ENG – zile : normal ; sapt => degeneresc axonala, demielinizare
o dozare Pb !

70
Q

pnp porfirica evolutie variabila

A

o formele usoare : simptomele regreseaza in cateva sapt
o formele severe: progresie catre paralizie respiratorie sau cardiaca fatala in cateva zile
 sau simpt pot avansa saltator – pt cateva sapt => paralizie senzitivo-motorie ce se amel dupa cateva luni
 inainte de formele severe – posibil tulb functie cerebrala (confuzie, delir, deficite de CV, convulsii) ; se remit in cateva zile-sapt
- prognosticul de recuperare de obicei e bun
o recaderi ale porfirinei => afectare cumulativa a SNP

71
Q

pnp porfirica tratament

A

o hematina iv. 4mg/kg/zi timp de 3-15 zile – cea mai eficienta terapie
o Glucoza 5-10% iv doze mari, regim prot ↓ si carbohid ↑
o suportiv : β-blocante (labetalol), suport respirator
o admin piridoxina 100mg x2/zi – pt acoperirea deficitului de vit B6

72
Q

polineuropatiile toxice acute

A
  • toxine : organofosforice, solventi, triortocresil fosfal (TOCP/TOCF), Th, As, Pb
  • neuropatiile induse de aceste subst sunt subacute si/sau cronice
  • neuropatia la organofosforie poate fi identif in toate cazurile prin efectele anticolinergice severe care sunt evidente imed dupa expunere
  • TOCP/TOCF → produce paralizie motorie severa si permanenta (afectarea neuronilor motori sup si inf)
73
Q

sarurile de taliu

A
  • PNP senzitiv-motorie cu :
    o intial durere abd, varsatura si diaree (daca sunt admin po.)
    o durere si parestezii la nivelul degetelor de la picioare si de la maini
    o sensibil dureroasa e redusa > tactila, vibratorie si MAK
    o ↓ FM membre, initial distal => apoi generalizat + ROT diminuate/abolite
    o afectare nv cranieni (exc I si VIII)
    o in formele severe apar si paralizii faciale, oftalmoplegie, nistagmus, nevrita optica cu tulb de vedere, paralizii corzi vocale
    o pierdere rapida a parului (dupa 1-2 sapt)
  • deces primele 10 zile – SCR
  • la ingestie => dureri abd, diaree, voma cateva zile anterior PNP
  • in evolutie : dureri articulare si de spate, alopetie difuza rapida (1-2 sapt)
  • surse : subst deratizare, creme depilatoare
  • LCR : proteinorahie ↑ > 100 mg/dl
  • tratment : KCl doze ↑↑ - grabeste excretia taliului
  • forme usoare – recuperare completa in sapt/luni
  • DD: SGB, porfirie si alte neuropatii acute
    o caract intox cu taliu : parestezii dureroase precoce, pierderea sensibilit, durere localiz la incheieturi, spate si piept, pierdere rapida a parului
74
Q

organofosforice si hg

A
  1. As (arsenic), Hg – rar evol acuta; mai frecv evol subacut
  2. Organofosforice
    - debut acut si progreseaza cateva zile
    - surse : insecticide
    - in acut => ef colinesterazice:
    o grata, varsaturi, crampe abd
    o cefalee, mioza
    o hipersudoratie si hipersalivatie
    - tardiv (2-5 sapt)
    o PNP senzitivo-motorie / predom motorie cu evol acuta/subacuta, regresie lenta, sechele (inclusiv atrofii musc!) => axonala
    o semne SNC
    - tratament: vitam B, neurotrofic
75
Q

alte polineuropatii acute

A
  • ¬polineuropatie vasculitica – izolata, sau asoc LES, poliarterita nodoasa, b Churg-Strauss
    o rar det paralizie completa in ~1 sapt
    o majorit evol lent – sdr cu distributie asimetrica si multifocala
    o pot evolua mai lent ca neuropatiile paraneoplazice
  • pacienti cu alcoolism, carcinom ocult, b Hodgkin, transplant renal – unii au dezvoltat PNP la fel de rapida ca evol SGB
76
Q

polineuropatia acuta vegetativa

A
  • un tip de PNP postinfectioasa din categoria SGB
  • tratam cu Ig iv.
77
Q

neuropatia diabetica generalitati

A
  • cea mai frecv cauza PNP
  • sdr predom senzitiv, generalizat
    o pot exista si forme de afectare focala sau regionala severa
  • posibila asociere a PNP senzitiva nespecifica si toleranta alterata la glucoza (nu DZ)
  • factorii de risc cardio-vasculari adunati sub termentul de sdr metabolic (nivelul trigliceridelor, masa corporala si HTA) sunt in sine factori de risc pt PNP diabetica
  • 15% din pacientii cu diabet au semne si simptome de PNP
78
Q

neuropatia diabetica factori asociati

A
  • factori asociati si relatia PNP-DZ (factori de risc)
    o durata diabetului – cel mai important factor
    o prezenta retinopatiei diabetice
    o mai frecv la cei > 50 ani ; rar < 30 ani
79
Q

sindroame clinice neuropatia diabetica

A

a. PNP primara distala senzitiva
o cea mai comuna
o afecteaza cronic MI si picioarele ; evol lent progresiva
o singurul tip care nu e mononeuropatie multiplex
b. oftalmoplegie acuta a nv cranian III, rar VI
c. mononeuropatie acuta a membrelor sau trunchiului (inclusiv radiculopatie dureroasa toracolombara)
d. neuropatie multipla – acuta/ subacuta, dureroasa, asimetrica, predom motorie
o afecteaza rad lombare sup si musculat proximala MI
e. ↓ FM si atrofie mai simetrica – fara durere
o afectare senzitiva variabial si evol subacuta sau cronica
f. neuropatie vegetativa
o afecteaza intest, vezica urinara, reflexele respiratorii si circulatorii
- aceste forme adesea coexista sau se suprapun
- majorit sdr sunt rezultatul ischemiei sau infarctului nervillor sau fascic nervoase (microvasculopatie diabetica)

80
Q

polineuropatia diabetica distala senzitiva

A

o demielinizanta ; cea mai frecv forma
o hipoestezie – predom termica si dureroasa
 limitata la partile distale ale MI
 in cazuri severe implica si mainile, trunchiul ant
o acuze: parestezii „in manusa”, „in soseta” ~ arsuri dureroase, intepaturi MI > MS, apoi ↑ trunchi; noaptea > ziua
o ROT achiliene abolite ± absenta r patelare
o in unele cazuri : ataxie, tulb VU, tulb sensibilit profunda cu dureri lancinante = pseudotabes diabetic
± dureri lancinante in picioare, pupile areactive, dureri abd, artropatie neuropata
o modif trofice (in cazuri severe) : ulceratii, artropat Charcot – rezultat al analgeziei senzitive, modif trofice si lez repetitive
 ulteratiile – consecinta bolii microvasculare a tegumentului
o uneori ↓ FM proximal si atrofie musculara

81
Q

mononeuropatii acute diabetice

A

o oftalmoplegia diabetica la pac cu DZ vechi
 pareza izolata nc III, durere, pupila normala si ractiva ; rar afectare nc VI
 morfopat : lez ischemica in centrul portiunii retroorbitare a nc III
o n femural > sciatic > peronier > cubital, sdr canal carpian
 posibil apar ca rezultat al infarctului nervului
o alti n perif cranieni ce pot fi afectati: VII (recidiv/alternativ), V ram 1

82
Q
  1. Mononeuropatii diabetice multiple si radiculoplexopatii neuropate (plexopatia diabetica lombara ; amiotrofia diabetica ; sindromul Garland)
A

o sdr al neuropatiilor multiple unilat dureroase sau asimetrice
o apare varstnici cu DZ usor/necunoscut => distributie aleatorie, dureri, afectare unilat/asimetrica
o apar in episoade de tranzitie a DZ (ex: hiperglic ↑↑↑ => init/ ajust trata insulina, ↓G marcata, ep hipo/hiperglic)
o clinic – sdr Garland/ amiotrofie diabetica
 caract – afectare rad lombare
 durere severa spate/sold → extindere la coapsa, genunchi unilat
 disconfort profund, dureros + suprapunere intepaturi lancinante
 noaptea&raquo_space; ziua
 dureaza cateva zile si apoi dispare treptat
 ↓ FM, atrofie (tardive) prox pelvin si coapse, mai putin distal MS
 ROT abolite pe partea afectata ; contralat poate fi absent
 senzibilit superfic/prof usor afectata radicular/multinerv (L2-L3, L4-L5)
 recuperare lenta in luni-ani

83
Q

Mononeuropatii diabetice multiple si radiculoplexopatii neuropate (plexopatia diabetica lombara ; amiotrofia diabetica ; sindromul Garland)

A

o EMG – denervare in miotoamele lombare; fasciculatii
o DD: HDL, hematom retroperit, insamantare meningeala carcinomatoasa, infiltratul neoplazic si sarcoid al plexului lombar
o poate exista suprapunere intre PNP cronica diabetica si aceasta afectiune rapid progresiva a unei regiuni
o rar afectare extremit superioare
o la unii pacienti – sdr NEDUREROS cu afectare musculara prox simetrica MI&raquo_space; MS, atrofie, areflexie, tulb senzit usoare distal simetric
 debut mai insidios si evolutie gradata

84
Q

sindrom de radiculopatie toracoabd

A

cu dureri severe si disestezii unilat
 apare frecv dupa ↓ ponderala recenta
 durere distrib de-alungul unuia/ mai multor segm adiacente toracice sau abd
 poate fi unilat&raquo_space; bilat
 abolirea sensibilit superficiale pe aria afectata de durere
 patologic : posibil radiculopatie ischemica
 ENG : fibrilatii mm paraspinali si abd in unul/ mai multe miotoame adiacente, care corespund ariei dureroase
 amel odata cu controlul DZ/ amel spontana, dar de durata
 DD : herpes zoster preeruptiv, infiltrare sarcoida rad nervoase, ruputra disc toracic

85
Q

neuropatia diabetica vegetativa

A

o disf pupilara sau lacrimala, disf sudoratie si reflexe vasculare
o diaree nocturna, gastropareza, dureri abd, constipatie severa
o dilat VU (atona), disf erectila
o morfopat : depozite vacuolare si granulare in neuronii simpatici
 pierdere fibre mielinizate ale nv ag si nv spahnici si ramuri comunicante
 modif in neuronii din cornele intermediolat ale MSp
Paraclinic :
- biochimie : glicemie, HbA1c
- LCR : albuminorahie ↑, glicorahie ↑
o proteinorahie ↑ 50-150 mg/dl sau mai mult in toate polineuropatiile diabetice
o proteinorahie normala in cazurile de mononeuropatie diabetica
- EMG : ↓ vit conducere (demieliniz), afectare axonala (f asimetrice)

86
Q

patogenie neuropatia diabetica

A
  • demielinizarea si pierderea fibrelor nervoase mielinizate
    o in tipul senzitiv simetric distal de PNP
    o demielinizare segmentara + remielinziarea axonilor ramasi
    o demielinziare si remielinizare secundara => aspect in bulb de ceapa a cell Schwann si fibrolbaste
    o lez similare dispersate sunt obs in: rad post, cordoanele post ale MSp, ram comunicante ale ggl simaptici
  • vasculara :
    o mononeuropatiile craniene si periferice, neuropatia dureroasa asimetrica predom proximala cu debut acut – de orig ischemica
    o ischemie nervi prin vasculopatie vasa-nervorum → lez vasculare obliterative, multiple infarcte mici corespondente in trunchiul nervilor
    o multiple focare de pierdere de fibre pe intreaga lungime a nv perif (distal > proximal)
    o capilare si arteriole epineurale ingrosate, cu mb bazale hialinizate
    o nu au fost obst ocluzia vaselor si infarct franc al nervului
  • inflamatorie :
    o infiltrate perivasc soi ggl
    o afectare plexuri si fasci nerv prin infiltrare
  • metabolic :
    o hiperglicemie persist => inhiba transportul de mioiniozitol dependent de Na => ↓ mioiniozitol intraneural => ↓ activit ATP-azei Na/K, ↓ metab fosfoinozitiol
    o ↓ aldoz-reductaza, ↑ poliolilor
  • ↓ factori trofici nervosi – factor de crestere nervos (NGF), factor de crestere al endoteliului vascular (VEGF), eritropoietina
87
Q

tratament neurpatie diabetica

A
  • preventie : controlul glicemiei
  • antialgic simptomatic :
    o Gabapentin, Pregabalin, CBZ,
    o antidepresive (Amitriptilina, Duloxetina, Fluoxetina, Sertralina)
    o creme topice cu capsaicina, lidocaina, Ketorolac, Ketamina
    o dureri severe si de durata scurta – analgezice, narcotice
    o blocaj nervos, inj epidurale
  • transfer genic – admin im. de VEGF, FGN – in studiu
88
Q

mononevrita mutiplex

A
  • unele afect sistemice (pe langa DZ) sunt insotite de o afectare acuta sau subacuta a multipli nervi individuali, seriat sau aproape simultan → tablou de mononevrita multiplex
  • ex : vasculitele ce produc infarct de nerv, poliarterita nodoasa, vasculita idiopatica
    o sarcoidoza, forme de neuropatie HIV, lepra, b Lyme – infiltrarea si inflamarea nervilor
  • caract distincte : evolutie acuta sau subacuta a unei paralizii senzitivo-motorie completa sau aproape completa in terit de distrib al nv perif unici
89
Q

neuropatii vasculitice

A
  • > 50% - legate de vasculita sistemica ce afecteaza vasa nervorum
  • principalele cauze de mononevrita multiplex
  • ex : poliarterita nodoasa, sdr Churg-Strauss, artrita reumatoida, LES, sclerodermia, microglobulinemia, granulomatoza Wegener, poliangeita microscopica
  • tipic : ↑ VSH, ↑ CRP + alte anomalii serologice
90
Q

poliarterita nodoasa generalit

A
  • afectare vasculitica ischemica vasa nervorum
  • 75% afectarea arterelor hranitoare mici ale nervilor periferici
  • Afe nervilor periferici poate fi principalul sau primul semn diagnostic inainte ca principalele trasaturi: durere abdominala, hematurie, febra,eozinofilie astm sau dureri vagi ale membrelor inf sa apara
91
Q

poliarterita nodoasa clinic

A
  • desi in mod characteristic este o boala cu multiple mononeuropatii discrete, poate aparea maim ult sau mai putin generalizat/simetricca urmare al acumularii a multipl;e infarcte nervoase de nervi mici ( poate simula o polineuropatie)
    o mononevrita multiplex, uneori cu aspect PNP prin acumulare infarcte de nv mici
    o acut : durere si parestezii in terit unui nerv sau in terit distal al nervului
    o apoi la cateva ore/zile : ↓ FM si tulb sensibilit in terit nv afectat, apoi implicare aleatorie alti nervi
    o cel mai frecv afectati : n membre > n cranieni, n spinali
    o asociate : hemoragii pulmonare, glomerulonefrita rapid progresiva, hematurie, febra, dureri vagi abd si membre, astm, HTA, eozinofilie
92
Q

poliarterita nodoasa paraclinic

A

o LCR normal
o sdr inflamator, posibil afectare renala, eozinofile ↑
o biopsie:
 nerv – arterita necrotizanta a vaselor de dimens medii (necroza fibrinoida a celor 3 tunici arteriale), eozinofilie infiltrativa si obstructiva
 muschi – infiltrat inflamator perivasc, necroza
o prezenta Ac pANCA

93
Q

poliarter

poliarterita nodoasa tratament si evolutie

A

CS, ciclofosfamida, rituximab;
o alternative : azatioprina (daca ciclofosfamida nu e tolerata), metotrexat (cazurile rezistente sau cu afectare sistemica)
o tratam cel putin cateva luni
- evolutie :
o amel sub tratam cu persist afectarii neuropate
o rar remisie spontan
o in lipsa tratam => multe cazuri de complicatii renale si sistemice => deces

94
Q

sindrom chung strauss

A
  • caracteristic : Eo in exces – circulant + tes => vasculita predom piele, plamani
  • implica multipli nervi perif individuali, ~ poliarterita, dar evolutie mai putin severa
  • suprapunere patologica si clinica intre PAN si vasculita Churg-Strauss
    o sdr hipereozinofilic e mai benign
    o tendinta mare la infiltrare eozinofilice in alte tesuturi
  • ! posibil asoc cu medicamente anterior declansarii: macrolide (azitromicina), estrogen, CBZ
96
Q

chung strauss si sindrom hipereozinofilic clinic ci para

A

o febra, ↓G – inainte de aparitia neuropatiei
o astm, rinita, alergii => dupa cativa ani : eozinofilie marcata si infiltrare de organ (in special pneumonie eozinofilica)
o mononevrita multiplex (75% pacienti) acuta, dureroasaa
- paraclinic:
o prezenta antic c-ANCA in 50% cazuri
o biopsie nerv - ~PAN, dar infiltrat Eo ↑↑↑

97
Q

sindrom hipereo idiop si trat

A

Sdr Eo idiopatic – Eo ↑↑↑ persistenta cu infiltrare Eo masiva tisulara
- <50% PNP senzit-motor difuz, dureros, cu lez axonala sau forma unei mononevrite multiplex
- patologic : infiltrat difuz al nv de Eo => efecte neuropate
Tratament (ambele):
- initial : CS in D mari cu amel lez tisulare si a neuropatiei in sapt/luni
- alte forme de imunosupresie : rituximab, ciclofosfamida, azatioprina, metotrexat – pt cazuri fulminante/ refractare

98
Q

granulomatoza wegener

A
  • mononeuropatii asimetrice multiple
    + mononeuropatii nv cranieni inf la locul unde ies din cutia craniana si au traiect prin tesut retrofaringiene
  • nervii perif sunt mai putin frecv afectati
  • vasele afectate au calibru mai mic ca cele din PAN
  • cel mai frecv afectat e nv peronier
  • paraclinic – cANCA => DD : b Churg-Strauss
    o ajuta la DD de PAN (p-ANCA), carcinom retrofaringian, cordom, sarcoidoza, herpes zoster
  • tratament: CS + imunosupresoare (rituximab sau ciclofosfamida)
99
Q

crioglobulinemia mixta esentiala si dobandita

A
  • poate fi asociat cu o mononevrita multiplex (MNM) vasculitica sau cu o forma mai generalizata de PNP
  • clinic :
    o sistemic : purpura, artralgii, glomerulonefrita → natura sistemica a vasculopatiei
    o mononevrita poate sa apara izolat
    o evol lenta (sapt-luni); pusee cu revenire intre atacuri, dureroasa, cu atrofii si ↓ FM crural > brahial
    o nu exista legatura intre modul de debut sau severitatea neuropatiei si c% de prot crioprecipitate in ser
  • paraclinic :
    o crioglobulinemie (precipitare IgG si IgM la temperat ↓ si redizolvare la 37 grade C)
    o VHC in unele cazuri; modif medulare - plasmocite
  • frecv asoc cu hepatica C
100
Q

crioglobulinemia mixta esentiala

A

o CS
o imunosupresoare : ciclofosfamida, rituximab
o heptatica C– admin α-interferon, pegilat si ribavirina
 + rituximab daca neuropatia e severa
o plasmafereza

101
Q

artrita reumatoida

A
  • 1-5% din pac cu artrita reumatoida au afectare vasculitica a unuia/ mai multor nervi la un moment dat in evol bolii
  • o parte au PNP de compresie – din cauza modif articulare, ingrosare tendoane
  • morfopat : arterita de tip fibrinoid a vaselor mici + prezenta Ig in peretele vascular
  • clinic :
    o MNM, PNP cronica progresiva, neuropatii de compresie
    o noduli reumatoizi, vasculita tes cutanat, ↓G, febra, modif articulare
  • paraclinic : FR ↑↑↑, C4 ↓
102
Q

les

A

10% au semne de afectare SNP, dar doar in stadiile avansate de boala (rar ca prezentare initiala)
- clinic:
o unii pacienti – PNP simetrica cu paralizie senzitivo-motorie progresiva
 debut distal MI, afecteaza pred sensibilit cord post (vibratorie si proprioceptiva), ROT abolite
 evol ascendenta – se extinde la brate (in cateva zile-sapt)
o mai frecv : afectiune progresiva sau cu recaderi (nu poate fi deosebita clinic de PNP cronic inflamat demielinizanta)
o MNM
o PNP autonoma
- patogenie – lezare vasculara prin depunere de CIC
- morfopat : biopsie nerv – ingrosare endoteliala si infiltrat inflamat mononuclear intra- si perivasc (vase mici)
o cel mai frecv : degenerare axonala
o exista si cazuri de demielinizare

103
Q
A
  • paraclinic :
    o LCR – proteinorahie ↑ => implicare radiculara
    o ENG – degen axonala sau demieliniz secundara
104
Q

neuropatia vasculitica izolata( non-sistemica)

A
  • vasculita necrotizanta limitata la nervi
  • forma limitata de mononeuropatie multiplex
  • clinic : PNP simetrica sau asimetrica, cu mononeuropatii suprapuse
    o sau doar cu mononevrita mutliplex (MNM)
  • paraclinic : uneori prezenta ANCA (antic circulanti citoplasmatici antineutrofilici)
    o VSH usor ↑ (medie 38 mm/h)
    o EMG realizat devreme in evol: blocuri de conducere (~ PNP demielinizanta)
    o biopsie nerv
  • neuropatie mai putin agresiva (si neletala) decat formele sistemice
  • tratament: CS; nu necesita neaparata tratam cu ciclofosfamida
    o totusi, ciclofosfamida (timp de 6 luni) + CS => remisiune mai rapida si mai putine recaderi
    o + imunosupresor – doar daca boala e agresiva
106
Q

alte neuropatii vasculitice

A
  • „boala serului” – dupa admin de ser centrifugat in tratam infectiilor => nevrita de plex brahial sau mononeuropatie multiplex imuna
    o posibil prin depunere complexe antic-antigen in peretii vasa nervorum
  • dupa unele infectii virale asociate cu artrita, eruptie si febra - ~ boala serului
    o neuropatia din hepatita C – mediata de crioglobulinemia cu care se asociaza
     tratam : interferon, ciclofosfamida
  • vasculita sistemica data de admin hidralazinei
  • admin de minociclina => rar det vasculita, inclusiv mononeuropatii
  • neuropatia vasculitiva asociata infectiei HIV sau dependenta de infectia CMV
    o tendinta la amel spontana sau sub tratam CS
    o LCR : cu PMN in 50% cazuri
  • boala Hodgkin => posibil mononevrita multiplex
    o biopsie: mononevrita multiplex cauzata de vasculita
    o NB : in lifoame sunt mai frecv PNP cronice, demielinizante, nonvasculitice
  • o varietate rara paraneoplazica de neuropatie vasculitica
    o cel mai frecv : cc pulmonar cu cell mica; uneori se descopera antic anti-Hu specifici bolilor neurologice paraneoplazice
    o alte TU solide: renala, gastrica, ginecologica – asociate cu neuropatie similara
    o LCR : usoara ↑ prot, rar pleiocitoza
    o autopsie: vasculita limitata la nv si muschi
108
Q

neuropatia ischemica critica de membru

A
  • pacienti cu AOMI severa a art iliace sau vaselor mb inf
  • predom clinica a semnelor de AOMI (claudicatie si durere de repaus, absenta puls distal, modif trofice ale tegumentelor)
    + afectare senzitiva locala distala (parestezii, intepaturi, durere distala) + ROT diminuate + usoara ↓ FM distala
    o limitarea in locomotie a pacientilor e data de claudicatia vasculara > neuropata
  • emboli colesterolici cu afectarea Ao + vase membre => ischemie neuronala (din cauza ramif difuze ale vascularizatiei) => PNP pred distala, progresiva
  • la pacientii cu sunt arterio-venos in scopul hemodializei
    o acuze : parestezii difuze tranzitorii ale mainilor
    o rar ↓ FM persisenta antebrat, parestezii si arsuri degete ← grade variabile de ischemie ulnara, radiala si a nv median si posibil musculara
  • PNP progresiva, simetrica – rezultat al emboliei sistemice cu colesterol
    o o arterita inflamatorie si necrotizanta inconjoara materialul de colesterol embolizat in asele mici => progresia simptomelor
  • tratament : restabilirea circulatiei => amel neuropatiei regionale
109
Q

neuropatiile sarcoidozice

A
  • sarcoidoza = boala granulomatoasa generalizata cu depunere de granuloame (oriunde)
  • afectare SNP ± polimiozita ± afectare SNC
    o PNP cronica/ subacuta senzitivo-motorie
    o PNP predom senzit de fibre mici, dureroasa, distala (~DZ)
    o poliradiculopatie : infitial ↓ FM, apoi ↓ ROT si ↓ sensibilit
    o MNM (perif nn cranieni) – DD: trunchi z hipoestezie
    o mononeuropatie – n facial cel mai frecv (PFP uni/bilat)
     uneori sunt afectati multipli nv cranieni succesiv
  • oricare forma de afectare poate fi ascoiata cu lez granulomatoase in muschi (polimiozita) sau cu semne de afectare SNC (tija pituitara => DI, sau mielopatie)
  • patogenie: infiltrat endonerv inflamator + granuloame noncazeiform epinerv
    o uneori – vasculita necrotizanta
  • uneori ↑ ACE in ser/LCR
111
Q

neuropatiile lyme

A
  • apare la 10-15% din pacientii cu b Lyme
  • Borrelia burgdorferi (musc capusa) => eritem migrator
  • caracteristica – diseminata (1-3 sapt dupa rash/muscat)
    o pareze nv cranieni (cel mai frecv PFP uni/bilat)
    o radiculita (frecv lombara si cervicala)
    o uneori pareza nv frenic
    o asociaza concomitent meningoradiculita usoara sau moderata (pleiocitoza LCR – 10-100 Mo/mmc) ~ HIV, CMV, alte nevrite
     glicorahie N ; glicorahie ↓ usor in cazurile cu radiculopatii multiple
     unele cell din LCR pot fi imature => infiltrare limfomatoasa
  • faza diseminata (primele 1-3 sapt dupa muscatura): paralizie nv cranieni + radiculita + meningita aseptica
  • tardiv (luni): acestea apar drept complicatii subacute sau tardive
    o mononeuropatii multiple (rar mononeruopatie n mare => picior sau pumn „cazut”)
    o plexopatie lombara/ brahiala
    o PNP predom senzit – parestezii + hipoestezie MI + ROT achilean abolit
    o PNP axonala generalizata senzit > motor ± encefalopatie usoara
    o poliradiculonevrita ~ sdr GB acut
  • EMG: sdr nervoase periferice variate se suprapun frecv
  • sdr tardive raspund mai putin la tratam > formele acute
  • morfopat : inflamatie perivasculara si modif vasculitice la nivelul vasa nervorum
    o nu a fost identif agentul infectios in tes nervos
112
Q

poliradiculonevrita lyme si sindr bannwarth

A

poliradiculonevrita lombosacrata dureroasa ; rar cervicala
- ag patogne : Borrelia spirochete ≠ b burgdorferi
- react inflamat intensa de cauda equina => sciatica, durere fesiera, tulb VU
o afectare L2-L3-L4 subacut (zile-sapt) si ASIMETRIC
o mai tarziu afectare radacini medio-cervicale uni/bilat
- mai rar : poliradiculopatie ce asociaza dureri de umar si brat
- ENG : PES normal (proces radicular)
- LCR : pleiocitoza > 100 Mo/mmc, PCR Borrelia, Ac anti Borrelia → benzi oligoclonale
~ poliradiculita lombara inf HSV, EBV, infect oportunista cu CMV la pac HIV/SIDA

113
Q

dg si tt lyme

A
  • Ac anti Borrelia LCR + sange, Western-Blot LCR (e mai specific)
  • ELISA nu e suficient de satisfacator
  • epimediologic: z endemica, sezon + muscatura capusa + rash
  • istoric de manif non-neurologice (afectare cardiaca/ articulara)
  • paralizie bifaciala
    Tratament
  • antibioterapiei : Ceftriaxona 2g/zi – 1 luna
  • durere – corticosteroizi in doza mica
  • evol de obicei favorabila (sapt-luni)
115
Q

neuropatii asociate bolii sjogren

A

boala autoimuna, cronica, lent progresiva
- mai frecv la F varstnice (>80%) => la pacientii varstnici cu PNP se face testare antic plasmatici
- caract : infiltrare limfocitara a gld exocrine (mai ales parotide si lacrimale)
- clinic :
o keratoconjunctivita, xeroftalmie, xerostomie (ochi si gura uscate)
o artrita
o tulb renale (acidoza tubulara renala), limfom, vasculita
o paraproteinemie IgM
o PNP predom senzit simetrica (ganglionopatie)
 debut : parestezii MI, de intensit joasa
 pierdere senzitiva extinsa subacuta ; poate afecta trunchiul
 uneori cu ↓ severa simt kinestezic => ataxie membre si trunchi
 variabil – pierdere sensibilit termica si dureroasa
 ROT abolite
 in timp – tulb vegetative : atonie tub digestiv, retentie urinara, anhidroza, modificari puliare
 nu exista durere
o alte neuropatii : polineuropatie senzitivo-motorie, poliradiculoneuropatia, neuropatia vegetativa, mononeuropatia (cel mai frecv afectare nc V)
o alt sdr neuropatic : pierdere senzitiva asimetrica (mai ales simt pozitional), cu afectare predom MS + pupile tonice + anestezie trigeminala
o modif cutanate posibile : teleangiectazii la nivelul nasului, buzelor, degetelor

117
Q

neuropatii asociate bolii sjogren dg

A

o test Schirmer si Rose Bengal – demonstreaza ↓ lacrimatiei
o biopsie buza/ gld salivara => infiltrat inflamator cu limfocite la nivelul gld salivare mici
o unii au anomalii serologice : Ac anti-Ro (SS-A), anti-La (SS-B), IgM ↑
o VSH, PCR – usor ↑
o LCR: proteine N, fara reactie celulara
o biopsii nervi: vasculita necrotizanta, infiltrate cell inflamatorii, distructii focale de fibre nervoase
 exam radacini ggl dorsale – infiltrate cu cell mononucleare si limfocite + distructie cell nervoase
- DD : debut subacut – ganglionita senzitiva paraneoplazica
- pacient cu cauza obscura de neuropatie => de investigat pt boala Sjogren

119
Q

neuropatii sjogren tt

A

o CS : 60 mg/zi prednison ; ciclofosfamida 100 mg/zi ; rituximab (1000 mg/zi)
 pt neuropatie severa
 indicate cand exista dovada de vasculita ce afecteaza struct renale si pulmonare
o uneori + plasmafereza
o se poate adauga un al 2-lea imunosupresor

120
Q

ganglionopatia senzitiva idiopatica

A
  • sdr pansenzitiv in paraneoplazii, post infect, toxicitate SUBACUTA
  • sdr cronic idiopatic, cu evol lenta:
    o tulb sensibilit globala + ataxie + ROT diminuate
     amorteala si tulb senzitive au progresat in luni, cu extindere in partile paroximale ale MS si MI, si ulterior la nivelul trunchiului (inclusiv fata si vf scalp)
    o FM normala
    o fara durere
    o uneori afectare autonoma
  • dupa 1 an de evol : ataxie severa cu dizabilitate completa, fara sa poata merge, nu se pot hrani
122
Q

ganglionopatia senzitiva idiopatica

A

o rar Ac anti-GD1; majorit cazurilor nu sunt det de un mecanism autoimun
o ENG – normale sau putin modificate ; potentialele senzitive dispar in final
o IRM – rar afectare cord post (sec afectarii radiculare)
o LCR – proteinorahie usor ↑, fara celule (sau putine < 18/mmc)
- histopat ggl senzitivi: proces inflamator identic cu cel din b Sjogren
- tratament frecv ineficient (s-a incertat plasmafereza, Ig iv., CS, agenti imunosupresori)

124
Q

ganglionopatia de fibre mici cronica idiopatica

A
  • afecteaza in principal statusul functional
  • acuze: durere si senzat de arsura la nivel proximal, inclusiv fata, limba, scalp
    o ↓ sensibilit in zonele afectate de durere si arsura
  • sensibilit vibratorie pastrata
  • ROT posibil conservate
125
Q

neuropatia vegetativa idiopatica

A
  • grup de disautonomii cronica si subacute
  • nu pot fi atribuite DZ, amiloidozei, bolilor autoimune, b Fabry, infectiei HIV, expunerii la toxine, alte boli sistemice
  • in unele cazuri – mutatii genetice rare
  • clinic:
    o 50% au debut acut, ~ pandisautonomia pura (varianta SGB)
    o restul – evol subacuta sau cronica
     25% - au prezentat antic plasmatici impotriva recept de acetilcolina din ggl senzitivi → modif pupilare, dificultate la acomodare, gura si ochi uscati, pareza GI
    o caract principala : hipoTA ortostastica
126
Q

nevrita senzitiva migratorie( sindrom wartenberg)

A
  • senzat de arsura si intindere in zone cutanate mici, evocate de intinderea unui membru
    o durere temporara, dar ulterior persista o zona circumscrisa de amorteala
    o zonele implicate sunt localizate proximal de distributia senzitiva cea mai termianala a nv afectati
  • afectare nv cutanati terminatiile cele mai distale – acestia sunt afectati in timpul manevrelor mecanice
  • recuperarea zonei afectate de amorteala dureaza cateva sapt sau mai mult, daca simpt sunt induse in mod repetat
  • in rest, ex clinic normal
  • ENG in mare parte normal; posibil anomalii de conducere in zonele de sensibilit afectata
  • biopsie nerv: ↑ tes conjunctiv endoneural
  • fiziopat : posibile forme de fibroza sau de inflamatie la nivelul nv cutanati
  • sdr poate evolua in episoade pe parcursul mai multor ani, fiind asimptomatic intre atacuri
  • DD: SM
128
Q

perinevrita senzitiva

A
  • neuropatie senzitiva cutanata distala partial remisiva
    o parcelara, dureroasa, cu senzatie de arsura
  • patologie : inflamat cicatriceala limitata la perineuroni => compresia fibr nervoase implicate
  • clinic :
    o neuropatie senzit distala cutanata partial remitenta, cu dureri locale, arsuri
    o cele mai afectate : nv degetelor, ram lat si med nv peronieri
    o uneori cu distrib trigeminala si occipitala a simpt senzitive dureroase
    o semnul Tinel e stimulat prin percutia tegum supraiacent nv cutanati → sugestiv pt leziuni partiale ale nv si pt regenerare nervoasa
    o fara afectare FM si ROT
  • diag : biopsie ram distale cutanate ale unui nv senzitiv
  • DD : alte forme de neuropatie senzitiva dureroasa
  • tratament : CS
129
Q

neuropatia din boala celiaca

A
  • cele mai frecv manif neurologice : ataxie si mioclonus
  • unii pacienti : PNP senzitivo-motorie vaga, MNM sau neuropatie multifocala
  • manif digestive tipice
  • dg :
    o antic antigliadina (antic impotriva glutenului), Ac anti-transglutaminaza
     de cautat acesti antic la pacientii cu neuropatie de origine obscura
    o biopsie duodenala
  • nu e clar cate din aceste cazuri pot fi atribuite deficitelor nutritionale
130
Q

neuropatia bolii sida

A
  • pacientii sunt predispusi la numeroase tipuri de neuropatii :
    o predom senzitiv ce poate fi dureros
    o poliradiculopatie lombosacrata
    o mononeuropatii craniene (mai ales nv facial) si ale membrelor
    o CIDP
    o SGB
    o mononevrita multiplex vasculitica
  • modele aproape unice si frecv in acest grup:
    o sdr de nevrita cauda equina – cauzata de infectia cu CMV
    o sdr de limfocitoza infiltrativa difuza (DILS) = neuropatie infiltrativa limfocitara acuta sau subacuta
  • LCR : frecv pleiocitoza
  • polineuropatia poate fi indusa si de agentii antivirali utilizat in tratam HIV
131
Q

sindromul de poliradiculopatie( cu sau fara inflitrare meningeala)

A
  • cele mai complexe afect ale nv perif dpdv clinic
  • cauze :
    o afectare coloana spinala => comprima radac adiacente
     ex : spondiloza lombara si cervicala, metastaze la nivelul corpurilor vertebrale, eventratii durale ce inconjoara rad nervoase
    o boli infiltrative ale meningelui care afecteaza sec rad la trecerea prin spatiul subarahnoidian (in spec infiltratii granulomatoase – sarcoidoza, b Lyme, infectia cu vir herpes, arahnoidita, nevrita cauda equina din HIV sau CMV, EBV)
    o infiltrarile paraneoplazice (carcinomatoase si limfomatoase)
    o neuropatii intrinseci, inflamat, infect, DZ cu predilectie la niv port radiculare
132
Q

sindromul de poliradiculopatie( cu sau fara inflitrare meningeala)

A

o ↓FM si tulb sensib in diferite teritorii radiculare => z restrictionate cu afectare inegala
o ↓FM asimetrica, distrib in partile proximale si distale ale membrelor
 muschii cu inervatie similara nu sunt afectati obligatoriu in aceeasi masura (datorit contributiei disproportionate a unei anumite radacini la inervarea fiecarui muschi)
o tulb senzitiva parcelara, implica partile distale si proximale ale unui dermatom
o durere – frecv, uneori numai in terit distal sau post
 impunsaturi intense la nivelul zonelor inervate de radacina implicata
o afectare motorie > senzitiva, distal + proximal, dar mai predom proximal
o ROT absente pe bucati
o sdr cu pattern special la afectarea tuturor ggl senzitiv ~ tabes dorsalis :
 afectare fib subtiri + groase
 ataxie
 durere ↑↑ lancinanta, arsura
 FM normala, fara atrofie
 ocazional : ↓ sensibilit la nivel abd anterior si torace

133
Q

sindromul de poliradiculopatie( cu sau fara inflitrare meningeala)

A

o LCR : celularitate ↑, proteinorahie ↑
o ENG : reflex H ↓/absent, unda F ↓/ absent
 pastrarea potentialelor senzitive la nivelul nv e inerveaza zonele afectate de pierderea senzitiva si musculat slabita si denervata => lez situata proximal de ggl radacinii dorsale, fara afectarea axonilor senzitivi perif
 slabiciune si denervarea precoce a musculat paraspinale, gluteale sau romboide – musculat inervata de nervii ce iau nastere foarte proximal in raport cu rad nervoase

134
Q

sindromul de poliradiculopatie( cu sau fara inflitrare meningeala)

A

Forma idiopatica de poliradiculopatie :
- autopsie : infiltrare limfomatoasa
Poliradiculopatie ce afecteaza numai/ predominant radacinile motorii
- de nediferentiat fata de boala de neuron motor (exc : denervare extinsa sau semne progresive de neuron motor central)
- fara bloc de conducere