cap 46- afectiunile nervilor periferici Flashcards
mecanisme patogenice in af nervilor cranieni
- procesele patologice pot fi indreptate asupra oricareia dintre cele cateva grupuri de cell nervoase ai caror axoni formeaz nervii – cell coarnelor ant sau post, cell ggl rad post, cell ggl simpatici si parasimpatici
o fiecare tip de cell are o vulnerabilit specifica pt boala
o daca cell nervoasa e distrusa => degenerare secundara a axonilor, tecilor de mielina si ale fibrelor periferice - se pot produce alterari ale functiei si struct coloanelor ventrale si dorsale ale MSp, ce contin fibre de intrare si iesire
o mielina fibrelor localizate central e formata de oligodendrocite»_space; cell Schann (fibr perif)
o fibrele nervoase sunt sustinute de astrocite»_space; fibroblaste (fibre perif)
mecanisme
- exista o relatie intima intre radac nervoase si LCR si cu cell arahnoidiene specializate (vilii arahnoidieni) => un proces patologic in LCR sau leptomeninge poate afecta rad spinale expuse
- bolile de tes conjunctiv afecteaza nv perif ce se afla in tecile lor
- bolile art difuze sau localizate pot leza nervii prin ocluzia art lor nutritive
- afectare imuna – atac celular sau umoral asupra diverselor componente ale mielinei – ex :
o legare antic circulanti la regiuni specializate de la nodurile Ranvier => pot bloca conducerea nervoasa
o reactie imuna umorala dependenta de complement impotriva axonului radicular sau perif - agenti toxici sau imunologici ce lezeaza selectiv cell Schwann sau membranele lor
o demielinizarea nv perif, lasand axonii relativ intacti
o sau o toxina poate afecta specific axoni si dendrite prin otravirea corpurilor lor celulare, axolema sau aparatul lung si complex de transport axonal (microtubulii axonali
mecanisme in functie de localizare
- difteria – toxina bact actioneaza direct pe membranele cell Schwann aproape de ggl radacinii dorsale si pe partile adiacente ale nv motori si senzitivi (partile cele mai bine vasc ale SNP)
- poliarteria nodoasa – cauzeaza ocluzia vasa nervorum => infarct multifocal al nervului
- tabes dorsalis – exista o meningoradiculita treponemica a rad post (in principal segm L-S)
- toxicitatea la doxorubicina – blocarea sintezei proteice a cell ggl rad dorsale, cu distrugere neuronala ulterioara
- otravirea prin arsenic – arsenicul se combina cu axoplasma celor mai mari nv senzit si motori
- toxicitatea prin vincristina – afect sistemul de transport prin microtubuli
neuropatii determinate genetic
- produsele genetice modificate pot duce uneori la mielinizare defectuoasa => incetineste semnificativ conducerea nervoasa
- in alte boli genetice, componentele struct ale axonului sunt afectate => degenerare axonala si conducere electrica diminuata
reactii morfopatologice ale nervului periferic- axonul caract si functii
- contine neurofilamente si microtubuli orientati longitudinal, care sunt separati dar conectati prin punti transversale
- functia microtubulilor :
o transport de subst de la corpul cell nervoase catre capatul axonal (transport anterograd)
o transport de la axonul distal inapoi catre corpul celular (transport retrograd) – prin aceste mod de transport, corpurile celulare primesc semnale pt a-si creste activit metabolica si pt a produce factori de crestere si alte materiale necesare regenerarii neuronale - creaza un mediu local ce permite cell Schwann sa mentina integritatea tecii de mielina
3 modificari principale: demielinizarea segmentara, degenerarea walleriana si degen axonala
degenerescenta walleriana* dying forward*
– secundar unei lez la niv axonului (sectiune, compresie, inflam, ischemie)
- reactie a axonului si mielinei distal de locul de distrugere al unui axon
- distal de lez incepe degen axonala :
o dispar neurofilam si tubulii
o se fragment axonul si dispare
o se fragm mielina
o cell macrofage curata resturile de mielina
o respectarea corpului celulei neuronale
degenerescenta walleriana -distrugerea rad spinale proximale
o anterioare (motorii) => dezintegrare treptata a nv motor distal si a tecii lui de mielina
o post (senzitive) => degener walleriana secundara a col post ale MSp, insa nu si a nv senzitiv perif (ggl radacinii dorsamel mentine integritatea axonului distal)
degenerescenta walleriana regenerare
- proximal axon lezat/axoni vecini incepe regenerarea =>
o muguri axonali care cresc cu 1mm/24h
o apoi remielinizare cell Schwann ramase - recuperarea e lenta, in luni/ani:
o initial teaca subtire, vol diminuat
o apoi normalizare - demieliniz si remieliniz recurente => format „in bulb de ceapa” ale nv (cell Schwann si fibroblaste)
o daca cell nervoase sunt distruse – regen e posibila doar prin regenerare colaterala a axonilor de la cell nervoase intacte - taiere/ distrugere completa fib nervoasa => filam axonale regenerate aberante cu formare de cicatrice fibroblastica (= pseudoneuron)
degenerescenta axonaladying backward
- polineuropatii generalizate (tox, metab) unde apare o lezare a intregului axon/ alterare a corpului cell neuronal (nu mai sintetiz molec necesare)
- degenerescenta retrograda, dinspre distal (periferie) spre proximal, cu alterarea tecii de mielina si a axonului
- afectarea principala e la nivelul corpului celulei neuronale, care esueaza in functia sa de a sintetiza prot si a le livra partilor distale ale axonului
- afectarea functionala e proportionala cu marimea si lungimea axonilor blocati
- regen e de lunga durata, prin colaterale de la cell intacte
demielinizare segmentara bulb de ceapa
= degenerare focala a tecii de mielina cu crutarea axonului
- axonul e initial conservat
- lez primitive intereseaza cell Schwann si mielina (genetice, difterie, Guillan-Barre) => dispare teaca de mielina pe segmente si expunerea axonului la mediul interstitial
- mielina poate degenera si secundar unei boli axonale
- regenerare rapida functionala
o axonul intact, dar denudat, trebuie dora sa fie remielinizat
o segmentele internodale nou formate sunt initial mai subtiri decat in mod normal
cromatoliza-degenerescenta walleriana si axonala
- modif la nivelul corpului neuronal (pericarion) secundar intreruperii axonului
- balonizare cell cu ↑ citoplasmei, marginalizarea si distrugerea subst Nissl
- cell nervoase raman intacte → lasa posib recuperarii
cromatoliza-modificari non neuronale aditionale
- poliartrita de tip Guillaine-Barre – infiltrate endoneurale de lymfo si ale mononucleare in nv, rad, ggl
- polineuropatie amiloidotica – depozit amiloid tes conj/ endoneural si perete vasc
- polineuropatia difterica – demieliniz segm rad si ggl senzit, evolutie subacuta, absenta r inflamat
- b imune – depozit Ac, complement pe mielina/ elem axonale
cromatoliza-morfopatologic
- ¬compresie de nv sau de radacini nervoase => distrugere a transportului tubular si demielinizare locala => parestezii (expunerea canalelor de Na de-a lungul axonilor denudati, descarcari electrice spontane si ectopice)
- ischemie locala sau segmnentara
- intinderea sau sfasierea de nervi
- infiltrarea tumorala
- vasculita cu infarct ischemic de nerv
- infectii si granuloame localizate la nv individuali (lepra, sarcoidoza, herpes zoster)
simptomatologia bolilor nervoase periferice-deteriorarea functiei motorii
↓ FM proportionala cu nr axoni sau neruoni motori afectati
1. afectare distala, simetrica – MI bilat afectate, + MS in forme avansate (rar nv cranieni)
o modif patologice incep in partile distale indepartate ale celor mai mari si mai lungi nv si avanseaza de-a lungul fibrelor afectate catre corpurile cell nervoase (neuropatie de tip dying-back, sau axonopatie distala)
o tipar „dependent de lungime” – tipic pt degen axonala
o PNP metaboolice, toxice, nutritionale – debut distal
o exc: porfirie – debut motor proximal
2. afectare mb proximal + musc faciala mai repede/concomitent cu deficit distal
o forma demielinizanta cu lez multifocale si bloc de conducere
3. deficit motor generalizat – difterie, PNP toxice, sdr Guillan-Barre, paraliz b Lyme
o deces prin insuf respiratorie
simptomatologia bolilor nervoase periferice-deteriorarea functiei motorii
- deficit predom bibrahial – neobisnuit!
o in PNP inflamatorii-demielinizante, sdr Sjogren, neuropatiile imune cronice, neuropatiile paraneoplazice, intox Pb, b Tangier, forme familiale de neuropatii brahiale
o mai frecv – in b de neuron motor, lez centrala in maduva cervicala - deficit predom paraparetic – nu e tipica
o infectii si inflam cauda equina (b Lyme, CMV, HSV, infiltrare paraneoplazica a rad nervoase) - dipareza faciala + alte paralizii nv cranieni
o sdr Guiilan-Barre, boli tes conj, HIV, vir herpetic, b Lyme, sarcoidoza, infiltr paraneoplazica, neuropatii metabolice rare (Refsum, Bassen-Kornzweig, Tangier, Riley-Day)
atrofia musculara
- caracteristica pt afectarea cronica a neuronului motor sau axonului motor; este direct prop cu nr fibrelor afectate, are progresie lenta in sapt-luni
- ↓ vol 75-80% in 90-120 zile – dupa lez axonala acuta
- secundar degen axonale sau lipsei utilizarii - ↓ vol 25-30%, mai taradiv
- in neuropatiile axonale cronice – gradele de paralizie si atrofie tind sa corespunda
- atrofia nu coincide cu ↓ FM in paralizia acuta produsa de neuropatiile demieliniz (fibra nervoasa e mai putin afectat»_space; mielina)
- reinervare < 1 an => sanse de refacere a functiei si masei musc
reflexele osteotendinoase
- e rezultatul intreruperii portiunii aferente (senzitive) a arcului reflex monosinaptic
o sau apare in cazuri extreme de atrofie motorie - pierdere regionala => radiculopatie
- in general ↓ sau abolire ROT – dar depinde de tipul de fib afectate :
o neuropatie de fib mici : ROT N in forme avansate
o neuropatie de fib mari (bine mielinizate):
ROT ↓ precoce, disproport fata de ↓ FM/ atrofie
coincide cu afectarea sensibilit profunde (fibrele nervoase mari din aferentele fusurilor sunt de acelasi tip si de aceeasi marime ca cele ce mediaza sensibilit profunda)
tulb sensibilit profunda fara afectare ROT => leziune col post a MSp
pierderea sensibilitatii
- neuropatiile toxice si metabolice – pierderea sensibilit»_space; tulb motorie
- PNP axonale – sensibilit afectata simetric distal MI»_space; MS (caract dependent de lungime al majorit bolilor ce afect nervii perif)
- in majorit formelor, toate tipurile de sensibilit sunt afectate – un tip e afectat disproportionat fata de celelalte
- pe masura ce neuropatia axonala se agraveaza => extinderea pierderii de sensibilit dinspre partile distale spre cele mai proximale ale membrelor => apoi catre abd anterior, torace si fata (DD nivel de sensibilit din afect MSp)
- in ganglionopatie → disfunctie simultana a tuturor partilor nv senzitiv => pierderea sensibilit la nivelul trunchiului, scalpului si fetei
- pierderea universala de sensibilit – afect a ggl senzitivi (neuronopatie senzitiva) – in sdr paraneoplazice, unele boli toxice sau imunologice (b Sjogren, sclerodermia)
parestezii, durere si disestezii
- simptomele tind sa fie mai pronuntate la nivelul mainilor si picioarelor
- descriere : intepatura, amorteala, junghi, furnicatura, soc electric
- in unele neuropatii : durere – arzatoare, surda, ascutita si lancinanta, sau apasatoare
o alodinie (= denaturarea senzatiei) – senzat de furnicatura, arsura, durere intepatoare sau disestezie produsa de unii stimuli ; senzatia neplacuta poate iradia catre arii adaiacente si persista dupa ce stimulul a fost retras
o prag senzitiv ridicat => raspuns senzitiv exagerat (hiperpatie) - paresteziile dureroase si disesteziile
o intalnite in neuropatia diabetica, alcoolic-nutritionala, amiloidotica, herpetica
o afecteaza in princiapl picioarele („picioare fierbinit)»_space; mainile
o in herpes zoster – limitate la regiuni ale corpului ce respecta dermatoamele - cauzalgia – forma partic de durere cauzata de lez partiala a unui nv (traumat)
o modif trofice
o dureri la max 24h fata de lez ; disestezie, hiperpatie - mecansim disesteziile termice si dureroase
o durerea de tip disestezic rezulta din descarcari ectopice ce iau nastere in multe locuri de-a lungul fibrelor nervoase supravietuitoare intacte sau care se regenereaza sau la nivelul recept lor terminali
o durerea neruopatica profunda, surda din nevrita sciatica sau brahiala (durerea de trunchi nervos) – ia nastere din iritatia terminat nervoase normale (nervi nervorum) in tecile trunchiurilor nervoase in sine
ataxia si tremorul
- deaferentarea proprioceptiva + conservare moderata a functiei motorii => ataxia mersului sau a miscarilor membrelor
- sura ataxiei: probabil disfunctia fibrelor spinocerebeloase a nv perif
- ataxie fara ↓ FM – tabes dorsal, neuropatia diabetica cu afectarea rad post (pseudotabes diabetic), varianta de sdr Guillain-Barre (sdr Fisher)
- nu sunt prezente alte trasat ale disfunctiei cerebeloase (nistagmus, dizartrie)
- mers senzitiv-ataxic cu miscari bruste, smucite, aruncate ale picioarelor
- pierderea proprioceptiei => mici miscari unduitoare, fluctuante ale degetelor extinse
- in unele faze apare tremor de actiune cu frecv crescuta
o cauza: pierderea impulsului aferentelor de la fusurile musculare
o corticosteroizii amplifica tremorul - tremor de actiune mai lent + miscari stangace – apare in :
o PNP autoimuna anti-glicoproteina asociata mielinei (anti-MAG)
o unele cazuri de PNP inflamatorie demielinizanta cronica (CIDP) - uneori tremorul e atat de sever => toate miscarile devin inutile
- NU se obs tremor de repaus
diformitatile si modificarile trofice-pnp eredirare
- obs in cateva PNP cronice, frecv la cele cu debut in copilarie
- PNP ereditare:
o modif picior (30%) – picior „in gheara”, pes cavum, deviatie plantara (talipes equinus) – cauze si mecanisme :
↓ disproportionata de forta musculara a mm pretibiali si peronieri si a lipsei antagoniste a mm gambieri
↓ FM la nivelul mm intrinseci ai piciorului in timpul perioadei de viata in care oasele sunt in curs de formare => permite extensorilor lungi ai degetelor de la picioare sa faca dorsiflexia falangelor proximale si flexorilor lungi sa scurteze piciorul, sa ridice falanga si sa flecteze falangele distale => picior in gheara sau pes cavus
o modif mana – „in gheara”
o modif coloana (20%) – cifoscolioza ← ↓ inegala a FM la nivelul mm paravertebrali de cele 2 parti ale coloanei in timpul dezvoltarii
diformitati-
- intreruperea nervilor motori => atrofie de denervare a muschilor (principala tulb trofica)
- modif secundare anesteziei si analgeziei – obs in formele ereditare AR si dobandite
o analgezie in partile distale ale membrului => devin susceptibile pt arsuri, leziuni de decubit => pot fi usor infectate
o piele uscata si lucioasa, ingros tes subcutanat (predispoz la traumat/lez cu infectii)
o unghii friabile si striate, par diminuat
o leziuni repetate si infectii cronice subcutanate si osteomielitice => pierdere nedureroasa de degete si ulcere plantare
o afectare fib autonome => piele roz si calda
o anestezia articulatiilor => artropatie Charcot
o reglare nervoasa anormala a vascularizatiei distale => vindecare dificila, defectuoasa - afectarea fibrelor C (mediaza durerea si reflexele vegetative) => ulcere
- iritatia nervului periferic (fibrele C si A-δ) => eritem si edem, durere arzatoare si senzatiile de rece
disfunctia vegetativa
- apar prin afectare fibre mici nemielinizate in: PNP diabetica, amiloidotica, forme G-B
- apar in forma pandisautonomica de PNP
- teste speciale (sudoratie, vasculariz cutanata)
- clinic :
o tulb vasomotorii, hipoTA ortostatica
o tulb motilitate intestinala (ileus paralitic), tulb sfincteriene (retentie/incontinenta)
o ↓ tonus si dilat esofag si colon
o anhidroza, hipersudoratie, hipersalivatie
o disf sexuale
o modif pupilare (mici/medii, areactive)
o ↓ variabilitatea AV cu respirat, aclorhidrie, hipoNa - in orice neuropatie ce implica nervii senzitivi, exista peirdere de functie vegetativa in aceleasi zone ; nu apar in radiculopatii!!!! – fibrele vegetative se alatura nervilor spinali din lantul simpatic si ggl parasimpatici mai distali
fasciculatii,crampe si spasme
- atipice !
- DD : boli coarne ant MSp – unde sunt trasaturi importante
- compresia cronica a radacinilor motorii spinale => fasciculatii sau spasme dureroase in muschii inervati
- uneori in stadiul de recuperare-reinervare => miokimii, activit musc continua, neuromiotonie
o muschii afectati pulseaza si tremura ; ocazional prezinta crampe
o folosirea muschilor creste aceasta activitate
o exista reducere a eficientei lor contractile → pacientul acuza rigiditate si greutate
o tratament : CBZ, fenitoin - spasmele sau miscarile involuntare ale degetelor de la picioare si ale picioarelor
o daca sunt singura manif a bolii – sdr picioarelor dureroase si degetelor nelinistite
o explicatie: descarcari ectopice de la nivelul rad senzitive, ggl, nervi => evoca si durere si miscari organizate
o alte mecanisme posibile :
transmisia incrucisata efaptica intre axonii denudati de mielina adiacenti
hiperactivit segmentara din deaferentare
inmugurirea neuronala din timpul reinervarii