complicatii iatrogene neurologice Flashcards

1
Q

mielinoliza pontina centrala caracteristici patol

A
  • demielinizare central pontina care ocupa aproape intreaga baza potina
  • macro: decolorare gri + granularitate fina in centrul bazei pontine; poate avea diam de cativa mm sau poate afecta aproapte intreaga punte ventrala
    o intotdeauna exista o banda de mielina intacta intre leziune si supraf pontina
    o posterior, poate atinge si implica lemniscul medial
    o in cazuri avansate – implica si alte struct tegmentale
    o f rar invadeaza mezencefalul
    o nu se extinde niciodata pana la maduva spinarii
    o pot aparea in plus focare mielinolitice extrapontine in capsula interna, subst alba profunda, corp calos (mielinoliza extrapontina)
    o exceptional: leziuni simetrice in talamus, nucl subtalamic, corpii striati, corp geniculat lat si in subst alba cerebeloasa
  • micro : anomalia fundamentala = distrugerea tecii de mielina la nivel pontin cu crutarea relativa a axonilor si pastrarea intacta a cell nervoase din nucl pontini
    o leziunile incep si sunt cel mai severe in centrul geometric al puntii – unde are loc necrozarea tesutului
    o se obs fagocite si cell gliale in focarul demielinizat; nu se obs oligodendrocite
    o fara semne inflamatorii
    o lez similara dpdv microscopic cu cea din b Marchiafava-Bignami – rar asociata cu ea
  • etilism cronic => b Wernicke e asociata cu demieliniz osmotica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

mielinoliza pontina centrala-caract clinice

A
  • B=F; la toate varstele
  • apare asociat cu alcoolismul cronic, encefalopat Wernike, polineuropatie
  • cele mai multe apar in contextul altor afect medciale grave: insuf renala cronica dializata, insuf hepatica, limfom avansat, tumori, casexie, infectii bacteriene severe, deshidratare si tulb electroliticce, pancreatita hemoragica acuta, pelagra
  • cand lez e mica 2-3 mm (asimpatomatica) – implica o mica parte din fibrele corticopontine sau pontocerebeloase
  • in alte cazuri e ascuta de prezenta comei sau alte boli asociate
  • in caz de afectare tracturi corticospinale => sdr piramidal bilateral, tulb deglutitie, mestecat, anatrie + afectarea refl pupilare, corneene, oculomotricitate, sensibilitate faciala;
    o uneori msicarile oculare sunt limitate sau apare nistagmus
    o ulterior (in zile): ROT accentuate, spasticitate piramidala, postura in extensie
    o in cele din urma: sdr locked-in
    ± tremor, ataxie (extrapontin), dizartrie, stupor
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

mielinoliza pontina-dg si dd si paraclinic

A
  • paraclinic – IRM cerebral : modif observabile dupa cateva sapt
    o lez hipoT1 fara contrast sau hiperT2 in „aripa de fluture” a puntii
  • DD:
    o infarct trunchi cerebral – debut brusc sau in trepte, asimetria semnelor de fibre lungi, implicarea extinsa a struct tegmentale pontine + ale mezencefalului si talamusului
    o SM recurent-remisiva : rar produce sdr pontin pur
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

mielinoliza pontina etiologie si patogeneza

A
  • antecedente obligatorii : crestere rapida a osmolalit serice la nivelurile normale/ peste normal
  • cel mai frecv apare in corectarea rapida a hipoNa – Na seric initial < 130 mEq/l
    o hipoNa singura sau hipoNa corectata lent nu au det boala
  • la pacientii cu arsuri => hiperosm serica extrema – factor important in producerea demielinizarii => osmolalitatea in crestere rapida poate fi o cauza a sdr de demieliniz osmotica
  • toate regiunile mielinizate din creier sunt vulnerabile la ↑ rapida a osmolalit serice
  • reguli : hipoNa nu trebuie corectata cu mai mult de 10 mEq/L in primele 24 ore si nu cu mai mult de 21 mEq/L in primele 48 ore
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

medicamente sedativ-hipnotice

A

2 grupuri :
1. barbituricele, meprobamat si cloralhidraat – rar folosite in prezent, inclouite de benzodiazepine
2. benzodiazepinele : clordiazepozid, lorazepam, alprazolam (Xanax), clonazepam, diazepam (Valium)
o avantaje : toxicitate si potential adictiv relativ scazute + interact minima cu alte medicamente
- asemanatoare sunt hipnoticele non-benzodiazepinice: zolpidem

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

barbituricele-mec de actiune

A
  • in prezent mai sunt folosite : pentobarbital, secobarbital, amobarbital, tiopental, fenobarbital
    Mecanism de actiune
  • toate sunt derivate din acid barbituric
  • potenta depinde de constanta de ionizare si de solubilitatea lipidica
    o ↑ solubilitatea lipidica => ↑ potenta, actiune mai rapida si mai scurta
  • barbituricele suprima transmiterea neuronala prin ↑ inhibitiei GABA-ergice si ↓ potentialele postsinaptice excitatorii
  • punctele de actiune la nivelul SNC sun similare cu cele ale alcoolului si ale altor medicamente ce induc coma (inactivarea neuronilor de la nivelul format reticulate din tr cerebral sup)
  • metabolizate in principal la nivelul ficatului; eliminate prin rinichi
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

intoxicatia acuta cu barbiturice

A
  • simptomele si semnele variaza in functie de tipul si cantit de medicament, lungimea intervalului de timip ce a trecut de cand a fost admin
  • barbituricele cu durata lunga de actiune (fenobarbital, barbital) – efectul sedativ-hipnotic dureaza ≥ 6h
  • barbit cu durata de actiune intermediara (amobarbital) – efect 3-6h
  • barbit cu durata scurta de actiune (secobarbital, pentobarbitla) – efect < 3 ore
  • majorit efectelor fatale apar dupa intestia de secobarbital, amobarbital sau pentobarbital (>3g e fatal)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

intox severa cu barbiturice

A
  • apare la ingestia unei doze de 10-20x mai mare ca doza hipnotica orala
  • caracteristic : coma + hipotonie, pupile miotice reactive, hipotermie si hipoTA
  • pacient comatos, respiratie lenta superficiala sau neregulata ± edem pulmonar si cianoza, ROT pot fi absente, RCP absent sau in extensie
  • in caz de coma profunda : abolirea refl corneean si de varsatura
    o reflexul pupilar e pastrat ; dispare doar in caz de asfixie
  • in cazuri avansate : pupile miotice si slab reactive + depresie respiratorie marcata, reflexe oculocefalogire si vestibulo-oculare sunt abolite
  • in primele ore de coma: pot sa apara posturi in flexie sau extensie sau rigiditate a membrelor, reflexe hiperactive, clonus plantar, Babinski
    o persistenta lor => leziunile axonale s-au produs
    o lipsa ↑ frecv respiratorii la stimuli nociceptivi e semnd e prognostic negativ
  • alte semne : hipotermie, puls slab si rapid, hipoTA marcata
  • pacientii dependenti de barbiturice pot prezenta doar semne usoare de intoxicatie chiar si in caz de c% sanguine crescute pt barbiturice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

management intox cu barbiturice

A
  • intoxicatii usoare sau moderate → recuperare usoara, nu e necesar tratament special (exc: preventia aspiratiei pulmonare)
  • pacient aresponsiv → masuri pt mentinerea functiei respiratorii si prevenirea infectiilor (IOT si aspiratie la nevoie) ; orice risc de depresie respiratorie sau hipoventilatie impune folosirea unui ventilator cu presiune pozitiva
  • hemodializa sau hemofiltrarea cu carbune – daca au ingerat barbiturice cu timp de actiune prelungit
  • la dependenti, recuperarea din coma e urmata de sdr de sevraj
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

abstinenta sau sindromul de sevraj

A
  • dupa oprirea admin de barbiturice, starea pacientului se amel semnificativ in 8-12 ore
  • ulterior : nervozitate, tremor, insomnie, hipoTA ortostatica, fatigabilitate
  • in intoxicatia cronica, simptomele de sevraj pot sa nu fie evidente decat dupa 48-72 ore de la ultima D
  • crize TCG dupa 2-4 zile de sevraj ; uneori poate sa apara status epileptic
    o sensbilitate crescuta la lumina => mioclonii sau crize epileptice
    o dupa convulsie poate sa urmeze o stare delirant-halucinatorie (~ delirium tremens) => deces
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

cloralhidrat

A
  • unul din cele mai vechi, sigure, eficiente si ieftine medicam sedativ-hipnotice
  • rar apare toleranta si dependenta la cloralhidrat
  • intoxicatia cu cloralhidrat : ~ intox acuta cu barbiturice + mioza
    o tratament similar cu cel din intox cu barbiturice
    o decesul apare datorita depresiei respiratorii si hipoTA
    o cei care supravietuiesc => semne de boala renala sau hepatica
  • combanatie cloralhidrat + alcool („Mickey-Finn”) => intoxicatie severa si amnezie
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

benzodiazepine

A
  • aparitia lor a dus la scoaterea din uz a sedativelor mai vechi
  • indicatii: anxietate, insomnie, hiperactivitate si ADHD, sevraj la alcool
    o au proprietati anticonvulsivante – iv. poate controla statusul epileptic
    o D mari de diazepam : in controlul spasmului muscular din tetanos, sdr „stiff man”
    o Alprazolam: in tratam atacurilor de panica si altor stari de anxietate, adjuvant in afect depresive
  • alte benzodiazepine importante : lorazepam, flurazepam, triazola, clorazepat, temazepam, oxazepam, alprazolam, clonazepam
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

benzodiazepine

A

o Midazolam – admin iv., are actiune rapida → folosit pt sedare de scurta durata necesara pt unele proceduri (IRM, endoscopie), folosit in tratam status epileptic
- ef adv : tulb de echilibru si ameteala, sincopa, confuzie, tulb de memorie (mai ales la varstsnici)
o in D mari => alterarea constientei, dar cu mai putine efecte de supresie respiratorie si hipoTA
- flumazenil – antagonist farmacologic specific al efectelor de la nivelul SNC al BZD
o elimina rapid dar pt scurt timp efectele supradozajului de BZD
o mecanism: leaga receptorii diazepinici de la nivelul SNC => blocheaza activarea sinapselor inhibitorii GABA-ergici
o util in diag comelor de etiologie necunoscuta si in encefalopatia hepatica
- semnele de dependenta, desi rare, apar la consumatorii cronici de BZD
- sdr de sevraj ~ consum cronic al altor medicamente sedative: anxietate, neliniste, insomnie, convulsii
- pt pacientii care utilizeaza in mod cronic BZD, e necesara ↓ graduala a D pe o perioada de 1-2 sapt pt a diminua efectele sevrajului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

buspirona

A
  • face parte dintr-o clasa de anxiolotice
  • are natura distincta => nu blocheaza sdr de sevraj al altor medicamente sedativ-hipnotice
  • are efecte adv in cazul folosirii concomitente cu inhibitorii de monoaminooxidaza
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

medicamentele antipsihotice

A
  • rol in controlul schizofreniei, al starilor psihotice si tulb afective (depresie, boala bipolara)
  • actioneaza prin blocarea recept dopaminergici mezolimbici postsinaptici (de la D1 la D4)
    o recept D1 – la nivelul striatului ; blocarea lor => efecte adv parkinsoniene
    o recept D2 – situati in special la nivelul cortexului F, hipocampului si cortexului limbic
    o recept D3 – la nivelul lobului T
    o au si efecte de blocare adrenergica
    o antipsihoticele noi „atipice” (clozapina) – blocheaza recept D2 si D3, insa au activit antagonista mult mai mica la nivelul striatului
  • 8 clase de medicamente antipsihotice :
    1. fenotiazinele
    2. tioxantenele
    3. butirofenonele
    4. alcaloizii din rauwolfia
    5. deritat indolic (loxapina), si dihidroindolonic (molindona)
    6. o difenilbutilpiperidina – pimozida – utila in sdr Gilles de la Tourette (ef adv : aritmii cardiace)
    7. dibenzodiazepinele – clozapina, olanzapina
    o preferati in controlul confuziei si psihozei in b Parkinson
    o produc sdr metabolic - ↑ pongerala, alterarea metab lipidelor, intoleranta la glucoza
    8. un derivat benzisoxazolic - risperidona
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

fenotiazinele

A
  • cuprinde : clorpromazina, promazina, triflupromazina, proclorperazina, flufenazina, tioridazina, mesoridazina, trifluoperazina
  • au efect psihoterapeutic + antiemetic (proclorperazina), antihistaminic (prometazina)
  • utile in tratam psihozelor majore, in schizofrenie, in psihoza bipolara, hiperactivitate, delir
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

efecte secundare fenotiazine

A
  • efectele secundare sunt serioase:
    o icter colestatic, agranulocitoza, hipoTA ortostatica, react de sensibilitate ale pielii
    o convulsii, depresie, tulb motorii extrapiramidale imediate sau tardive
    o sdr neuroleptic malign – cea mai severe complicatie
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q
A

o simptome extrapiramidale asociate cu fenotiazinele si butiroferone
1. sdr parkinsonian – cea mai frecv complicatie
 cel mai frecv apar dupa cateva sapt de tratament
 cauza : suprimarea dopaminei de la nivelul striatului
2. reactii acute diskinetice si distonice
 miscari involuntare ale musculat facilae inf (perioral) si protruzia limbii, disfagie, torticolis, retrocolis, crize oculogire, spasme tonice ale unui membru
 apar precoce in cursul tratam, uneori dupa doza initiala → dispar dupa intrerupere tratam
3. akatisia = neliniste interioara exteriorizata printr-o miscare persistenta a corpului si picioarelor si inabilitate de a sta nemiscat
 tratam cu propranolol
4. diskineziile tardive
 pot continua dupa indepartarea medicamentului cauzator
 cuprinde diskinezii linguo-facio-buco-cervicale, miscari coreoatetozice si distonice ale trunchiului si membrelor, mioclonus difuz (rar), tremor perioral, dizartrie sau anartrie
 miscarile se datoreaza hipersensibilit receptorilor dopaminergici de la nivelul ggl bazali, secundara blocarii prelungite a acestora de medicatia antipsihotica
5. sdr neuroleptic malign

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

butirofenone

A
  • Haloperidolul (haldol) – singurul membru din acest grup
  • aceleasi efecte terapeutice si adverse, dar cu efect neglijabil
  • substitut eficient pt fenotiazine la cei care nu le tolereaza
  • util in sdr Gilles de la Tourette si in tulb de miscare din coreea Huntington
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

tratamentul reactiilor adverse date de neuroleptice

A
  • spasmele distonice acute → intreruperea medicamentului care le-a cauzat + admin Difenhidramina
    + admin atiparkinsoniene de tip anticolinergic (trihexifenidil, prociclidina, benztropina) pt a accelera recuperarea
  • diskineziile tardive → reducerea medicatiei antipsihotice la minimum necesar
    o substitutia tratam cu antipsihotice „atipice” mai noi
    o pot persista luni-ani sau pot fi permanente
  • diskineziile periorale, linguale si laringiente tardive → admin antiparkinsoniene
    o Amantadina 50-100 mg x3/zi
  • diskineziile severe, in speciale axiale si cu simptome dizabilitante similare
    o admin Tetrabenazina 75-300 mg/zi – det depletia de dopamina
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

sindrom neuroleptic malign

A
  • post admin de neuroleptice, dupa zile, sapt sau luni de la institurea tratam neuroleptic
  • rata mortalit intre 15-30% daca nu e recunoscuta si tratata prompt
  • un factor genetic a fost incriminat intr-un nr mic de cazuri de sdr neuroleptic malign – polimorfism al genei recept D2
  • agenti incriminati :
    o haloperidol (butiroferone)
    o derivati tioxantinici cu potenta crescuta
    o fenotiazinele (clorpromazina, flufenazina, tioridazina)
    o mai rar : prometazina
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

sindrom neuroleptic malign

A
  • clinic : hipertermie maligna, rigiditate, stupor, TA instabila, diaforeza + alte semne de hiperactivit simpatica
    o rigiditate + febra ridicata => afectare musculara si mioglobinurie
    o soc => posibil lez cerebrale hipoxic-ischemice
    o hipertermia maligna e declansata de inhalarea anestezicelor si de relaxante ale musculat scheletice la indivizii susceptibili
  • paraclinic : CK ↑ pana la 60000 U/L + mioglobinuria => insuf renala
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

sindrom neuroleptic malign

A

o Bromocriptina 5mg x3/zi (pana la 20mg x3/zi)
o Dantrolen iv. 0,25-3mg
o dupa ce a survenit coma, socul si anuria pot fi fatale, sau pot lasa pacientul in stare vegetativa
o se evita admin ulterioara a neurolepticului care a det sdr neuroleptic malign
- o capcana e reprezentata de interpretarea gresita a sdr neuroleptic malign ca agravare a psihozei → admin nerecomandata de medicatie antipsihotica suplimentara
- DD : meningita, insolatia, intoxicatia cu Li, catatonia, hipertermia maligna, reactiile distonice acute

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

imao

A
  • monoamin-oxidaza : e localizata pe supraf externa a mitocondriilor din neuroni
    o rol in catabolismul catecolaminelor
    o la nivelul intestinului si ficatului – izoenzima MAO-A intervine in deaminarea feniletilaminei, tiraminei si triptaminei (toti fiind produsi ai catabolismului proteic)
  • inhibitorii de MAO-A permit aminelor din dieta (cu rol amfetamin-like) sa intre in sistemul circulator in cantit mare => elibereaza noradrenalina din terminat nervoase => ↑ AV si TA
  • medicatia folosita in b Parkinson inhiba MAO-B – risc mai mic pt hiperTA
  • inhibit de MAO blocheaza deaminarea oxidativa intraneuronala a aminelor formate in mod natural (norepinefrina, epinefrina, dopamina, serotonina) => acumularea acestor substante => efect antidepresiv
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

imao

A

o cel mai comun ef adv e hipoTA ortostatica
o altele : neliniste, agitatie, insomnie si anxietate
 spasme musculare, miscari involuntare, parestezii
 tulb vizuale, agravarea glaucomului
 retentie urinara, eruptii cutanate, tahicardie, icter, impotenta, transpiratii
o la pacientii pot epileptici pot det manie si convulsii
o Iproniazid – excesiv de toxic pt ficat
o Tranilcipromina – poate produce o stimulare nedorita

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

imao

A
  • preparate mai bine tolerate: isocarboxazid, fenelzina, tranilcipromina
  • pacientii aflati in tratament cu inhibitori de MAO-A trebuie avertizati sa nu foloseasca fenotiazine, stimulante SNC si antidepresive triciclice si serotoninergice, nici amine simpatomimetice si alimente ce tontin tiramina
    o combinatia de inhibit de MAO cu oricare din cele de mai sus poate induce HTA, aritmii atriale si ventriculare, edem pulmonar, AVC sau deces
  • meperidina + alte narcotice => diminuarea functiei respiratorii, hiperpirexie, agitatie si hipoTA
  • inhibit MAO + barbiturice => cefalee occipitala severa, greata, varsaturi, midriaza, tulb de vedere
    o tratam: fentolamina 5mg, nitroprusiat, labetalol, blocante canale de Ca
  • supradozaj inhibitori MAO => coma
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

antidepresivele triciclice

A

B. ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE
- mod de actiune: blocheaza recaptarea ambelor amine neurotransmitatoare (norepinefrina si serotonina) => neurotransmitatorii persista in fanta sinaptica
o depresia endogena e asociata cu deficitul transmisiei noradrenergice sau serotoninergice
- clasificare:
o amine tertiare (imipramina, amitriptilina, doxepina, trimipramina) – inhiba recaptarea de norepinefrina si serotonina
o amine secundare (desipramina, amoxapina, maprotilina, nortriptilina, protiptilina) – au efect preferential de recaptare a norepinefrinei

28
Q

ad tricilice

A
  • ef adv – sunt mai putin frecv si mult mai putin severe ca cele ale inhibit MAO
    o compusii triciclici sunt agenti cu actiune puternica anticolinergica => hipoTA ortostatica, incontinenta urinara, somnolenta, confuzie, vedere in ceata, uscaciunea gurii
    o ocazional det excitatia SNC – insonii, agitatie, neliniste – efecte usor de controlat prin admin concomitenta de benzodiazepie
  • NU se admin impreuna cu inhibit de MAO ; atat IMAO cat si antidepresivele triciclice sunt periculoase daca sunt admin in exces
  • supradoza => mortalitate datorata tulb de ritm cardiac si tulb de conducere (bloc A-V)
    o tratament : aspiratie gastrica + admin de carbune activat + admin fizostigmina (conversia aritmiilor grave) ; dializa nu are valoare
29
Q

isrs

A
  • ¬exemple : paroxetina, fluoxetina, sertralina
  • medicamente inrudite : venlafazina, nefazodona, mirtazapina, citalopram, trazodoma, bupropion
    o actioneaza similar cu clasa de ISRS – produc inhibitia recaptarii de serotonina si norepinefrina => potentarea actiunii acestor neurotransmitatori
  • ISRS nu se leaga de recept muscarinici si adrenergici la fel de puternic ca antidepresivele triciclice => mai putine reactii adv
  • prezinta aceleasi ef adv, inclusiv pericolul reprezentat de admin concomitenta cu inhibit de MAO
    o risc mic de convulsii – a se folosi Bupropion la pacientii cu istoric de convulsii
    o constipatie, uscaciunea gurii, scaderea potentei sexuale
    o rar det hipoNa
30
Q

sindrom serotoninergic

A
  • e rezultatul ingestiei excesive a medicamentelor enumerate mai sus, sau daca sunt ingerate concomitent cu IMAO
  • clinic: confuzie si neliniste, tremor, clonus si hiperreflexie,
    + tahicardie, HTA, frisoane si diaforeza
  • tratament :
    o intreruperea medicatiei
    o ↓ hipertermiei si a HTA
    o admin de BZD – pt controlul agitatiei
    o in cazuri severe – adaugarea ciproheptadinei 4-8mg la 4-6h – tb se piseaza si se admin pe SNG
    o agenti antipsihotici atipici (olanzapina, clorpromazina)
31
Q

litiu

A
  • indicatie : manie, afectiuni bipolare, anxietate, depresie
  • relativ sigur si usor de monitorizat (dozarea c% sanguine)
  • mecanism de actiune : stimuleaza inducerea eliberarii de norepinefrina si dopamia si ↑ recaptarea aminelor (efect opus fata de cel al celorlalte clase de antidepresive)
  • nivel terapeutic = 0,6-1,2 mEq/l
  • react adv ce apar daca nivelurile sanguine sunt mentinute la nivel terapeutic maxim : tremor de actiune cu frecv rapida, asterixis, greata, constipatie, oboseala, polidipsie, poliurie
  • > 1,5-2 mEq/l (si functie renala compromisa sau tratam concomient cu diuretice tiazidice) : alterarea constientei, delir, ameteala, nistagmus, ataxie, tulb de vorbire, mioclonus difuz, DI nefrogen
    + reactii dermatologice, chiar agravarea acneei vulgaris
    + (atipic) dezvoltarea gusii cu eutirodie
  • > 3 mEq/l – stupor si coma, consulii, uneori deces
  • tratament :
    o intreruperea Li – dar aceasta nu det disparitia simptomelor (pot persista 1-2 sapt)
    o hidratare cu SF + admin Aminofilina si Acetazolamida – accelereaza excretia Li
    o in coma – hemodializa – scade cel mai rapid nivelul de Li din sange
32
Q

ag antineoplazici

A

A. VINCRISTINA
- folosita in tratam LAL, limfoame, unele tumori solide
- cel mai important ef adv : neuropatie periferica
o parestezii la nivelul mainilor si/sau picioarelor – la cateva sapt de la inceperea tratam
o daca se continua tratam => neuropatie simetrica progresiva (in special senzoriala, asociata cu abolirea reflexelor)
o nv cranieni sunt afectati mai rar – ptoza palpebrala, afectare muschi drept lateral, a mm faciali, a mm coardelor vocale
o pot fi afectate functiile SN vegetativ – constipatie si impotenta, hipoTA ortostatica, atonia vezicii urinare, ileus paralitic
o rar : SIADH, convulsii
- f rar, dupa o singura doza poate sa apara leucoencefalopatie post reversibila, asociata cu cecitate corticala si cefalee
- Vinblastina – det complicatii similare ; riscul supresiei medulare det admin lui in D mai mici
- Vinorelbina - ~ actiune antitumorala ca Vincristina ; e mai putin toxica

33
Q

cisplatin

A
  • inhiba sinteza ADN
  • eficient in tratam tumorilor gonadelor, capului si gatului, cancer vezica urinara, prostata si san
    RA: nefrotoxicitate, varsaturi, neuropatie periferica
  • neuropatia periferica : amorteli si furnicaturi la nivelul degetelor mainnilor si picioarelor (uneori dureroase)
    o manif dependenta de doza ; se remite lent dupa oprirea tratam
  • 1/3 au prezentat ototoxicitate : tinnitus si/sau pierderea auzului – dependent de doza, ocazional reversibil
  • rar apare nevrita retrobulbara
  • convulsii asociate cu hipoNa si hipoMg induse de medicament
    Morfopat – biopsii nv perif : degenerare axonala primara
34
Q

paclitaxel docitaxel

A
  • folosite in tratam cancer de san si ovarian
  • complicatie comuna: neuropatie senzitiva purasau predom senzitiva
    o pot sa apara la 1-3 zile de la prima doza
    o afecteaza mainile si picioarele simultan
    o partial reverisbila dupa oprirea admin medicamentului
  • poate sa apara si neuropatie autonoma => hipoTA ortostatica
  • mecanism : inhiba depolimerizarea tubulinei => asamblare excesiva a microtubulilor la nivel axonal
  • neuropatia e dependenta de doza – apare la doze mari de 200 mg/m2 (paclitaxel) si peste 600 mg/m2 (docetaxel)
35
Q

procarbazina

A
  • in tratam limfom Hodgkin si alte tumori
  • rar da complicatii neurologice : somnolenta, confuzie, agitatie, depresie
  • la 10-15% (mai ales la cei cu doze mari) da semne de neuropatie slaba si durere intepatoare difuza la nivelul muschilor proximali ai membrelor
  • alte reactii : ataxie reversibila, hipoTA
  • admin in asociere cu fenotiazine, barbiturice, narcotice sau alcool => sedare severa
36
Q

l-asparginaza

A
  • in tratam LAL
  • ef adv neuro: somnolenta, confuzie, delir, stupor, coma – dependente de doza si cumulative
    o pot sa apara din prima zi de la initiere si sa dispara rapid la oprirea tratam
    o pot sa apara si intarziat => simpt persista cateva sapt
  • complicatii cerebrovasculare: infarct cerebral ischemic si hemoragic, tromboza venoasa cerebrala
    o explicatie: deficit tranzitoriu al prot din plasma, prot importante in procesul de coagulare si fibrinoliza
  • EEG: diminuare difuza a undelor
  • det afectare metabolica sistemica, inclusiv disfunctie hepatica
37
Q

5-fluorouracil

A
  • folosit ca tratam secundar in cancer de san, ovarian si tract GI
  • rar det ameteala, ataxie cerebeloasa tronculara si apendiculara, dizartrie si nistagmus
    o ef adv sunt slabe si dispar dupa 1-6 sapt de la intrerupere tratam
  • DD : afectare metastatica la nivel cerebelos, degenerare paraneoplazica cerebeloasa
38
Q

mtx

A
  • de obicei nu e neurotoxic daca e admin oral sau iv.
  • admin intratecal in tratam leucemiei meningiene, carcinomatozei meningiene => poate det meningita aseptica cu cefalee, greata si varsaturi, redoare de ceafa, febra + celularitate LCR
  • f rar admin intratecala det paraplegie acuta ce poate ramane permanenta
  • admin sistemic – poate det leucoencefalopatie sau leucomielopatie, mai ales daca e admin in combinatie cu radioterapia la nivel cranian sau nevraxial
    o admin la cateva luni de la admin intratecala repetata sau de la admin sistemica in D mari
    o sdr complet dezvoltat : aparitia dementei cu evolutie insidioasa, paralizie pseudobulbara, ataxie, deficite focale sau paraplegie
39
Q

mtx imagistica

A

o CT :
 in formele usoare : modif ale intensit semnalului la nivelul subst albe cerebrale post
 in formele severe : leziuni diseminate cu aspect de coagulare necrotica la nivelul subst albe, de obicei periventricular
- microangioaptia mineralizanta
o reprez fibroza si calcificare la nivelul vaselor mici, in special la nivelul ggl bazali
o reprez o alta complicatie a terapiei cu MTX – intalnita cand e asociat MTX cu radioterapie
o lez necrotice severe ~ necroza de coagulare din cadrul encefalopatiei post-iradiere

40
Q

nitrozureele

A
  • carmustina (BCNU) si lomustina (CCNU) – in tratam glioamelor cerebrale maligne
  • nu sunt toxice daca sunt admin iv. in doze obisnuite
  • injectare intracarotidiana => durere la nivelul orbitei, ochilor si gatului, convulsii, confuzie si uneori deficite neurologice focale
  • morfopat : vasculopatie difuza cu necroza fibrinoida, microtrombi
    + focare difuze de microtubuli cu edem si de vacuolizare a mielinei
41
Q

citarabina

A
  • folosit in tratam leucemiei acute nonlimfocitare
  • neurotoxic daca sunt admin zilnic > 100-200 mg/m2
  • admin unor doze f mari (> 30x doza uzuala) => remisiunea bolii in cazurile rezistente la tratam conventional + posibil grad sever de degenerare cerebeloasa
  • clinic: ataxia mersului si membrelor, dizartrie si nistagmus – apar la 5-7 zile de la incepere tratam cu D mari, si se agraveaza rapid
  • morfopat : degenerare difuza la nivelul cell Purkinje + degen neuniforma a altor elem din cortex cerebelos
  • pacientii > 50 ani dezvolta mai probabil degenerare cerebeloasa => ar trebui tratati cu doze mai mici
42
Q

inh calcineuronei( tacrolimus etc)

A
  • medicamente imunosupresoare folosite pt a preveni respingerea transplantelor, in tratam anemiei aplastice, unele afectiuni autoimune
  • clinic: tremor, mioclonii, tulb de vorbire, cefalee si insomnie
  • poate sa apara PRES (sdr leucoencefalopatiei post) : cefalee, varsaturi, confuzie, convulsii
  • PRES poate sa apara si dupa admin altor medicamente (Tabel 43-1 ; pag. 1229)
  • posibil sdr psihotice in urma tratm cu ciclosporina: paranoia, delir, halucinatii vizuale
  • CT, IRM : modif simetrice de semnal si densitate, mai ales in subst alba post
  • ciclosporina altereaza BHE => fluidul difuzeaza in parenchim + HTA (datorata ciclosporinei) => modif radiologice
  • tratam cu interferon si alti agenti chimioterapici pot det aceleasi modif
43
Q

talidomida

A
  • efecte catastrofale asupra dezvoltarii fetale
  • util in tratam imunologic, neoplazic si al bolilor infectioase, in lepra, eritem nodos, ulceratii orale (SIDA, b Behcet)
  • poate det neuropatii senzoriale (dependente de doza)
  • de efectuat EMG daca medicatia e prescrisa pt perioade prelungite
  • NU se admin femeilor potential insarcinate
44
Q

atb peniciline imipenem cefalosporine

A
  • penicilina, imipene, cefalosporine
    o ef adv neuro : convulsii la c% mari (favoriz de insuf renala concomitenta)
  • alte RA det de toxicitatea antibioticelor :
    o neuropatie optica – etambutol
    o ototoxicitate si bloc neuromuscular – aminoglicozide, fluoroquinolone
    o neuropatie periferica, encefalopatie – metronidazol
    o PNP indusa de metronidazol
    o neuropatia periferica si neuropatia optica – izoniazida
    o posibila neuropatie – cloramfenicol
45
Q

sd cerebelos cauzat de metronidazol

A
  • sdr cerebelos reversibil cauzat de metronidazol
    o dizartrie, confuzie, ataxia mersului
    o cu modif RMN la nivelul nucl dintati sau modif de semnal mai extinse in alte parti ale tr cerebral si subst albe cerebrale
46
Q

clioquinol

A
  • clioquinol – poate da mieloopticoneuropatie subacuta (SMON)
    o medicam e folosit pt a preveni diareea calatorului si ca tratam pt gastroenterita cronica
    o initial : amorteli si slabiciune la nivelul MI, paralizia sfincterelor si afectare vegetativa
    o mai tarziu : afectarea vederii
    o aceste complicatii apar in relatie cu tratam prelungit cu clioquinol
    o recuperarea e de obicei incompleta
47
Q

anestezia cu propofol

A

o f rar apar convulsii si miscari involuntare ~ miocloniile
o in plus, unele anestezice inhalatorii (Ex: enfluranul) pot det convulsii la pacientii susceptibili
o convulsiile apar in prima ora dupa inducerea anesteziei, dar pot sa apara si in timpul inductiei, pe parcursul anesteziei si dupa utilizarea medicamentului

48
Q

neuropatii si mononeuropatii induse medicamentos

A
  • mecanisme :
    o metabolic (izoniazida – deficit piridoxina Vit B6)
    o toxic-axonal/ mielinic
    o alergi (Au, sulfamide)
  • toxicitate dependenta de doza, recuperare dependenta de intrerupere medicatie
  • praclinic : EMN/ ENG
49
Q

forme demielinizante si axonale

A
  • forme demielinizante :
    o PNP cu ↓ FM predom prox, afectare nv cranieni, ↓ AV + edem papilar
    o amiodarona => PNP senzitiv-motorie ~5% pacienti
    o clorochina => PNP predom motorie asoc cu keratita
  • forme axonale :
    o neuropatii rare :
     diochinol – PNP senzitivo-motorie + nevrita optica
     thalidomia (lepra, eritem nodos, HIV, ulcer, Behcet)
    o PNP pred senzit – vincristina, cisplatin, talidomida, metronidazol, dapsona
    o axonopatii – cele mai frecv
50
Q

medicam antineoplazice

A
  • carboplatin, cisplatin, bartezomid
    o PNP predom senzitiva dependenta de doza
    o debut la cateva sapt de la incheierea terapiei
    o clinic : cele mai sever afectate sunt sensibilit vibratorie si proprioceptiva
     unii pacienti : acrodinie, modif episodice ale vf degetelor de la maini si picioare (afectare vegetativa)
     fenom Lhermitte (degen secundara din cordoanele post)
     cazuri severe : ataxie senzitiva si pseudoatetoza
    o morfopat : severitatea corespunde c% de platina (cea mai mare c% in radacina ggl distal => degenetare secundara in cord post)
51
Q

pacetaxel doctaxel

A

inhibit ai depolimerzarii neurotubullilor
o in tratam cc ovarian
o produc PNP senzitiva ~ cisplatin
o reducerea dozelor => leziunea nervului regreseaza lent
o morfopat: neuronopatie si axonopatie distala predom a fibrelor groase

52
Q

vincristina

A

folosit in tratam limfoamelor si leucemiilor
o clinic precoce: parestezii si abolirea reflex achilean
o ↓ usora FM – initial extensorii degetelor si icheieturilor¸ulterior dorsiflexorii degetelor de la picioare si piciorului (=> picior cazut)
o neuropatie in legatura cu doza ; ↓ D => amel simpt neuropate (poate dura luni)

53
Q

thalidomida

A
  • thalidomida – folosita in tratam afect inflamat (boala Behcet, reactiile grefa-contra-gazda, eritem nodos, eruptiile lepromatoase, stomatica aftoasa, tumori bogat vascularizate)
    o produce neuropatie senzitiva ~ cea data de vincristina
54
Q

antimicrobiene-izoniazida

A
  • izoniazida – in tratam TBC
    o simpt initiale: parestezii simetrice si furnicaturi in degetele de la picioare si la nivelul picioarelor ; daca tratam e continuat => ascensioneaza pana la genunchi si uneori la maini
     senzatie de durere si arsura la acest nivel
    o abolirea ROT si ↓ FM distala picioare
    o mecanism : interfera cu metab piridoxinei
     acelasi mecanism in tratam cu etionamida, hidralaxina
    o preventie : admin 150-450 mg piridoxina zilnic impreunza cu izoniazida
55
Q
A
  • cloramfenicol, metronizadol
    o neuropatie senzitiva relativ usoara (predom acrala) + neuropatie optica4
    o metronidazol poate da lez in cerebelul profund
  • linezolid – neuropatie senzitiva severa dupa utilizare prelungita
  • dapsona – neuropatie predom motorie dupa admin cronica
56
Q
A
  • nitrofurantoin
    o prococe: dureri si amorteli cu caract de furnitacuri in degetele picioarelor si la nivelul picioarelor => ulterior apar aceleasi senzatii la degetele mainilor
    o daca tratam nu e intrerupt => PNP senzitivo-motorie simetrica severa
    o DD cu neuropatia uremica
    o morfopat: degenererare axonala in nv periferici si radacinile senzitive
57
Q

med cardiologice

A
  • amiodarona – induce PNP senzitiva-motorie la 5% cazuri dupa luni de tratam
    o poate produce miopatie toxica
  • perhexilin maleat – PNP predom senzitiva, generalizata
  • hidralazina – agent neurotoxic
  • niacin – parestezii truncale si distale
58
Q

alti agenti farma care produc pnp

A
  • disulfiram – folosit in tratam alcoolismului cronic → PNP senzitivo-motorie ~ cea produsa de izoniazida
  • fenitoin – la cei cu tratam pt mai multe decade :
    o reflexe achiliene si patelare abolite
    o afectare distala simetrica a sensibilit
    o EMG: viteze de conducere ↓ la aMI
    o rar det ↓FM distala
  • statinele – PNP dureroasa distala cu ROT pastrate
    o pot det miopatie toxica
    o rar det PNP => intrerupere medicament
  • colchicina – miopatie, neuropatie axonala predom senzitiva
  • tricloretilen, stilbamidina – agenti anestezici → afectare nv cranieni (in special V)
  • piridoxina in exces → ganglionopatie senzitiva dizabilitanta
  • amitriptilina → rar produce parestezii
59
Q

miopatia indusa de cortizon

A
  • apare in urma utilizarii prelungite a CS (luni-ani)s
  • ↓ FM centuri si membre prox (dificultate ridicare de pe scaun, urcat scari, ridicare MS deasupra capului) ± mm respiratorie (~PM)
  • iatrogen - ↓FM dependenta de doza si durata
    o uneri in miastenie – utiliz D mari duce rapid la slabiciune severa selectiva a musculat flexoare de la nivelul soldului
    o intrerupere/ reducerea administrarii => imbunatatire progresiva si recuperare
    o regimul cu admin in zile alternative ar putea permite vindecarea
  • DD miopatie (afectiune primara neuromusculara tratata cu CS) vs tratament miopatie (miopatie iatrogena) :
    o EMG normal/ usor miopatica, cu potentiale de act mici si frecv (fara fibrilatii)
    o CK normale
    o biopsie – usoara atrofie (mai ales fibre 2b), minima necroza de fibre, fara cell inflamatorii
     microscop electric : agregate mitocondriale, acumulari de glicogen sau pilide, usoara pierdere miofibrilara → sugestiva pt atrofie de neutilizare
    o amel 3 luni dupa intrerupere tratament
60
Q

miopatia asociata afectiunilor critice

A
  • la pac cu boli critice tratati cu doze mari de steroizi
    o uneori asociat cu sepsis si soc, fara expunere la CS
  • utiliz agentilor blocanti neuromusculari – rol complementar in geneza miopatiei
  • in cazuri exceptionale, miopatia poate fi indusa de doze mici (60mg prednison admin in 5 zile) ; totusi, de obicei dozele sunt mult mai mari
  • clinic :
    o slabiciunea musc generalizata devine evidenta cand afectiunea sistemica se amel – frecv cand se incearca scoaterea pacientului de pe ventilator
    o ROT normale/↓
    o deficit evident la amel bolii de baza
  • paraclinic :
    o EMG cu fenom miopatice, fibrilatii
    o biochimie : CK ↑, mioglobinurie cu insuf urinara – in necroza musculara severa
    o biopsie : grade variate de necroza, vacuolizare, pierdere filam de miozina (afectare predom fibre tip 2)
  • recuperare in 6-12 sapt dupa ce admin de CS a fost intrerupta
  • experimental (animale):
    o doze mari de CS => pierdere miozina
    o pierderea miozinei nu e reversibila dupa intreruperea CS
    o expunere la blocanti neuromusculari => denervare functionala => fibra musc vulnerabila la efectul nociv al CS
61
Q

miopatia indusa medicamentos

A
  • mecanisme :
    o ef toxic direct pe cell musc – difuz/ local (ex: inj im.)
    o ef toxic secundar:
     diselectrolitemii (hipoK)
     insuf renala
     ↑ solicitarii musc (ex : inducere crize, hipertermie maligna)
     ↓ aport oxigen si nutrienti (coma indusa)
  • semne etiologie toxica :
    o absenta simpt mm preexistenta sau cauze miopatice
    o debut dupa admin toxicului
    o rezolutie completa/partiala la retragerea toxicului
  • histopat : modif miopatice nespecifice
    o in formele severe – mionecroza (rabdomioliza) => mioglobinurie
62
Q

miopatia indusa medicamentos

A

o mm durerosi la palpare
o ↓FM
o congestie si edem tegumentar
o subfebrilitate
o in caz de rabdomioliza => urina de culoare maro, serul e roz (DD : porfirie – tablou de clinic de PNP, nu de miopatie)
- paraclinic : leucocitoza, diselectrolitemii, insuf renala, chiar mioglobinurie
- tratament : alcalinizare urina/diuretice, hidratare parenterala

63
Q

miopatia indusa de statine

A
  • prima generatie : din metaboliti fungici (lovastatina, pravastatina, simvastatina) – rar implicate in afectare musculara
  • statine de generatie noua sintetice (lipofile – Atorvastatina, Fluvastatina) – mai frecv toxice, mai ales in asoc cu fgemfibrozil
  • medicam cu liposolubilitate mai mare => potential mai mare de toxicitate (penetreaza mai eficient la nivel muscular)
64
Q

miopatia indusa de statine

A
  • clinic :
    o ↓FM proximal ; in decurs de sapt apare rigiditate
    o simpt variate : de la mialgii usoare => rabdomioliza cu mioglobinurie
  • paraclinic : CK ↑↑
  • sdr de autoanticorpi impotriva HMHCo-A reductaza
    o rar indus de statine
    o poate cauza miopatie necrotizanta
  • variantele uni gene (SLCO1B1) care codifica un polipeptid transportor de anion organici
    o pt status heterozigot – risc de 4.5x mai mare
    o pt status homozigot – risc de 17x mai mare
  • utilizarea cronica a statinelor => ↓ nivelurile ubiquinonei si ale prot ce leaga GTP
  • tratament : intrerupere/schimbare statina ; CK poate ramane ↑ chiar si pt cativa ani;
65
Q

miopatia la colchicina

A
  • colchicina e utilizata in tratam gutei
  • mecanism : probabil ca medicament interact cu tubulina
  • clinic :
    o subacut: mialgii, ↓FM mb proximal, ROT ↓, hipoestezie distal
    o in acut: miopatie necrotizanta – mai ales la cei cu insuf renala
    o RAR miotonie, paralizie hipoK
    o RAR afectare musculat craniana si diafragm
  • paraclinic:
    o CK↑/ N
    o EMG, ENG – aspect miopatic, dar si de PNP
    o biopsie – miopatie + neuropatie (cu vacuole marginite mai centrale – colorat Gomori)
  • intrerupere tratament => remitere simpt in cateva zile-sapt (pot persista trasat neuropatice)
  • alte medicam care pot produce miopatie sau neuropatie: amiodarona, cloroquina, hidroxiclroquina
66
Q
A