complicatii iatrogene neurologice Flashcards
mielinoliza pontina centrala caracteristici patol
- demielinizare central pontina care ocupa aproape intreaga baza potina
- macro: decolorare gri + granularitate fina in centrul bazei pontine; poate avea diam de cativa mm sau poate afecta aproapte intreaga punte ventrala
o intotdeauna exista o banda de mielina intacta intre leziune si supraf pontina
o posterior, poate atinge si implica lemniscul medial
o in cazuri avansate – implica si alte struct tegmentale
o f rar invadeaza mezencefalul
o nu se extinde niciodata pana la maduva spinarii
o pot aparea in plus focare mielinolitice extrapontine in capsula interna, subst alba profunda, corp calos (mielinoliza extrapontina)
o exceptional: leziuni simetrice in talamus, nucl subtalamic, corpii striati, corp geniculat lat si in subst alba cerebeloasa - micro : anomalia fundamentala = distrugerea tecii de mielina la nivel pontin cu crutarea relativa a axonilor si pastrarea intacta a cell nervoase din nucl pontini
o leziunile incep si sunt cel mai severe in centrul geometric al puntii – unde are loc necrozarea tesutului
o se obs fagocite si cell gliale in focarul demielinizat; nu se obs oligodendrocite
o fara semne inflamatorii
o lez similara dpdv microscopic cu cea din b Marchiafava-Bignami – rar asociata cu ea - etilism cronic => b Wernicke e asociata cu demieliniz osmotica
mielinoliza pontina centrala-caract clinice
- B=F; la toate varstele
- apare asociat cu alcoolismul cronic, encefalopat Wernike, polineuropatie
- cele mai multe apar in contextul altor afect medciale grave: insuf renala cronica dializata, insuf hepatica, limfom avansat, tumori, casexie, infectii bacteriene severe, deshidratare si tulb electroliticce, pancreatita hemoragica acuta, pelagra
- cand lez e mica 2-3 mm (asimpatomatica) – implica o mica parte din fibrele corticopontine sau pontocerebeloase
- in alte cazuri e ascuta de prezenta comei sau alte boli asociate
- in caz de afectare tracturi corticospinale => sdr piramidal bilateral, tulb deglutitie, mestecat, anatrie + afectarea refl pupilare, corneene, oculomotricitate, sensibilitate faciala;
o uneori msicarile oculare sunt limitate sau apare nistagmus
o ulterior (in zile): ROT accentuate, spasticitate piramidala, postura in extensie
o in cele din urma: sdr locked-in
± tremor, ataxie (extrapontin), dizartrie, stupor
mielinoliza pontina-dg si dd si paraclinic
- paraclinic – IRM cerebral : modif observabile dupa cateva sapt
o lez hipoT1 fara contrast sau hiperT2 in „aripa de fluture” a puntii - DD:
o infarct trunchi cerebral – debut brusc sau in trepte, asimetria semnelor de fibre lungi, implicarea extinsa a struct tegmentale pontine + ale mezencefalului si talamusului
o SM recurent-remisiva : rar produce sdr pontin pur
mielinoliza pontina etiologie si patogeneza
- antecedente obligatorii : crestere rapida a osmolalit serice la nivelurile normale/ peste normal
- cel mai frecv apare in corectarea rapida a hipoNa – Na seric initial < 130 mEq/l
o hipoNa singura sau hipoNa corectata lent nu au det boala - la pacientii cu arsuri => hiperosm serica extrema – factor important in producerea demielinizarii => osmolalitatea in crestere rapida poate fi o cauza a sdr de demieliniz osmotica
- toate regiunile mielinizate din creier sunt vulnerabile la ↑ rapida a osmolalit serice
- reguli : hipoNa nu trebuie corectata cu mai mult de 10 mEq/L in primele 24 ore si nu cu mai mult de 21 mEq/L in primele 48 ore
medicamente sedativ-hipnotice
2 grupuri :
1. barbituricele, meprobamat si cloralhidraat – rar folosite in prezent, inclouite de benzodiazepine
2. benzodiazepinele : clordiazepozid, lorazepam, alprazolam (Xanax), clonazepam, diazepam (Valium)
o avantaje : toxicitate si potential adictiv relativ scazute + interact minima cu alte medicamente
- asemanatoare sunt hipnoticele non-benzodiazepinice: zolpidem
barbituricele-mec de actiune
- in prezent mai sunt folosite : pentobarbital, secobarbital, amobarbital, tiopental, fenobarbital
Mecanism de actiune - toate sunt derivate din acid barbituric
- potenta depinde de constanta de ionizare si de solubilitatea lipidica
o ↑ solubilitatea lipidica => ↑ potenta, actiune mai rapida si mai scurta - barbituricele suprima transmiterea neuronala prin ↑ inhibitiei GABA-ergice si ↓ potentialele postsinaptice excitatorii
- punctele de actiune la nivelul SNC sun similare cu cele ale alcoolului si ale altor medicamente ce induc coma (inactivarea neuronilor de la nivelul format reticulate din tr cerebral sup)
- metabolizate in principal la nivelul ficatului; eliminate prin rinichi
intoxicatia acuta cu barbiturice
- simptomele si semnele variaza in functie de tipul si cantit de medicament, lungimea intervalului de timip ce a trecut de cand a fost admin
- barbituricele cu durata lunga de actiune (fenobarbital, barbital) – efectul sedativ-hipnotic dureaza ≥ 6h
- barbit cu durata de actiune intermediara (amobarbital) – efect 3-6h
- barbit cu durata scurta de actiune (secobarbital, pentobarbitla) – efect < 3 ore
- majorit efectelor fatale apar dupa intestia de secobarbital, amobarbital sau pentobarbital (>3g e fatal)
intox severa cu barbiturice
- apare la ingestia unei doze de 10-20x mai mare ca doza hipnotica orala
- caracteristic : coma + hipotonie, pupile miotice reactive, hipotermie si hipoTA
- pacient comatos, respiratie lenta superficiala sau neregulata ± edem pulmonar si cianoza, ROT pot fi absente, RCP absent sau in extensie
- in caz de coma profunda : abolirea refl corneean si de varsatura
o reflexul pupilar e pastrat ; dispare doar in caz de asfixie - in cazuri avansate : pupile miotice si slab reactive + depresie respiratorie marcata, reflexe oculocefalogire si vestibulo-oculare sunt abolite
- in primele ore de coma: pot sa apara posturi in flexie sau extensie sau rigiditate a membrelor, reflexe hiperactive, clonus plantar, Babinski
o persistenta lor => leziunile axonale s-au produs
o lipsa ↑ frecv respiratorii la stimuli nociceptivi e semnd e prognostic negativ - alte semne : hipotermie, puls slab si rapid, hipoTA marcata
- pacientii dependenti de barbiturice pot prezenta doar semne usoare de intoxicatie chiar si in caz de c% sanguine crescute pt barbiturice
management intox cu barbiturice
- intoxicatii usoare sau moderate → recuperare usoara, nu e necesar tratament special (exc: preventia aspiratiei pulmonare)
- pacient aresponsiv → masuri pt mentinerea functiei respiratorii si prevenirea infectiilor (IOT si aspiratie la nevoie) ; orice risc de depresie respiratorie sau hipoventilatie impune folosirea unui ventilator cu presiune pozitiva
- hemodializa sau hemofiltrarea cu carbune – daca au ingerat barbiturice cu timp de actiune prelungit
- la dependenti, recuperarea din coma e urmata de sdr de sevraj
abstinenta sau sindromul de sevraj
- dupa oprirea admin de barbiturice, starea pacientului se amel semnificativ in 8-12 ore
- ulterior : nervozitate, tremor, insomnie, hipoTA ortostatica, fatigabilitate
- in intoxicatia cronica, simptomele de sevraj pot sa nu fie evidente decat dupa 48-72 ore de la ultima D
- crize TCG dupa 2-4 zile de sevraj ; uneori poate sa apara status epileptic
o sensbilitate crescuta la lumina => mioclonii sau crize epileptice
o dupa convulsie poate sa urmeze o stare delirant-halucinatorie (~ delirium tremens) => deces
cloralhidrat
- unul din cele mai vechi, sigure, eficiente si ieftine medicam sedativ-hipnotice
- rar apare toleranta si dependenta la cloralhidrat
- intoxicatia cu cloralhidrat : ~ intox acuta cu barbiturice + mioza
o tratament similar cu cel din intox cu barbiturice
o decesul apare datorita depresiei respiratorii si hipoTA
o cei care supravietuiesc => semne de boala renala sau hepatica - combanatie cloralhidrat + alcool („Mickey-Finn”) => intoxicatie severa si amnezie
benzodiazepine
- aparitia lor a dus la scoaterea din uz a sedativelor mai vechi
- indicatii: anxietate, insomnie, hiperactivitate si ADHD, sevraj la alcool
o au proprietati anticonvulsivante – iv. poate controla statusul epileptic
o D mari de diazepam : in controlul spasmului muscular din tetanos, sdr „stiff man”
o Alprazolam: in tratam atacurilor de panica si altor stari de anxietate, adjuvant in afect depresive - alte benzodiazepine importante : lorazepam, flurazepam, triazola, clorazepat, temazepam, oxazepam, alprazolam, clonazepam
benzodiazepine
o Midazolam – admin iv., are actiune rapida → folosit pt sedare de scurta durata necesara pt unele proceduri (IRM, endoscopie), folosit in tratam status epileptic
- ef adv : tulb de echilibru si ameteala, sincopa, confuzie, tulb de memorie (mai ales la varstsnici)
o in D mari => alterarea constientei, dar cu mai putine efecte de supresie respiratorie si hipoTA
- flumazenil – antagonist farmacologic specific al efectelor de la nivelul SNC al BZD
o elimina rapid dar pt scurt timp efectele supradozajului de BZD
o mecanism: leaga receptorii diazepinici de la nivelul SNC => blocheaza activarea sinapselor inhibitorii GABA-ergici
o util in diag comelor de etiologie necunoscuta si in encefalopatia hepatica
- semnele de dependenta, desi rare, apar la consumatorii cronici de BZD
- sdr de sevraj ~ consum cronic al altor medicamente sedative: anxietate, neliniste, insomnie, convulsii
- pt pacientii care utilizeaza in mod cronic BZD, e necesara ↓ graduala a D pe o perioada de 1-2 sapt pt a diminua efectele sevrajului
buspirona
- face parte dintr-o clasa de anxiolotice
- are natura distincta => nu blocheaza sdr de sevraj al altor medicamente sedativ-hipnotice
- are efecte adv in cazul folosirii concomitente cu inhibitorii de monoaminooxidaza
medicamentele antipsihotice
- rol in controlul schizofreniei, al starilor psihotice si tulb afective (depresie, boala bipolara)
- actioneaza prin blocarea recept dopaminergici mezolimbici postsinaptici (de la D1 la D4)
o recept D1 – la nivelul striatului ; blocarea lor => efecte adv parkinsoniene
o recept D2 – situati in special la nivelul cortexului F, hipocampului si cortexului limbic
o recept D3 – la nivelul lobului T
o au si efecte de blocare adrenergica
o antipsihoticele noi „atipice” (clozapina) – blocheaza recept D2 si D3, insa au activit antagonista mult mai mica la nivelul striatului - 8 clase de medicamente antipsihotice :
1. fenotiazinele
2. tioxantenele
3. butirofenonele
4. alcaloizii din rauwolfia
5. deritat indolic (loxapina), si dihidroindolonic (molindona)
6. o difenilbutilpiperidina – pimozida – utila in sdr Gilles de la Tourette (ef adv : aritmii cardiace)
7. dibenzodiazepinele – clozapina, olanzapina
o preferati in controlul confuziei si psihozei in b Parkinson
o produc sdr metabolic - ↑ pongerala, alterarea metab lipidelor, intoleranta la glucoza
8. un derivat benzisoxazolic - risperidona
fenotiazinele
- cuprinde : clorpromazina, promazina, triflupromazina, proclorperazina, flufenazina, tioridazina, mesoridazina, trifluoperazina
- au efect psihoterapeutic + antiemetic (proclorperazina), antihistaminic (prometazina)
- utile in tratam psihozelor majore, in schizofrenie, in psihoza bipolara, hiperactivitate, delir
efecte secundare fenotiazine
- efectele secundare sunt serioase:
o icter colestatic, agranulocitoza, hipoTA ortostatica, react de sensibilitate ale pielii
o convulsii, depresie, tulb motorii extrapiramidale imediate sau tardive
o sdr neuroleptic malign – cea mai severe complicatie
o simptome extrapiramidale asociate cu fenotiazinele si butiroferone
1. sdr parkinsonian – cea mai frecv complicatie
cel mai frecv apar dupa cateva sapt de tratament
cauza : suprimarea dopaminei de la nivelul striatului
2. reactii acute diskinetice si distonice
miscari involuntare ale musculat facilae inf (perioral) si protruzia limbii, disfagie, torticolis, retrocolis, crize oculogire, spasme tonice ale unui membru
apar precoce in cursul tratam, uneori dupa doza initiala → dispar dupa intrerupere tratam
3. akatisia = neliniste interioara exteriorizata printr-o miscare persistenta a corpului si picioarelor si inabilitate de a sta nemiscat
tratam cu propranolol
4. diskineziile tardive
pot continua dupa indepartarea medicamentului cauzator
cuprinde diskinezii linguo-facio-buco-cervicale, miscari coreoatetozice si distonice ale trunchiului si membrelor, mioclonus difuz (rar), tremor perioral, dizartrie sau anartrie
miscarile se datoreaza hipersensibilit receptorilor dopaminergici de la nivelul ggl bazali, secundara blocarii prelungite a acestora de medicatia antipsihotica
5. sdr neuroleptic malign
butirofenone
- Haloperidolul (haldol) – singurul membru din acest grup
- aceleasi efecte terapeutice si adverse, dar cu efect neglijabil
- substitut eficient pt fenotiazine la cei care nu le tolereaza
- util in sdr Gilles de la Tourette si in tulb de miscare din coreea Huntington
tratamentul reactiilor adverse date de neuroleptice
- spasmele distonice acute → intreruperea medicamentului care le-a cauzat + admin Difenhidramina
+ admin atiparkinsoniene de tip anticolinergic (trihexifenidil, prociclidina, benztropina) pt a accelera recuperarea - diskineziile tardive → reducerea medicatiei antipsihotice la minimum necesar
o substitutia tratam cu antipsihotice „atipice” mai noi
o pot persista luni-ani sau pot fi permanente - diskineziile periorale, linguale si laringiente tardive → admin antiparkinsoniene
o Amantadina 50-100 mg x3/zi - diskineziile severe, in speciale axiale si cu simptome dizabilitante similare
o admin Tetrabenazina 75-300 mg/zi – det depletia de dopamina
sindrom neuroleptic malign
- post admin de neuroleptice, dupa zile, sapt sau luni de la institurea tratam neuroleptic
- rata mortalit intre 15-30% daca nu e recunoscuta si tratata prompt
- un factor genetic a fost incriminat intr-un nr mic de cazuri de sdr neuroleptic malign – polimorfism al genei recept D2
- agenti incriminati :
o haloperidol (butiroferone)
o derivati tioxantinici cu potenta crescuta
o fenotiazinele (clorpromazina, flufenazina, tioridazina)
o mai rar : prometazina
sindrom neuroleptic malign
- clinic : hipertermie maligna, rigiditate, stupor, TA instabila, diaforeza + alte semne de hiperactivit simpatica
o rigiditate + febra ridicata => afectare musculara si mioglobinurie
o soc => posibil lez cerebrale hipoxic-ischemice
o hipertermia maligna e declansata de inhalarea anestezicelor si de relaxante ale musculat scheletice la indivizii susceptibili - paraclinic : CK ↑ pana la 60000 U/L + mioglobinuria => insuf renala
sindrom neuroleptic malign
o Bromocriptina 5mg x3/zi (pana la 20mg x3/zi)
o Dantrolen iv. 0,25-3mg
o dupa ce a survenit coma, socul si anuria pot fi fatale, sau pot lasa pacientul in stare vegetativa
o se evita admin ulterioara a neurolepticului care a det sdr neuroleptic malign
- o capcana e reprezentata de interpretarea gresita a sdr neuroleptic malign ca agravare a psihozei → admin nerecomandata de medicatie antipsihotica suplimentara
- DD : meningita, insolatia, intoxicatia cu Li, catatonia, hipertermia maligna, reactiile distonice acute
imao
- monoamin-oxidaza : e localizata pe supraf externa a mitocondriilor din neuroni
o rol in catabolismul catecolaminelor
o la nivelul intestinului si ficatului – izoenzima MAO-A intervine in deaminarea feniletilaminei, tiraminei si triptaminei (toti fiind produsi ai catabolismului proteic) - inhibitorii de MAO-A permit aminelor din dieta (cu rol amfetamin-like) sa intre in sistemul circulator in cantit mare => elibereaza noradrenalina din terminat nervoase => ↑ AV si TA
- medicatia folosita in b Parkinson inhiba MAO-B – risc mai mic pt hiperTA
- inhibit de MAO blocheaza deaminarea oxidativa intraneuronala a aminelor formate in mod natural (norepinefrina, epinefrina, dopamina, serotonina) => acumularea acestor substante => efect antidepresiv
imao
o cel mai comun ef adv e hipoTA ortostatica
o altele : neliniste, agitatie, insomnie si anxietate
spasme musculare, miscari involuntare, parestezii
tulb vizuale, agravarea glaucomului
retentie urinara, eruptii cutanate, tahicardie, icter, impotenta, transpiratii
o la pacientii pot epileptici pot det manie si convulsii
o Iproniazid – excesiv de toxic pt ficat
o Tranilcipromina – poate produce o stimulare nedorita
imao
- preparate mai bine tolerate: isocarboxazid, fenelzina, tranilcipromina
- pacientii aflati in tratament cu inhibitori de MAO-A trebuie avertizati sa nu foloseasca fenotiazine, stimulante SNC si antidepresive triciclice si serotoninergice, nici amine simpatomimetice si alimente ce tontin tiramina
o combinatia de inhibit de MAO cu oricare din cele de mai sus poate induce HTA, aritmii atriale si ventriculare, edem pulmonar, AVC sau deces - meperidina + alte narcotice => diminuarea functiei respiratorii, hiperpirexie, agitatie si hipoTA
- inhibit MAO + barbiturice => cefalee occipitala severa, greata, varsaturi, midriaza, tulb de vedere
o tratam: fentolamina 5mg, nitroprusiat, labetalol, blocante canale de Ca - supradozaj inhibitori MAO => coma