cap 3-paraliziile Flashcards
1
Q
neuron motor periferic cons anatomice
A
Unitate motorie = celula nervoasa + axonii sai + fibrele musc pe care le inverveaza cell nerv
- misc ce necesita forte reduse → necesita putine unitati motorii mici
- misc ce necesita forte mari → necesita mai multe unitati motorii
- fibrilatie = activit izolata a fib musc individ denervate ← la cateva zile de la lezare nv motor; fibrele izolate nu pot mentine potential de membrana stabil; obs doar la EMG (potentiale mici, repetitive, de scurta durata)
- fasciculatie = contractie una/ mai multe unit motorii ← axon instabil si capabil sa genereze impulsuri spontane ← iritabilitate ↑ axon ← afectare neuron motor; vizibil cu ochiul liber; la EMG – potential de actiune muscular spontan, larg
- miokimii = contract spontane simultane/ secventiale ale mai multor unit motorii → miscari ondulatorii ale muschiului
- neuron motor distrus => atrofie de denervare in toate fib musculare inervate
2
Q
neuron motor periferic
A
- fiecare muschi mare e inverat de 2/ mai multe radacini spinale ant
- 1 singur nerv perif inerveaza completa 1 muschi/ 1 grup de muschi => dpdv topografic, paraliz in boli coarne ant/ rad ant ≠ paraliz in afectare nv perif
- coordonare agonisti-antagonisti, m sinergici si fixatori – prin reflexe spinale sub ghidajul stim senztiv proprioceptivi
3
Q
neuron motor periferic-control suprasegmentar
A
- controlul suprasegmentar al musculaturii axiale si musculat proximala a membrelor (mecanismele posturale antigravitationale) – mediat de tract reticulospinal si vestibulospinal
- miscarile de balans, mers ale musc extremit distale – mediate de tract rubrospinal si corticospinal
- neuronii motori mari din coarnele ant ( neuroni motori α) – actioneaza asupra fib musculare extrafusale
- neuronii motori mici din coarnele ant (neuroni motori γ) – act pe fib musculare intrafusale mici
- neuronii motori β – efect contractia ambelor, a fibrelor fusale si a fib extrafusale
4
Q
reflex de intindere musculara
A
- reflexelede intindere musculare si tonusul muscular = dependente de statusul neuronilor motori α, de fusurile neuromusculare si fib lor aferente si de neuronii mici din coarnele ant
- reflex de intindere musculare : percutie tendon => activarea fusurilor musculare => proiectiile lor aferente ajung la :
o neuronii motori α => impulsuri spre fib musc scheletice => contractie musculara monosinaptica
o interneroni inhibitori => neuronii motori α ai muschilor antagonisti => inhibare simultana - organul tendinos Golgi – receptor incapsulat aflat la nivelul de insertia a tendoanelor si aponevrozelor; stimulat de intinderea musculara; silention cand muschiul e relatax si in timpul intoinderii musculare pasive;
- fusurile neuromusculare + organ tendinos Golgi – rol in monit si calibrarea lungimii si fortei de contractie musculare in diverse conditii + rol in misc de balans ale membrelor
5
Q
neurotransmitatori
A
- acetilcolina – jonct neuromusculara
- aspartat, glutamat – tractul corticospinal
- glicina – eliberat de cell Renshaw (responsabile de inhibitie recurenta) si de interneuroni (mediaza inhibitia reciproca din timpul reflexelor)
- GABA – interneuronii din coarnele post
- L-glutamat, L-aspartat – elib din terminat aferente primare, interneuroni
+ axoni descendenti colinergici, adrenergici, dopaminergici
6
Q
paralizii cauzate de leziuni neuron motor periferic
A
- posibil afectarea muschilor in mod individual
- atrofie musculara importanta (↓ la 20-30% din vol intial in 3-4 luni)
- flaciditate, hipotonie musc, pareza flasca
- ROT abolite/diminuate
- RCP nu se produce sau in flexie
- posibil fasciculatii
- semne EMG de denervare (fibrilatii, fasciculatii, unde ascutite pozitive)
7
Q
cauze afectare neuron m p
A
afectare neuron motor spinal, rad ant, nervi spinal/ periferic
- paralizie flasca + areflexie + tulb senzitive => afectar nerv mixt (motor si senzitiv), sau afectarea ambelor radacini spinale
- daca tulb senzit lipsesc => lez in subst cenusie maduva spinarii, rad ant, ram motorii a unui nerv periferic, izolat doar la nivelul axonilor motori
NB: lez de tract corticospinal pot aboli temporar refl miotatice (soc spinal) => ROT abolite, flaciditate musculara, hipotonie musculara (mieaza pt un timp lez NMP)
- frecv: lez spinale acute si profunde; mai rar: lez tr cerebral, emisfere cerebrale
- cauza: intreruperea impulsurilor descendente tonite excitatorii
o atenuat de admin naloxonei (antag opiacei) => rol partial al opiaceelor endogene stocate la nivelul terminat distale ale neuronilor din subst cenusie periapeductala
o dupa epuizarea opiaceelor => inceteaza inhibitia presinaptica a neuronilor motori periferici => incepe perioada de spasticitate (caracteristica lez de NMC)
8
Q
neuron motor central
A
Tractul piramidal: orig in cortexul cerebral => traverseaza SA subcorticala (coroana radiata) => capsula interna (bratul post) => pedunculi cerebrali => baza puntii (partea ventrala) si piramidele din reg sup a bulbului => incrucisare in reg sup a bulbului (70-80%; restul coboara ipsilat prin tractul cortcicospinal anterior) => cordoanele lat ale MSp
9
Q
neuron motor central-cai indirecte
A
– prin care cortexul influenteaza neuronii motori spinali:
- fascic rubrospinal
- fascic reticulospinal
- fascic vestibulospinal
- fascic tectospinal
+ cai descendente propriospinale = serie de fibre scurte (se intind pe 1-2 segm), situate langa subs
10
Q
origine tract piramidal
A
- cortex motor si premotor (ariile 4 si 6)
- cortex motor suplimentar
- cortex somatosenzitiv primar (ariile 3, 1, 2)
- cortex parietal superior (ariile 5, 7)
Colaterale tract piramidal: catre striat, talamus, nucleu rosu, cerebel, subst reticulata - fibrele neincrusitate (tractul corticospinal ant) – explica sincineziile (= miscari in oglinda care apar in timpul efortului depus pt efectuarea unei activit motorii fine)
Majoritatea tracturilor cortico-spinale se termina la nivelul cell nervoase din zona intermediara (interneuroni), iar de acolo impulsurile sunt trans cell din coarenele ant. Doar 10-20% din fibrele corticospinale stabilesc conex sinaptice DIRECTE cu neuronii motori mari ai coarnelor ant.
11
Q
sincineziile
A
misc involuntare in sdr de neuron motor central la niv membrelor paralizate
- asociate:
o misc /activit reflexe (cascat, stranut)
o misc voluntare mb sanatoase
- tipuri:
1. globale: contr globale mb paralizate declansate de acte reflexe (cascat, stranut, sughit)
2. de imitatie: mb paralizat schiteaza o miscare in oglinda fata de misc mb sanatos impotriva rezistentei
3. de coordonare: mb paralizat este deplasat activ, voluntar prin actiunea grup musc neafectate => contract musc si la niv grupelor musc mb paralizat
12
Q
cortex motor-aria motorie a cortexului cerebral
A
- det miscari prin stim minima
- la nivelul lui sunt reprezentate grupele musc ale fetei, mb sup, trunchiului si mb inf contralat (enumerate dinspre inf spre superior); cu cat miscarile sunt mai fine, cu atat zona are reprezentare mai extinsa cortical
- influentata de imp de la ariile corticale parietale (miscari initiate de perceptii senzitive), prefrontale (miscarile planificate), premotorii, autidive, vizuale, chiar si limbic (prob rol de a media motivatia si atentia)
13
Q
A
14
Q
aria premotorie 6
A
- necesita stimuli de intensit mai mare
- are 2 parti:
o caudala (aria 6a) – stim ei det raspunsuri ~ stim aria 4; imp din 6a e transmis prin 4
o rostrala (aria 6b) – stim ei det miscari cu aspect generalizat, predom la nivelul musculat proximale a membrelor; imp din 6b nu trec prin 4 (parapiramidale)
Miscarile generate in cortexul motor si premotor sunt ghidate prin informat senzoriale vizuale (aria 7) si tactile (aria 5) si sunt mentinute prin mecanisme posturale adecvate
15
Q
aria motorie suplimentara
A
- cea mai anterioara portiune a ariei 6, pe supraf mediala a emisf cerebrale\
- stim ei det miscari grosiere ipsilat/contralat, contractii tonice bilat ale membrelor, miscari de rotatie a capului si ochilor + contractia tonica a mb sup contralat
In aceste arii corticale se mai proiecteaza fibre de la striat, globus pallidus si cerebel.
16
Q
terminatiile tractului corticospinal si al altor tracturi descendente
A
- Tracturile corticospinal si corticobulbar (piramidal)
- se proiecteaza la toate nivelurile MSp si tr cerebral
- terminatii: nucl proprii ai coarnelor post si zona intermediara a subst cenusii medulare; o parte se conecteaza direct cu neuronii motori mari din coarnele ant MSp/ sau nc motori ai nv cranieni – inerveaza muschii detegelor, fetei si limbii => grad inalt de fractionare a miscarilor
17
Q
A
- Calea ventromediala – cu origine in:
- tectum (tractul tectosinal)
- nucl vestibular (tractul vestibulospinal)
- cell reticulate pontine si bulbare (tractul reticulospinal)
⇨ se termina la niv interneuronilor din reg ventromediala a subs cenusii spinale
- rol: miscarile axiale – mentinerea posturii, miscarile integrate ale corpului si membrelor si miscarile complete ale membrelor - Calea laterala (tract rubrospinal) – deriva din reg magnocelulara a nucl rosu
- se termina la nivelul partilor dorsale si lat ale interneuronilor spinali
- rol: miscarile independente ale extremit (in special ale mainilor)
2+3 = controleaza stabilitatea extremit cefalice, a gatului si corpului in relatie cu extremit cefalica si postura corpului in raport cu miscarile membrelor
- lez extrapiramid => posturi anormale (ex: distonie hemiplegica), ↑ tonus la nivelul gatului si exagerarea refl vestibulare, rigiditate tip decerebrare
18
Q
paralizii cauza de leziuni ale neuronilor motori centrali
A
- inreruperea caii caorticospinale oriunde pe traiectul ei: cortex cerebral, subs alba subcorticala, capsula interna, trunchi cerebral, MSp
- lezarea coroanei radiate si/sau capsula interna poate afecta simultan sistemul corticospinal si cel extrapiramidal;
- cand hemiplegia e severa si permanenta => sunt implicate mai multe structuri, nu doar calea lunga directa corticospinala
- leziune cortex motor (aria 4) => hipotonie si paralizie mm distali ai membrelor contralat
- leziune cortex premotor (aria 6) => paralizie, spasticitate si ROT vii contralat
- lez cortex motor suplimentar => reflex de apucare contralat
- Legea lui Brodbent: lez NMC deasupra nc facial din punte => afectare MS>MI, dar si afectare a musc limbii si partea inf a fetei
- singurul loc unde fibrele corticospinale sunt complet izolate – tractul piramidal din bulb
o lezare => initial hemiplegie flasca, cu crutarea fetei
19
Q
leziune neuron motor central
A
- o leziune PURA a tractului piramidal NU DETERMINA SPASTICITATE
- afectare musc pe grupe, niciodata individual
- usoara atrofie musc (rezultat al lipsei de utilizare)
- spasticitate musc
- mm cu inervatie bilaterala: ochi, mandibula, faringe, ½ fata sup, laringe, gat, torace, diafragm, abdomen – afectate usor/deloc – acesti mm au intervatie bilat
- ROT vii, RCP in extensie
- FARA fasciculatii
- fara semne EMG de denervare (examinare EMG normala)
- rar paralizie completa pt perioade indelungate asa cum se intampla in distrugerea cell coarne ant
- senzatie de efort crescut si fatigabilitate cand pacientul efectueaza misc cu mm afectati
- soc spinal = lez acuta, completa, bilaterala a NMC din maduva coloana (cervicala, toracal, lombara) => paralizie cu hipotonie si abolirea reflexelor spinale in jos => ulterior spasticitate
20
Q
spasticitate hiperrot si babinski
A
- spasticitate – activitate inegala a reflexelor tendinoase, mm antigravitationali, afectati mai mult in lez NMC
o tonus dependent de velocitate = fen lamei de briceag: la misc pasiva rapida membrul se misca usor pe o distanta foarte mica => brusc, rezistenta musculara ↑ rapid pana la un anumit punct => pe masura ce extensia pasiva (MS) sau flexia pasiva (MI) continua, rezistenta dispare
o caracteristic: ↑ rezistenta muschilor la intinderea pasiva in corespondenta cu velocitatea
o daca membrul afectat e mobilizat pasiv foarte incet, tonusul muscular nu se modifica
o nu exista relatie direc proportionala cu ↓ FM
o MS – tendinta de a adopa o pozitie in flexie si pronatie
o MI – pozitie in extensie si adductie (rotatie externa)
o tratam: prin inhibarea neuronilor gamma mici (↓ spasticitate + ROT vii)
21
Q
A
22
Q
fiziopatologic
A
▪ tractul reticulospinal dorsal (inhib pe reflexele de intindere)
▪ tracturile reticulospinal medial si vestibulospinal – faciliteaza tonusul extensorilor
▪ in lez cerebrale si capsulare ↓ inhibitia corticala => hemiplegie spastica
▪ in lez MSp e afectat si tractul reticulospinal; daca acesta e crutat => doar pareza, pierderea reflexelor de postura si posibil eliberarea refl de flexie (fenom Babinski)
23
Q
babinski
A
= extensia halucelui + extensia si raspirarea celorlalte degete MI la zgarierea marinii laterale a fetei plantare a piciorului (de la calcai => degete)
o prezent in mod normal la sugari, dar care dispare
o in mod normal – flexie/ reflex de scurtare a piciorului = raspuns flexor protectiv
o persistenta/ reaparitia la copii sau adulti => leziune tracat corticospinal
o Babisnki => tripla flexie: sold, copsa si glezna (dorsiflexie)
o apare datorita dezinhibitiei/ eliberarii programelor motorii de origine spinala
- clonus – asoc spasticitatii; apare ca raspuns la o intindere brusca, sustinuta; necesita functionarea:
o relaxarii musculare corespunzat
o integritatea mecanismelor spinale de intindere musculara
o hiperexcitabilitatii sustinuta a motoneuronilor α si γ
o sincronizarii ciclurilor contractie-relaxare a fusurilor musculare
24
Q
A
- iradierea reflexelor (asociat spasticitatii) – rezultatul propagarii vibratiilor de la os la mm => stimuleaza fusurile musculare excitabile de-a lungul traseului sau
- semn Hoffmann, reflex adductiei incrucisate a mm coapsei – alte manif a hiperreflectivitatii
- inversarea reflexelor – lez coll cervicala C5-C6 => refl bicipital si brahioradial sunt abolite, si doar mm triceps si flexor al degetelor (care au arcuri intacte) raspund la percutie radius distal
25
leziuni cerebrale bilaterale
o reflex maseterin = contractii ale mm maseteri la percutia barbiei
o contractii bruste ale mm orbiculari ai gurii la percutia port sup/ coltului gurii
o in cazuri severe => + paralizia/ lentoarea misc voluntare la niv musculat fetei, limbii, laringelui si faringelui (spasticitate bulbara sau paralizie „pseudobulbara”)
26
AFECTARE NMC-ROT
ROT (reflex monosinaptic):
o exacerbate, vii, cu bruschete si amplitudine exagerata
o ↓ inhibitia supraspinala
o reflexe afectate (+ frecv insotite de clonus)
▪ bicipital, stiloradial C5-C7
▪ tricipital C6-C8
▪ rotulian L2-L4
▪ achilean L5-S2
- r cutanate = reflexe polisinaptice, extrinseci => ↓ (cutanat abd, cornean, velopalatin, faring)
- r patologice:
o Babinski, Oppenheim (tibie), Chaddock (maleola lat) => ext planta
o Rossolimo (lovire sub metatarsian I) – flexie deget MI
o Marinescu-Radovici (palmomentonier) - ! posibil tr CS NEINCRUCISATE
o r de supt, r glabelar (fata)
+ spasticitate, ↓ FM predom antigravitationala – flexori la MS si extensori la MI (recuperare → tremor, coreoatetoza)
o MS – tendinta de a adopa o pozitie in flexie si pronatie
o MI – pozitie in extensie si adductie (rotatie externa)
27
MODIF BIOCHIMICIE ce stau la baza spasticitatii
- acidul glutamic – neurotransmit tract corticospinale
- GABA si glicina – inhibitori majori la nivelul MSp
o baclofen (derivat din GABA), diazepam, progabid - ↓ eliberarea transmitatorilor excitatori din terminat presinaptice ale terminatiilor aferente primare
- intreruperea fibrelor ↓ noradrenergice, dopaminergice si serotoninergice – implicate in generarea spasticitatii
28
tulburari motorii cauzate de leziuni ale lobului parietal
- imposibilitatea de a mentine o postura stabila a MS intins atunci cand inchide ochii si nu poate exercita contractie stabila
- afectarea miscarilor de explorare si de manipulare a obiectelor mici
- scade viteza miscarilor rapide
- leziunile parietale post (ariile 5, 7) sunt mai severe decat cele ale reg ant (ariile 3, 1, 2); la pac cu deficite severe, ambele regiuni sunt afectate
29
apraxia si alte tulburari neparalitice
Apraxia = pierderea abilitatii de a executa activitati invatate anterior, in absenta parezei, ataxiei, tulb de sensibilitate sau extrapiramidale care ar putea explica deficitul
3 tipuri (initial):
o ideatorie
o ideomotorie
o kinetica a membrelor
► foarte dificil de a le separa in practica
+ altele: oro-buco-linguala, de imbracare, de constructie, apraxie motorie de dezvoltare
- Actiunile planificate sau la comanta sunt initial conceptualizate in lobul parietal al emisferei dominante (integreaza info vizuale, auditive si somestezice).
- Initierea si planificarea activit complexe – lobul frontal. Lez lob frontal => abulie, „tonuns cortical” diminuat => o activit complexa nu va fi initiata sau sustinuta suficiet de mult timp pt a fi finalizata
30
apraxia ideatorie
inabilitatea de a imagina sau formula o actiune la comanda (what to do?)
- lez ale ariilor senzoriale 5 si 7 din lobul P dominant, arie motorie suplimentara si premotorie bilat + conexiunilor lor integrale
- apraxie MS bilat: lez parietala stg (girusul supramarginal sau lobul parietal sup, cortical sau subcortical)
- aprax MS dr: lezine tract subcortical (fascicul arcuat) deconecteaza cortexul P stg de F stg
- aprax MS stg: lez ce deconecteaza arii premotorii de asoc stg de cel drept
- lobul F stg nu reuseste sa activeze lobul F dr (F dr nu primeste date de la P stg)
31
apraxia ideomotorie
= pacientul cunoaste si isi aminteste actiunea planificata, dar nu o poate executa cu nicio mana (how to do?)
- probabil intreruperea conexiunilor dintre ariile enumerate mai sus
32
apraxia kinetica a membrelor
neindemanare si stangacie care este rezultatul inabilitatii de a conecta sau izola in mod fluid miscarile mainii sau bratului (gesturile, misc complexe pot fi efectuate)
- neindemnarea MS disproportionat fata de paralizie/ tulb de sensibilit, dar gesturile si miscarile complexe pot fi realizate
- specific: afectarea misc fine, fractionate a degetelor
- apraxia prin simpatie: pareze care mascheaza (ascunde) apraxia pe o parte, insa prezinta fragm misc fine a degetelor pe cealalta parte
33
apraxia oro-buco-linguala
- cea mai frecv intalnita
- data de lez ale girusul supramarginal stg sau cortexul motor de asociatie stg
- poate fi sau nu asoc cu apraxia membrelor
- pacientul nu poate efectua micari ale fetei la comanda (lins buzele, stins chibritul, tuguiat buzele etc), desi se descurca mai bine la imitarea miscarilor
- lez a ariei motorii a fetei de pe stg => apraxie musc faciala bilat + asoc posibila cu apraxie verbala sau dizartrie corticala (afazie Brocca)
34
alte apraxii
Apraxia mersului – NU este apraxie! (mersul nu e actiune invatata)
Apraxia de imbracare si de constructie – lez parietala nondominant
- probabil are la baza fenomen de extinctie senzitiva si afectare a perceperii spatului extrapersonal
Apraxie motorie de dezvoltare – copiii cu boli SNC cu retard mental nu pot invata misc secventiale
35
testarea apraxiei
- observarea act pacientului in cazuri simulate: imbracare, spalare, ras, utilizarea tacamurilor
- comenzi pt activitati simbolice: la revedere, salut militar, strangerea pumnului ca la nervi, pupat
- imitarea unor actiuni ale examinatorului
- la final: cum ar bate un cui, s-ar spala pe dinti, cum ar scoate un pieptan din buzunar si s-ar pieptana sau activitati mai complexe: sa aprinda si sa fumeze o tigara, descarerea unei cutii de suc si turnare in pahar si sa bea
- ! pacientul poate efectua activitatile automat pus in context
36
monoplegia fara atrofie musculara
= pareza/plegia mm. intregului membru (NU grupe mm izolate)
- frecv pareza asimptomatica a altui mb asociat (hemipareza/ parapareza)
1. Monoplegia fara atrofie musculara – mai rara
- frecv cauzata de lez corticala sau medulara prin lez vasc, abces, tumora, SM
- frecv mai mica a lez subcorticale – intrerupe selectiv caile motorii pt mb/portiune mb
- afectare NMC => spasticitate, ROT ↑, Babinski prezent
o in acut: ROT ↓/abolite, fara atrofie mm (sapt)
36
fenomenul de mana straina
- involuntar, mb sup efectueaza miscari complexe si cu scop: intra in buzunar sau in poseta, mana se plaseaza in spatele capului, trage de mana cealalta sau de o parte ca corpului, descheie nasturii de la camasa imediat ce au fost incheiati de cealalta mana; acestea pot aparea chiar si in somn
- pacientul constientizeaza miscarile, dar simte ca nu le poate controla; isi recunoaste membrul ca fiind al sau (fara anosognozie)
Cauze:
- infarct in terit ACA contralat, ce include corpul calos; cand e implicat corpul calos => conflict intre actiunile mainilor
- fenom similar in lez ariei motorii suplimentare de orice cauza
- AVC in terit ACP, fiind asociat cu hipoestezie
37
38
monoplegia cu atrofie musculara
– mai frecv MI > MS
- lipsa utilizarii in timp indelungat (atrofie prin neutilizare < atrofia din afect neuron motor perif - NMP)
- in atrofia prin neutilizare - ROT normale, EMG normal
- lez NMP cu denervare muschi (medulara, rad spinale, plex, nervi) => atrofie ↑ a intregului membru sau doar partial, ROT absente, fibrilatii/fasciculati
- denervare partiala: EMG cu nr ↓ potentiale de unitati motorii (denervare partiala), fasciculatii fibrilatii
- monoplegia brahiala:
o la nou-nascut => traumatism plex brahial la nastere
o la copil: polimiozita sau infectia virala medulara
o la adult: siringomielie, SLA, lez plex brahial
- MI – mai frecv; in lez maduva toracica (trauma, tumora, mielita, SM, ef postradiatii) – acestea determina atrofie severa sau paralizia tuturor/majorit mm unui membru
- DD: dupa modul de debut si evolutie
39
hemiplegia
cea mai frecv; lezare a cailor corticospinalee
- lez corticala (cortex, corona radiata, capsula int) => PFC + MS + MI contralat, crize, afazie, anosognozie, astereognozie, atopognozie, HHO, apraxie
- lez tr cerebral (trat corticospinal si corticobulbar din punte, mezencefal) => PFC + MS + MI contralat + lez de nervi cranieni/ anomalie segm ipsilat = sdr altern
o mezencefal – sdr Weber = lez n III ipsilat
o punte inf – sdr Millard-Gubler = lez n VII sau n VI ipsilat
o bulb – n XII, XI ipsilat (afectare limba, faringe, laringe)
o lez piramidala joasa => plegie (flasca) MS + MI contralat doar; crutarea fetei si limbii; recuperare favorabila
- atrofie prin lipsa de utilizare; atrofia din lez NMC << NMP
- lez medulare – Sdr Brown Sequar – pareza ipsilat, atrofie ↑↑ + afectare sensibilit vibratorie si MAK de aceeasi parte + afect sensib termo-algica de partea opusa
- lez cortex motor la nou-nascut/ copil => retard in dezvoltarea musculaturii si sist osos la nivelul membrelor afectate
- cauze: AVC ischemic/ hemoragic (frecv mare), trauma/contuzie, hemoragie subdurala sau epidurala, tumori cerebrale, boli demielinizante, abces cerebral, complic meningita/encefalita
- !! migrena cu hemiplegie – hemipareza alternanta tranzitorie
40
paraplegia
- cauze: boli ale MSp, rad nervoase, nervi periferici
- acuta – DD: cauza spinala (soc spinal => ROT abolite, flaciditate) / paralizie neuropata
- lez spinala acuta (intrinseca/extrinseca - compresie):
o pareza mm. sub nivelul leziuniii
o tulb de sensib cu nivel pe trunchi (lez subst albe) – toate (spinotalamic, cordon post)
o afect bilat => tulb sfincteriene
- lez n perif
o afectare mm distal > prox (exc: Guillaine-Barre, porfirie, neuropatie distala)
o tulb senzit distal > prox cu un tip predom (ex: DZ – vibratorie!)
o tulb sfincteriene absente/tranzitorii
41
42
paraplegia acuta
o frecv traumatism medular de obicei asoc cu fractura-dislocarea vertebrelor
o mai rar:
▪ hematomielie (malf vasc sau care da ischemie, infarct a spinala ant sau ocluzie rr segmentale din Ao datorita unui anevrism disecant, ateromatoza, vasculita, embolie nc pulpos)
▪ hemoragie epidurala/subdurala (ACO!)
▪ fistula arterio-venoasa situata in dura reg lombare
● la barbati cu discopat cronica
● inchidere sunt => reversibil
o la copii: mielita transversa (demielinizanta)
43
# p
paraplegia subacuta
ore/zile): mielita postinfectioasa, mielopatie demielinizanta/necrotizanta, abces epidural, T cu compresia maduvei
o DD: poliomielita paralitica, sdr acut Guillain-Barre (predom motor)
44
45
paraplegia cronica
- CRONICE cu debut in perioada adulta
o SM, tumori – cel mai frecv
o protruzie disc sau spondiloza cervicala (pe canal ingust congenital)
o abces epidural sau alte infectii (TB, fungice, boli granulomatoase, HIV, HTLV-1, meningomielita sifilicita)
o boala neuronului motor
o degenerescenta combinata subacuta(deficit B12 + Cu)
o lipomatoza epidurala
o siringomielie
o neuromielita optica
o bolil degenerative ale cordoanelor lat si post
- CRONICE aparute la copii:
o frecv – dezvoltare motorie intarziata
o boala sistemica – rahitism, retard mental
o bolile cerebrale congenitale det de leucomalacia periventric (MI > MS) – cauza majorit cazurilor de diplegie infantila; prezenta la nastere, devine manifesta in primele luni de viata (evidenta pe masura ce se dezvolta sist motor)
o mai frecv procese musculare/neurologice
o malform congenitale sau leziuni la nastere
o copil mai mare, adolescent: ataxie Friedreich, paraplegie familiala, distrofie musculara, tumori, PN cronice, mielita transversa
46
cvadriplegia
- lez la nivel cervical (rar toracal sau lombar) – toate cele enumerate mai sus la paraplegie
- lez cervicala inf prin ocluzie a spinala ant => se adauga nivel de sensibilitate in reg toracica, sub nivelul leziunii afectare sensib termo-algica; iar restul normal
- posibil MS flasc + areflexie (lez NMP), iar MI spastice + ROT vii (lez NMC)
- daca apare durere – frecv gat si umeri + parestezii MS
- daca sunt lezate cordoanele post => parapareza poate fi insotita de ataxie
- compresie C1/C2 => frecv dislocare proces odontoid, artrita reumatoida, boala Marquio (ingros durala)
- sdr progresiv „in ace de ceasornic” – mono (MS) => bi (MS) => tri (MI) => tetra – tumori sau leziuni compresive in zona foramen magnum si reg cervicala sup (+ SM, inflamatie)
- AVC repetate bilat => tretraplegie + sdr pseudobulbar
- rar – infarct piramidal bilat medular prin ocluzie aa. vertebrale sau spinale ant
- la copii: intotdeauna retard psihomotor, tulb de dezvoltare, anoxie la nastere, boli metabolice cerebrale (ex: leucoencefalopatia metacromatica)
47
triplegia
- rar obs; mai frecv, al IV-lea membru prezinta slabiciune musculara/hiperreflexie, sdr fiind de fapt o tetraplegie incompleta
- poate semnifica o lez in evolutie la nivelul maduvei cervicale sup / jonc cervico-medulara (Ex: meningiom in zona foramen magnum, SM, lez inflamatorii sau neoplazice)
- timpuriu: Babinski bilat
- putine semne senzitive
- posibila combinatie de paraplegie (lez MSp toracale) + lez separata unilat maduva cervicala/ lez situata mai sus ce det hemipareza
48
paralizia unor grupe musculare izolate
- lezare 1/mai multi n perif sau radacini spinale adiacente
- ↓ FM grupa musc + hipoestezie in terit nervului lezat
- nv complet lezat => atrofie, ROT abolite, tulb vasomotorii, sudorale a tes subcutanat (cronic)
- ENG, EMG utile
- daca nu exista dovezi de boalan NMC/NMP + afectare unele miscari => de cautat: tulb de sensibilit MAK, ataxie cerebeloasa, rigiditate cu tulb de postura si miscare (lez ggl bazali); daca nu se descopera nici acestea => de cautat apraxie
49
paraliziile musculare si spasmele fara modificari vizibile la nivelul nervilor si muschilor
- in boala de jonctiune neuromusculara, boli musculare
o Miastenia Gravis
o miopatiile inflamatorii
o distrofiile musculare
o miotonia congenitala (boala Thomsen)
o paralizia periodica familiala
o tulb metab K, Na, Ca, Mg
o botulismul
o muscaruta de paianjen vaduva neagra
o sdr stiff-man
o miopatiile tiroidiene si din alte boli endocrine
- anomalie fiziologica, biochimica => EMG, teste biochimie si histochimice, studii de microscopie electronica
50
paralizia psihogena
cronica:rot normale, fara babinski si fara atrofie
acuta:la mobilizare: membre lente, ezitante sisacadate cu o contractie simultana antago/agonisti- "slabiciunea care tradeaza"
lipsa efortului depus pentru mobilizare: evidenta
slabiciune musculara inconstanta
forta de contractie ameliorata prin incurajare
Semnul Hoover si trunchi-coapsa:
-plasarea ambelor maini sub calcaie si cerem sa impinga in jos--> simtim apasarea in jjos din partea membrului inferior neparalizat si pe urma ridica cate un picior
in paralizia adevarata-nu simtim presiunea in jos a membrului paralizat
