cap 9 alte tipuri de sensibilitate somatica Flashcards

1
Q

organizarea sensibilitatii-somestezia

A

2 mari categorii de receptori:
A. Cei din piele – intermediaza sensibilitatea superficiala (exteroceptori)
- foarte numerosi
- 4 tipuri de experiente senzitive: caldura, frig, atingere, durere – senzatii, simturi
B. Cei din structurile profunde (proprioceptori)
- informatii privind pozitia corpului sau a unei parti a corpului
- forta, directia si amplitudinea miscarilor articulatiilor – simt kinestezic
- presiunea dureroasa sau nedureroasa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

mecanismele sensibilitatii cutanate

A

Celule receptoare = n. biolari cu pericarioni în ggl. ramurilor post. și axoni cu sinapsă în coarnele post. medulare / trunchi cerebral → cerebel și talamus → girus postcentral
Teoria specificitatii – postulata de Frey – pentru fiecare stimul exista un receptor specific
Receptori ai stimulilor senzitivi:
- atingere = corpusculi Meissner – terminatie incapsulata, mielinizata
- presiune = discuri Merkel – conectat la fibre senzitive mari
- căldură și întinderea pielii = corpusculi Ruffini – conectat la fibre senzitive mari
- rece = corpusculi Krause
- vibrație și gâdilat = corpusculi Pacini – terminatie incapsulata, mielinizata
- durere = terminații nervoase libere (nemielinizate) – sunt inconjurate de celule Schwann, dar nu sunt mielinizate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

tracturi medulare

A
  • sensib. tactilă grosieră – spinotalamic anterior 3N
  • sensib. termo-algezică – spinotalamic lateral 3N
    → (ambele): încrucișare la nivel medular – lemnisc spinal
  • sensib. tactilă fină, vibratorie, MAK constienta (se încrucișează în bulb) → cordon medular posterior = gracilis (medial – pt. MI + trunchi inf) + cuneat (lateral – pt. MS + trunchi sup)
  • sensib. MAK inconștientă – spinocerebelos ant. și post. (2N)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

semiologia analitica a sensibilitatii

A

Fibrele pentru sensibilitatea tactila, de presiune, temperatura si durere, daca sunt partial lezate, devin hiperexcitabile si genereaza impulsuri ectopice de-a lungul traiectului lor, fi spontan, fie ca raspuns la abundenta naturala de impulsuri generate de stimuli Aceste senzatii subiective sunt percepute de pacient ca:
- Disestezii – senzatii severe sau deranjante
- Parestezii – senzatii anormale aparute spontan cu caracter de arsura/furnicatura/intepatura/amorteala
- Durere si allodinie – un tip de stimul genereaza alt stimul (ex.: o simpla atingere poate genera durere)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

descrierea unei senzatii poate indica tipul de fibre implicate

A
  • Parestezii, furnicaturi, vibratii – fibre groase/mari (din nerv sau cordoane posterioare)
  • Arsura, caldura, rece – fibre subtiri/mici
  • Intepaturi dureroase – fibre subtiri + groase
  • Pseudocrampe – probabil disfunctie de fibre groase
  • Senzatie de constrictie in banda – afectarea lemniscului medial
  • Durere lancinanta – neuropatie de fibre subtiri si radiculopatie
  • Hiperalgezie – lezare partiala a nervului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

sensibilitatea deficitara din punct de vedere obiectiv

A
  • Anestezie – absenta totala a perceptiei (termoanestezia, analgezia, anestezia tactila, pallanestezia sau apallestezia – pierderea simtului vibrator)
  • Hipoestezie – diminuarea tuturor modalit senzitive, superficiala sau profunda (termohipoestezia, hipoalgezia)
  • Hiperestezie – perceptie exagerata
  • Hiperpatie – perceptie exagerata si neplacuta (hiperalgezie)
  • Alloestezie si allestezie – un stimul tactil sau dureros aplicat in jumatatea corpului afectat de pierderea sensibilitatii este perceput contralateral sau pe aceeasi parte dar la o distanta mare
    o In lez putaminale dr (hemoragii), lez anterolaterale ale MSp cervic
    o Depinde de existenta unui tract spinotalamic ipsilateral neincrucisat
  • Romberg nesistematizat ; ataxie senzitiva – mers nesigur la intreruperea controlului vizual
  • Localizare precisa – dermatoamele = arii tegumentare inervate de o pereche de nervi
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

din punct de vedere topografic

A
  • Nervi periferici – polineuropatie, mononeuropatie, plexopatii (ultimele 2 pot fi asociate cu deficit motor)
  • Radiculopatii (frecvent durere); in poliradiculonevrita – nivel de sensibilitate cu evolutie ascendenta
  • Sindroame medulare:
    o hemisectiune medulara
    o sectiune medulara completa
    o siringomielie (afectare selectiva a sensibilitatii)
    o tabes dorsal (tulburare de sensibilitate profunda, ataxie senzitiva si tulburare de mers) frecvent deficit de vit B12
    o SM
    o infarct in teritoriul arterei spinale ant. (tracturi spinotalamice + corticospinale bilateral) – rezulta paraplegie + anestezie termoalgezica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

sindrom de trunchi cerebral /talamic

A

o Siringobulbia (disociatie senzitiva faciala de tip siringomielic)
o Sindrom bulbar lateral (AVC terit a. Cerebeloase inf) , sdr. Wallenberg
o Infarct mezencefalic – sdr. Bennedikt
- Sindrom talamic – hiperpatie greu controlabila la nivelul hemicorpului contralateral

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

sindrom senzitiv cortical

A

– leziuni la nivelul cortexului parietal sau al proiectiilor talamocorticale
o Pac nu poate face discriminarea senzitiva si de a integra spatial si temporal informatia senzitiva
o Afecteaza perceptia senzitiva complexa, dar lasa modalitatile senzitive primare putin afectate
o Testata prin discriminarea a 2 puncte, grafestezie, aprecierea texturii , marii si formei obiectelor
o Somatognozia (identificarea segmentelor propriului corp)
o Schema corporala
o Strereognozia (capacitatea de a identifica obiecte prin palpare)
o Dermolexie
o Topognozie (identificarea locului atins)
o Discriminare tactila (2 stimuli tactili apropiati)
o Stereoanestezie = incapacitatea de a recunoaste formele in contextul unor leziuni a tracturilor proprioceptive si tactile la nivelul MSs si trunchiului
o Astereognozie = inabilitatea de a identifica un obiect prin palpare, desi modalitatile senzitive primare sunt intacte; este rezultatul unei leziuni in emisfera opusa, implicand cortexul senzitiv, in particular S2 sau proiectiile talamoparietale
o Agnozia tactila = perturbare in care o leziune unilaterala situata posterior de girusul posterocentral al lobului parietal dominant determina o inabilitate de a recunoaste un obiect prin atingere cu ambele maini; este o perturbare a perceptiei stimulilor si a transformarii lor in simboluri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

sindroame senzitive-mononeuropatie

A
  • Depinde de tipul nervului – predominant cutanat, muscular sau mixt
  • Afectare cutanata
    o Hipoestezie tactila pe o suprafata mai mare (colateralizare/regenerare scazuta din partea fibrelor tactile adiacente)
    o Hipoestezie algica pe o suprafata mai mica (colateralizare crescuta)
    o Daca este implicata o zona mare de piele, toatel formele de sensibilitate cutanata sunt pierdute, zona respectiva fiind inconjurata de o zona cu deficit partial
    o De-a lungul marginiii zonei hipoestezice piele devine extrem de sensibila (hiperestezica) – sensibilitate mai mare a fibrelor regenerate colaterale, care s-au dezvoltat din fibrele pentru durere sanatoase din jur, inspre regiunea denervata
    o De obicei gradatie concentrica, cu pastrarea sensibilitatii profunde (structuri subcutanate) si proprioceptiei (tendoane)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

leziuni mononeuropatie

A

o Compresive – afectarea sensibilitatii tactile grosiera si presiune; sunt crutate fibrele mici pentru durere, temperatura si cele vegetative
o Ischemie/ procaina – afectarea sensibilitatii termoalgezica si proprioceptiva
o Ordinea cronologica in care apar deficitele senzitive la aplicarea unei presiuni: parestezii -> tactila -> vibratorie -> rece -> durere rapida -> caldura -> durere lenta;
o O compresiune blocheaza functia fibrelor nervoase in ordinea dimensiunilor lor; dupa eliminarea compresiei, functia senzitiva e recuperata in ordine inversa celei in care a fost pierduta
- Renegerare nervoasa la capatul proximal – semnul Tinel = furnicaturi la percutie
- Susceptibilitate la presiune a nervilor lezati – parestezii la flexie compresoare (Pholen – n. Median)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

polineuropatie

A
  • Hipoestezie distala simetrica (in manusa sau in soseta) a tuturor tipurilor de sensibilitate, instalata gradual
  • In majoritatea cazurilor sunt afectate fibrele cele mai lungi si mai mari
  • De obicei conservarea sensibilitatii fetei, toracelui si abdomenului
  • Este posibila afectarea mai accentuata a unui tip de sensibilitate (dar toate sunt afectate) -ex:
    o Afectarea fibrelor groase – afectarea sensibilitatii vibratorie si proprioceptiva cu conservarea sensibilitatii dureroase si termice, partial afectarea sensibilitatii tactile (ataxie, miscari atetoide)
    o Afectarea fibrelor subtiri – preudosiringomielie (afectarea sensibilitatii termoalgezica si autonoma cu conservarea sensibilitatii proprioceptive, tactile si vibratorii); analgezia prelungita poate duce la ulceratii si articulatii Charcot
  • Hiporeflexie/areflexie
  • Posibil deficit motor (simetric)
  • Demielinizanta (parestezii precoce) sau axonala
  • Afectarea fibrelor scurte (ex. N. Trigemen) – parestezii in partile proximale ale corpului (perioral)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

radiculopatie

A
  • Suprapunere a teritoriilor radacinilor – afectare uniradiculara nu da anestezie
  • Compresie a unei singure radacini cervicale/lombare – deficit segmentar al sensibilitatii cutanate
  • Afectare >=2 radacini contigue – afectare delimitata (cu distributie circulara), inconjurata de o zona ingusta de deficit partial; deficitul senzitiv e mai usor de demonstrat prin folosiraea unui stimul dureros
  • Frecvent durere lancinanta sau arsura cu proiectie pe nervi (Ex. Hernia de disc)
  • Poliradiculopatie (cauze: proces infiltrativ, inflamator sau compresiv)
    o Afectare senzitiva si motorie asimetrica
    o Afectare diferita a protiunilor proximale si distale
    o Hipo/areflexie limitata la radacinile afectate
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

ganglionopatie

A
  • Cele mai frecvente cauze: paraneoplazic, boli ale tesutului conjunctiv (in special sdr. Sjogren), expunere la toxine, inflamatie idiopatica
  • Afecteaza TOATE tipurile de sensibilitate
  • Hipoestezie si hipoalgezie in special proximala (fata, musculatura orala, scalp, trunchi, arii genitale)
  • Proprioceptia absenta/mult diminuata distal, mai putin proximal – ataxie, pseudoatetoza
  • ROT absente
  • Uneori se asociaza si disautonomie
  • Forta musculara este conservata
17
Q

sindromul tabetic

A
  • Degenerescenta Walleriana a cordoanelor posterioare
  • Incadrat ca poliradiculopatie/ganglionopatie/boli ale coloanei medulare
  • Afectarea predominanta a fibrelor proprioceptive si a altor fibre a radacinilor lombo-sacrate posterioare (rar cervicale) – disociatie tabetica
  • Caracteristic
    o Pierderea sensibilitatii profunde si vibratorii la nivelul membrelor inferioare bilateral
    o Parestezii tip amorteala, dureri lancinante
    o In cazuri severe se adauga hipoestezie si hipoalgezie
    o Areflexie – face distinctie intre sdr. de radacini posterioaresi o leziuni la nivelul cordoanelor posterioare
    o Romberg pozitiv cu tulburare de mers (mers ataxic), atrofia vezicii urianre cu retentie de urina, modificari trofice secundare ale articulatiilor (articulatii Charcot), crize de dureri abdominale
    o Hipotonie fara scaderea fortei musculare
18
Q

s

sindromul tabetic-cauze

A

: neurosifilis, DZ II sau alte afectiuni care implica radacinile posterioare sau ganglionii bazali
- Absenta congenitala totala a sensibilitatii cutanate rezultata in urma lipsei dezvoltarii neuronilor mici ganglionari senzitivi poate produce sdr tabetic

19
Q

sindroame senzitive spinale-hemisectiune transversala

A
  • Cel mai pregnant este deficitul motor
  • Pierderea tuturor tipurilor de sensibilitate sub nivelul leziunii
  • Exista o zona ingusta de hiperestezie la marginea superioara a zonei de anestezie
  • Pierderea sensibilitatii
    o Tactila, dureroasa, termica – de la nivelul leziunii cu 2 segmente mai jos
    o Vibratorie, proprioceptiva, MAK – nivel greu de determinat
  • Pierderea sensibilitatii si fortei musculare – conform dermatoamelor si segmentelor corporale
  • In evolutia subacuta – discrepante intre nivelul leziunii si nivelul sensibilitatii (ascensioneaza pe masura ce evolueaza leziunea)
    o Evolutie periferie spre centru – afectare initial a sensibilitatii termice si dureroase de la nivelul membrelor inferioare
    o Evolutie centru spre periferie – afectare in ordine inversa, cu pattern de crutare sacrala
     sensibilitatea este pastrata la nivelul feselor si a regiunii anale
     absenta la nivelul trunchiului si membrelor inferioare
20
Q

hemisectiune medulara-sindrom brown sequard

A
  • Restrictionata la/predominanta de o parte, rar completa (tract spinotalamic lateral)
  • Afectarea sensibilitatii
    o Termice si algice contralateral – 1-2 segmente sub leziune
    o Vibratorie, proprioceptiva, MAK, tactila ipsilateral (cordoane posterioare)
  • Pareza motorie spastica ipsilateral leziunii (corticospinal lateral)
  • Afectare redusa a sensibilitatii tactile (reprezentata bilateral in maduva)
  • Cauze: de obicei traumatisme, tumori, metastaze, hernie de disc, mielita
21
Q

siringomielie

A
  • Fibrele senzitive termo-algice decuseaza la nivelul comisurii anterioare
  • O leziune pe verticala in aceasta regiune
    o Anestezie termoalgica uni/bilaterala la nivelul catorva dermatoame cu conservarea sensibilitatii tactile, vibratorii, proprioceptive (gat, umeri, membre superioare)
    o Afectare disociata a sensibilitatii
  • Se adauga
    o Amiotrofie segmentala
    o Abolirea reflexelor segmentale
  • Extinderea catre substanta alba – afectare corticospinala, spinotalamica, cordoane posterioare
    o Cel mai frecvent la nivel cervical – siringomielia centrala de dezvoltare (idiopatica)
    o Mai rar – tumora intramedulara, traumatisme, hemoragie
  • Sindrom pseudosiringomielic – neuropatiile fibrelor subtiri
22
Q

sindrom de artera spinala anterioara

A
  • Pierderea sensibilitatii termo-algice sub nivelul leziunii
  • Conservarea relativa/ totala a sensibilitatii vibratorii si proprioceptive
  • Afectare si a tracturilor corticospinale si substantei cenusii vertebrale – pareza spastica
23
Q

sindrom de cordoane posterioare

A
  • Parestezii cu caracter de furnicatura sau constrictie in banda cel mai frecvent
  • In unele cazuri – senzatie difuza neplacuta tip arsura la intepatura
  • Pierdere predominanta a sensibiliatii vibratorii si proprioceptive sub nivelul leziunii si afectare redusa/deloc a sensibilitatii termo-algice
  • DD dificil fata de sdr tabetic (afectarea radacinilor senzitive) – ROT prezente!!
  • Existenta predom a afectarii vibratorii sau proprioceptivitatii
  • Leziuni cervicale – se adauga neindemanarea la palparea obiectelor, inabilitatea de a recunoaste calitatile obiectelor prin atingere, afectarea localizarii tactile, grafestezie afectata
  • Clinic leziunile de cordon posterior mimeaza leziunea parietala corticala (afectarea discriminarii tactile a 2 puncte, afectarea detectarii dimensiunii, formei, greutatii si texturii obiectelor, afectarea abilitatii de a determina viteza si directia uui stimul mobil pe piele) dar se pierde si sensibilitatea vibratorie
  • Cauze: SM, deficit de vit B12, deficit de Cu, tabes dorsalis, infectie cu HIV sau HTLV-1
24
Q

tulburari de sensibilitate- sindrom trunchi cerebral

A
  • Afectare incrucisata – pierderea sensibilitatii algice si termice intr-o parte a fetei si in jumatatea opusa a corpului
    a. Infarct bulbar lateral (sdr. Wallenberg)
    o Hipoestezie termoalgezica hemicorp contralateral (tract spinotalamic lateral)
    o Hipoestezie termoalgezica faciala ipsilaterala (afect. Nuc. Trigeminal spinal)
    o Absenta reflexului corneea ipsilateral (afect. Nuc. Trigeminal spinal)
  • La acestea se poate adauga:
    o Nistagmus, vertij, greata, varsaturi (nuc. Vestibular inferior)
    o Sdr. Calude-Bernard-Horner ipsilateral (cai centrale simpatic cervical)
    o Singultus, modificari ale TA (subst reticulata + nc dorsal al vagului)
    o Disfonie, disfagie (nc. Ambiguu)
    o Ataxie si tremor cerebelos ipsilateral (peduncul cerebelos inferior)
25
infarct mezencefalic
o Hemianestezie contralaterala (lemnisc medial) o Pareza oculomotor comun ipsilateral (nc oculomotor comun) o Tremor contralateral (nc rosu)
26
sindrom talamic dejerine-roussy
- Lezarea nc. Ventrali posteromedial si posterolateral – pierderea tuturor tipurilor de sensibilitate contralaterala - Initial parestezii/hipoestezie, ulterior disestezii care progreseaza in intensitate => durere cu caracter de arsura, declansata spontan sau la stimuli (orice stimul devine neplacut = hiperpatie talamica) - Cel mai frecvent afectarea proprioceptiei si sensibilitatii MAK mai sever - Stimuli ce pot agrava durerea: termici (Rece> cald), tulburari emotionale, sunete puternice, muzica - Patogenie o Fenom de eliberarea talamusului de sub influenta inhibarii corticale o Fenom iritative, leziuni care excita celulele senzitive talamice => durere
27
sindrom talamic dejerine roussy
o Hiperpatie talamica (hiperpatie paroxistica/permanenta) o Hemipareza contralaterala rapid regresiva, fara spasticitate o Hemianestezie contralaterala persistenta (superf< profund) o +/- miscari coreoatetozice prin afetare simultana a nc subtalamic/nc striati - Progresie dureroasa ascendenta (hipoestezie cu hiperpatie) - Uneori aceeasi manifestare in leziuni ale substantei albe din lobul parietal, lemnisc medial, cordoane posterioare medulare
28
tulburari de sensibilitate-af lobilor parietali
a. Sdr. Parietal anterior (Verger-Dejerine) - Afectarea functiilor senzoriale discriminatorii hemicorp contralateral: topoagnozie (pt atingere si durere), astereognozie, discriminare tactila alterata b. Sdr. Dejerine-Mouzon (sdr. pseudotalamic) - Afectare severa a sensibilitatii primare (tactila, dureroasa, vibratorie, termica) la nivelul hemicorpului cu hiperpatie - Pareza motorie variabila - Ataxie senzoriala dupa recuperare - Caracter pseudotalamic +++ Asociaza - Inatentie senzitiva - Extinctia sau Neglijarea (mai rar in afectarea lobului dominant; de obicei apare in afectarea celui nondominant)
29
leziuni de lob parietal
NB – in functie de lobul afectat, pot fi asociate si urmatoarele simptome: - Lob dominant o Afazie o Agnozie tactila bimanuala o Sdr. Gerstmann (lez IPL) = agrafie + acalculie + agnozie digitala + confuzie stg-dr - Lob nondominant o Anosognozie o Sdr. Anton Babinski = hemiasomatognozie + anosognozie + anozodiaforie + neglijarea hemispatiului contralateral + hemipareza contralaterala
30
deficit senzitiv cauzat de isterie
- pacientii cu isterie pot acuza: hemianestezie completa (uneori insotite de tulb auz, vaz, miros si gust la nivelul unui hemicorp), afectarea sensib vibratorii la nivelul unei ½ a capului si sternului, anestezia unui intreg membru - testarea cu diapazon, de fiecare parte a fruntii – transmiterea vibratiilor prin os face imposibila absenta perceptiei vibratiilor la nivelul unei jumatati a corpului. - prezenta semnelor senzitive sunt inexplicabile si discordante
31
diagnosticul de laborator al sindroamelor senzitive
- Leziuni de nerv periferic distal sau ganglioni senzitivi – conducere scazuta, amplitudine scazuta - Leziuni radiculare – potentiale de actiune nervi = normal; afectare senzitiva pattern neuropatie - Leziuni proximale nervi/plexuri/radacini – absenta/ scaderea reflex H si unde F - Prin potentiale evocate senzitiv – conducere scazuta la nivelul nervilor periferici, radacini, cai spinale, trunchi cerebral, lemnisc medial, talamus