capitulol 10 cefaleea si alte dureri cranio-faciale Flashcards
structurile craniene sensibile la durere
A. Structurile craniene care contin nociceptori:
1) Pielea, tesutul cellular subcutanat, muschi, artere extracraniene si periost extern al craniului
2) Structuri dedicate ochiului, Ureche, cavitati nazale si sinusuri paranazale
3) Sinusuri venoase intracraniene si tributarele lor mari intradurale
4) Portiuni ale durei mater de la baza creierului si artere de la acest nivel: portiunile proximale acm si aca
5) Artere meningee medie si temporala superficiala
6) Primii trei nervi cervicali si nervii lor la trecerea prin dura mater
Durereasingura senzatie produsa prin stimularea acestor structuri
ia nastere in peretii vaselor sanguine ce contin fibre pentru durere
B. Structuri fara nociceptori: pia-arahnoida, parenchim cerebral ependim si plexuri coroidiene
proiectii durerii de la structurile craniene cu nociceptori
A. Distensia arterei meningee mediiproiectata retroorbital si in aria temporala
B. Segment intracranian al aci sau porxiam acm/acaocular si in regiuni orbito-temporale
caile de transmitere a stimulilor algici catre snc
1) Nervii trigemeni: div 1 si 2
transmit impulsuri de la:
-frunte
-orbita
-fosa anterioara si medie a craniului
-supraf superioara tentorium
-dentara/artic temporo-mandibulara
2) Nerv facial-ramuri sfenopalatine- din regiunea orbito-nazala
3) IX si X si primii 3 nervi cervicali-suprafata inf tentorium
-fosa posterioara
4) Fibre simpatice din cei 3 ggl cervicali-amestecate cu fibrele trigeminale
5) Conexiuni sensitive centrale care urca prin maduva/tc/thalamus
6) Nervii cranieni VII, IX si X-durere orbito-nazala Ureche si gat.
proiectii supra/infratentoriale ale durerii
structuri supratentoriale-proiectata in cele 2/3 anterioare ale capului-prin teritoriul senzitiv al nervului trigemen div I si II
structuri infratentoriale-proiectata in vertex si zona posterioara a capului si gat- prin radacini cervicale secunde
durerea extracraniana a corpului nu este iradiata la niv extremitatii cefalice cu exceptia:
1.ACI portiune cervicalaspranceana si regiune supraorbitala
2. coloana cervicala supocciput
3. cazuri exceptionale de angina iradiata in vertex sau regiuni adiacente
mecanismele durerii-formatiuni inlocuitoare de spatiu
prin deformare/ deplasre/ tractiune asupra vaselor si structurilor durale de la baza craniului
-cu mult timp inaintea cresterii presiunii intracraniene
-cefalee bioccipitala sau bifrontala fluctuanta ca severitate- tractiunea vaselor/durei mater
mecanismele durerii-dilatare artere ec/ic
1) Post-criza epileptica
2) Ingestie alcool
3) Nitroglicerina
4) Nitriti carne tratata “cefalee hot-dog”/glutamate monosodic din mancare chinezeasca
5) Febra-cefalee pulsatila/continua:pulsatii ale vaselol meningeale-activeaza structure sensibile la durere din cadrul peretilor lor/din encefal
generalizata/frontal/occipital
accentuata de scuturarea capului
ameliorata de compresiunea unilaterala carotidiana sau artere temporale superficiale
-compresie bilaterala vene jugulare
6) Hipertensiune-feocromocitom/hta maligna/activitate sexuala/t cu imao
7) Cefalee de tuse/effort
8) Migrena:cauza complexa intra si extracraniana legata de sensibilizarea vaselor sanguine si a structurilor adiacente
activarea sistemului trigemino-vascular->raspuns inflamator generat de mecanisme neurale locale “inflamatia neurogena”
9) Afectiuni cerebro-vasculare arterita cu cellule gigante( craniana sau temporala)
-arterele temporale si occipitale-durere severa persistenta localizata la nivelul scalpului si ulterior difuz
majoritatea AVC nu produc durere insa:
-disectie de a. vertebrala-durere in portiune superioara a gatului /retro-auricular
-tromboza de bazilara-occipital/ frunte
-disectia de carotida/ocluzie trunchi carotidianochi si spranceana ipsilateral
-anevrisme acop/ aci distal expansionate/ruptedurere iradiata oculoar
mec durerii- infectia sau blocajul sinusurilor paranazale
- Caracteristici:
1) Durere in zona sinusurilor maxilare sau frontale
2) Asociata cu o senisilibtate crescuta a pielii si craniului adiacente
3) Etmoidal si sfenoidal->profund pe linia mediana in spatele radacinii nazale sau vertex( sfenoidal)
4) Mechanism declansator: modificari presionale sau iritatie a peretilor sinusurilor - Sinuzita frontala si etmoidala:accentuate la trezire
-ameliorata de ortostatism - Sinuzita maxiala si sfenoidala: invers
- Mechanism: umplerea sinusurilor golirea lorameliorare
-proces dependent de pozitia orificiilor de comunicare cu cavitatea nazala - Factori agravanti:
-Aplecare–<modif presionaledurere
-Suflat nasul
-zbor la altitudine( mai ales la coborare cand presiunea creste) - Ameliorat de: medicamente simpaticomimetice-hidroclorid de fenilefrina
- CEFALEE DE VACUUM SINUSAL: uneori persista durerea chiar dupa disparitia secretiilor-blocaj al orificiului prin membranele si absorbtia aerului in sinusul blocat
mec durerii- cefaleea de cauza oculara
- Localizata la nivelul orbitelor, frunte, tampla
- Caracter continuu
- Apare dupa: suprasolicitarea ochilor
- Cauze principale: hypermetropia si astigmatismul
-contractie sustinuta a muschilor extraoculari
-frontali/temporali si occipitali - Ameliorate de: corectia erorii de refractie
- Chirurgia oculara: tractiune muschi extraoculari sau iris
- Diplopie/utilizarea unui singur ochicefalee frontala
- Iridociclita sau glaucom cu unghi inchis: alt mechanism:
presiunea intraoculara crescuta-durere continua oculara iradiata catre frunte
glaucom: sclera invariabil rosie
0dilatatia pupileiloe -risc de precipitare->ameliorat dde pic pilocarpine 1%
mec durerii:cefaleea ligamentara/muschi/artic
- Caracteristici: iradiata in occiput si regiunea posterioara a gatului de aceeasi parte, uneori tample/frunte
- Comparabile cu durerea sclerotogena
- Frecvente la varste inaintate-prezenta modificarilor degenerative ale coloanei cervicale
- Dupa leziuni whiplash
- Origine artritica: primele miscaril dupa somn-rigide si dureroare
- Fibromialgie:arii de sensibilitate marcata adiacente insertiilor muschilor cervicali
- Ameliorat: masaj. Caldura locala si anestezic local uneori functioneaza
mec durerii-cefalee din iritatia meningeala
- Tipic: debut acut
- Caracteristici: severa, generalizata, profunda, constanta
Rigiditate a coloanei cervicale mai ales la flexia anterioara
Atribuita presiunii crescute intracraniene
Dar si: dilatatie si inflamatie vase sanguine meningeale
-iritatie chimica a receptorilor pentru durere din vasele mari prin agenti chimici endogeni: serotonina si kinine - -spasmul muschilor extensori ai gatului
- In meningita indusa de rupture unui chist epidermoid presiune lcr normala insa cefalee severa
- Iritatia meningeala poate fi cronicatrasatura principala cefaleea continua
- Tip distinct de cefalee: HSA
intensa si hiperacuta ca debut
asociata cu varsaturi si rigiditate a coloanei vertebrale cervicale
uneori rupture anevrismala-precipitata de effort minim
alte cauze de cefalee fulgeratoare: spasm cerebrovascular difuz -spontan sua indus simpaticomimetic
-disectie vasculara a portiunii extracraniene carotide/vertebrale
-tromboza venoasa cerebrala
Cefalee post punctie lombara/ post presiune scazuta
tipuri cefalee primara
1) Migrena
2) Cefalee tensionala
3) Cefalee tip cluster
4) Variantee migrena/cefalee cluster trigemino-simpatica
-cronice, recurente., neinsotite de alte simptome neurologice
cefalee secundara
1) Glaucom
2) Sinuzita purulenta
3) Hsa
4) Meningita bacteriana sau virala
migrena definitie si catacteristici:
: tulburare cu prevalenta crescuta, familiala mare parte, caracterizata prin
episoade periodice de cefalee in principal unilaterale
-pulsatile
-debut in copilarie/adolescenta/adult tanar
-scade ca frecventa descrescatoare in anii urmatori
poate fi precedat de modificari premonitorii vagi ale dispozitiei sau apetitului
2 sindroame clinice raport 1:5
migrena cu aura
Acompaniata de o perturbare a functiei nervoase de obicei vizuala
Urmata de cateva minute/ore de cefalee unilaterala( hemicrania)
1/3 cazuri-bilaterala
Asociat cu greata/varsaturi
Durata cateva ora-o zi /mai mult
In ziua precedenta pot sa apare modificari minore de dispozitie
migrena cu aura-caracteristici aura
Ulterior brusc:-perturbare a vederii: vizualizare de “fulgeraturi”, lumini albe argintii sau multicolore( fotopsii)
urmate de:
- o marire a petei osrbe cu margine scintilanta( scotom scintillant)
-sau formatiuni de linii luminoase in zig-zag “spectre de fortificare/teichopsia)- ca un castel
-vedere neclara/ incetosata ca si cum priveste prin sticla sau distorsiuni valurite produse de caldura
-aceste halucinoze se misca incet timp de cateva minute, pot lasa in urma o “insula” de pierdere a vederii in urma lor( scotom) -homolateral dar pacientii atribuie unui singur ochi
migrena cu aura-alte simptome neurologice focale
- Amorteli/parestezii ale buzelor/fata/maini
- Confuzie in gandire
- Slabiciune a unui brat
- Afazie usoara/dizartrie
- Ameteala si nesiguranta a mersului
- Somnolenta
-doar unul sau o parte sunt prezente si acestea tinp sa se reproduca in aceeadi combinatie la fiecare atac
daca se extinde de la o parte a corpului catre alta, se produce relative lent in cateva min( dd cu avc unde apare simultan sau criza cand e la dif de cateva secunde)
-DURATA: <30 minute
-atnci cand dispar durere surda unilaterala de intensitate crescanda lent cu progresie catre o cefalee pulsatila
migrena cu aura alte caracteristici
-cand durerea atinge intensitatea maxima- minute pana la o ora-determina pacientul sa se intinda
-apare fotofobia( lumina dureroasa/prea stralucitoare)/fonofobia/ mirosurile sunt dezagreabile.
-survine greata/varsaturi
-vasele scalpului in portiunea temporala sunt mai sensibile si miscarea capului inrautateste cefaleea
-presiunea pe vasele scalpului si artera carotida pot reduce pe moment durerea iar eliberarea presiunii o accentueaza
-INTRE ATACURILE MIGRENOASE PACIENTUL ESTE NORMAL.
migrena fara aura
Debut neanunat, cel mai frecvent imediat dupa trezire
Minute/mai mult cefalee unilaterala crescanda
Rar: cefalee generalizata cu sau fara greata si varsaturi
Acelasi model temporal ca cea cu aura
migrena caract comune
ambele tipuri:sensibilitate la lumina/sunet/mirosuri
Intensificarea de miscarile capului-frecventa
Durere severa- prefera sa se intinda intr-o camera intunecata sau linistita
TIPIC: hemicrania si pulsatia
Exista o predispozitie privind partea craniului afectata, insa nu este exclusive, unele atacuri se pot localiza in partea opusa
Natura ereditara: apare la membrii familiei din aceeasi generatie si din generatii successive in 60-80% din cazuri
Tulburare vremarcabil de frecventa
1/3 din migrenosi au cel putin 3 atacuri pe luna fara tratament
Poate debuta in copilarie insa cel mai frecvent incepe in adolescenta/adult tanar ->80% din pacienti debut anterior varstei de 30 ani
La femei: frecvent in perioada perimenstruala-la 15% atacuri exclusive perimenstruale-MIGRENA CATAMENIALA
-legata de scaderea estradiolului
Se opreste in trim 2 si 3 de sarcina la 75-80% din femei, la celelalte continua cu frecventa redusa, f rara a[ar pt prima oara in primul trimestru de sarcina
Scade frecvent ca severitate si frecventa, se agraveazs uneori la unele femei post-menopauza
migrena factori declansatori
Terapia estrogenics- poate sa scade/creasca frecventa episoadelor
Contraceptive orale:asociata cu o frecventa si severitate crescuta a migrenei
Unii pacienti: ssociaza atacurile migrenoase cu anumite alimente-corelatii speculastive( bogate in tiramina incrimitata ca factor declansator al migrenelor
Alcool sua ivnul dev porto-agravant
Induse de lumina puternica, scuturarea capului ( migrena fotbalistilor)
Aport excesiv de cofeina sau intreruperea lui
Atacurile migrenoase apar in perioade de relaxare dupa multe zile de lucru
La migrenosi exista: grade variabile de kinetoza,tulb vagi ale vederii sau acomodarii,sensibilitate la privitul imaginilor cu modele vargatefrecventa crescuta a lipotimiilor/simptome sensitive tranzitorii pe o parte a corpului
migrena bazilara
o forma mai putin comuna a sindromului migrenos cu simptome proeminente de trunchi cerebral
-de obicei copii:
-dezvolta fenomene vizualw initial asemanatoare celor din migrena itpica cu exceptia:
-interesarea in mare masura a ambelor campuri vizuale/campuri vizuale in intregime
(cecitate corticala temporala)
-asociat: vertij, ataxie, dizartrie si parestezii tetramelice si periorale
-durata: 10-30 minute
Urmate de cefalee de obicei occipitala
-unii pacienti: lipotimie, stupor sau ocma
-persista cateva ore sau maim ult
Exceptional: perioada alarmanta de comca sau tetraplegie
-asemanator celor produse de ischemia teritoriul ac psi bazilara
-studiile arata: afectarea femeilor si barbatilor in mod egal
-nu intotdeauna benigna si tranzitorie
migrena oftalmoplegica si retiniana
-cefalee unilaterala recurenta asociaza cu pareze ale muschilor extraoculari
Comun: pareza de nerv 3 tranzitorie cu ptoza cu sau fara implicarea pupilei
-mai frecvent la copii
-pareza oculara persista dupa cefalee zile/saptamani
Dupa atacuri repetate: midriaza usoara si uneori oftalmopareza
-nu exista modif fo, insauneori apare o atenuare a arterelor retiniene /hemoragii retiniene
MIGRENE OCULARE( poate fi implicats circulatia retiniana/ciliara)
-la adult: dd cu arteritia temporala( cefalee, oftalmopareza unilaterala si cecitate)
migrena secunadara traumatismelor craniene
Tcc- poate precipita o cefalee migrenoasa la persoanele predispose
-copil sau adolescent:c dupa un traumatism poate suferi o cefalee severa sau stare confuzionala insotita de comportament agresiv sau irrational care dureaza de la cateva ore la cateva zile.
Atleti: fiecare traumatism- determina o paralizie unilaterala sau a unei afazii insa fara prezenta fenomenelor vizuale sau cefalee
migrena la copii de varsta mica
greu de diagnosticat
-copilul poate prezenta alte simptome: imobil, palid
-dureri abdominale, voma, febra
-vertij si ameteala episodica- urmat de cefalee( un tip de migrena bazilara)
Atacuri de hemiplegie alternant-la sugari ci copii mici, fara cefalee la interval de cateva saptamani cu recuperare complete
Hemiplegia alternanta a copilariei poate duce la o stare distonica
-legatura cu migrena hemiplegica familiala-indoielnica
Evitare anumitori procedure dg si interventii chirurgicale nenecesare in cazul anumitor pacienti
migrena hemiplegica familiala
sugari si copii mici: episode de paralizie unilaterala care pot persista mult dupa disparitia cefaleei
-cauze: mutatia la nivelul unui canal ionic in 50% din cazuri:
-cel mai frecvent: gena care codeaza subunitatea alfa a canalului de calciu tip P/Q(CAC1NA)
-al2lea locus:gena pentru canalul de Na/K-adenozin trifosfataza
-gena care codeaza subunitatea alfa a canalului de sodiu :SCNA1( rar)
-altem utatii nedescoperite
-frecvent asociat cu alte tulburari neurologice-afectiuni cerebeloase episodice/degenerative: unii au descoperit ataxia cerebeleoasa si nystagmus la 20% din pacienti.
-Altii coma si hemiplegie remise.
-simptomele ce dureaza>1 h in cazurile non familiale-trebuie investigate suplimentar( avc)
-poate reprezenta o cauza de avc inexplicabile
ait si avc cu migrena
unele dintre AIT afazice, hemianestezica sau hemiplegice la pacientii varstnici pot fi de origine migrenoasa
-data de vasospasm difuz prelungit ce conduce la deficite neurologice + agregarea plachetara, edemul peretelui arterial, coagulabilitatea crescuta, deshidratarea secundara vomei
-majoritatea pacientilor au aura prelungita – vizuala, senzoriala, afazie ; 2/3 din AVC au loc in terit circulatiei post la femei mai tinere
-asociata cu AIT/AVC
-la copii si adulti tineri – migrena este o componenta importanta in MELAS (miopatie mitocondriala, encefalopatie, acidoza lactica, episoade asemanatoare AVC)
-la adulti – migrena este o componenta importanta in CADASIL (arteriopatie cerebrala autozomal dominanta cu infercte subcorticale si leucoencefalopatie)
-mortalitatea de orice cauza este crecuta la pacientii migrenosi
-modificarile imagistice suggestive de leziuni ischemice mici- mai frecvente la pacientii de sex feminine cu migrena cu aura vs. fara aura
-contraceptivele orale nu sunt interzise la femeile cu migrene insa este recomandat adm unei forme cu o cencentratie de compusi estrogenici mai mica( concentratie ridicata- risc de tv)
-minimalizarea factorilor de risc vascular la pacientii migrenosi (fumat, HTA, hiperlipidemia, anomaliile ritmului cardiac)
-migrena cu aura poate fi asociata cu un foramen ovale pantent – se rec inchiderea foramenului
statusul migrenos
-la unii indivizi pot creste frecventa atacurilor migrenoase pana la 3-4 spatamanal cu scalp sensibil
-migrena care devine continua zilnica severa, initial unilaterala, ulterior generalizata cu caracter maim ult sai mai putin pulsatil, suprapus unei dureri de fond
-invalidanta
Voma sig reata mai frecvente la debut
-aproape fara exceptie ib de migrena, absenta cefaleelor anterioara-ridica suspiuciunea unei cauze mai serioare
-uneori urmarea unui tcc/ifnectii virale
Remediu: cresrerea adm de agonisti de ergot sau serotonina.opiacee in doze mari
-ofera ameliorare temporara dar au potentialul de a perpetua suferinta prin mechanism de rebound
-in dg trebuie luat in considerare coexistenta cu o cefalee tensionala( cefalee migrenoasa-tensionala sau tip mixt)
-cefalee de dependenta la derivati de ergot sau serotonina
0dependenra de narcotice-necesita internare sit t de hidratare/ corticoterapie, adm de agonist al serotoninei sau pev cu dihidroertotamina la pacientii selectati.
migrena cu pleiocitoza( handl)
- Pacient cu migrena deficite neurologice si pleiocitoza
- frecvent meningita aseptica ce a precipitat migrena
- 3-10 WBC/ml in timpul atacului migrenos – de ignorat in absenta febrei, meningismului
- migrena cu febra usoara, semne neurologice senzitivo-motorii/afazie
- APP de migrena sau infectie virala in ultimele 3 saptamani cu pleiocitoza cu absenta simptomatologiei intre atacuri si rezolvare LCR < 7 sapt
- corticosteroizii ajuta
- DD cu meningita aseptica recurenta (Mollaret), meningite cronice, vasospasm cerebral, vasculita
cauza si patogenia migrenei -ipoteza vasculara
- factori genetici: muntatii CACNA1A, SCNA1 etc.
IPOTEZA VASCULARA - distensie + pulsatie excesiva a rr. ACE cu ameliorare la compresia ACC (clasic) la debutul simtomatologiei si la admin i.v. de ergotamina
- in migrena clasica, in perioada aparitiei simpt neurologie are loc scaderea fluxului cerebral occipital (PET) cu extensie spre frontal => depresie corticala (scade activitatea neuronilor); alte studii asemanatoare efectuate in timpul aurei (rata progresului perturbarii corticale de 2-3 mm/min la nivelul suprafetei cerebrale!) => SPECT in timpul/dupa sumatriptan
- in timpul aurei exista o reducere regionala a fluxului sanguin, care incepe occipital si se extinde inainte lent (2,2mm/min) ca un val de hipoperfuzie cerebrala progresiva, ce nu respecta terit arteriale
- in timpul cefaleei - dilatarea a. temporale sup ipsilat hemicraniei (eco) si ACM
- ipoteza nesigura insa este clara existenta unei reduceri a fluxului sanguin cortical posterior in timoul unei aure
- nu e stabilit daca modificarile de flux cerebral sunt fundamentale sau pur si simplu reprezinta o reducere a activitatii corticale
cauza si patogenia migrenei ipoteza trigeminala
IPOTEZA TRIGEMINALA : complex trigeminovascular
– n. trigemen inerveaza vasele extracraniene si intracraniene prin fibre mici nemielinizate, ce mediaza atat durerea cat si functiile autonome
-activarea acestor fibre elib substanta P si alte peptide in peretele vasculaersensibilizsrea sistemului trigeminal fara de pulsatiile vaselor cranienei creste permeabilitateas rapsuns inflamator
-moleculele mici eliberate din terminatiile nervoase adiacenre cortexuluiproduc depresie ce se extinde in acest model
(mecanism neuronal => afectare vasculara) – hiperexcitatie => inflamatie => permeabilitate vasculare crescuta)
- exista o stare de hiperexcitabilitate persistenta a cailor trigeminale la pacientii migrenosi si acestea descarca periodic, probabil ca raspuns la stimulul hipotalamic ce actioneaza asupra cailor endogene de control al durerii
- serotonina (5-HT) – mediator umoral pentru ambele componente (eliberata la debutul cefaleei de catre plachete); cefaleea se reduce prin inject de 5-HT => dezvoltarea sumatriptanului( actioneaza pe receptorii 5ht1b/d
diagnosticul migrenei
- NB : un sdr neurologic ce evolueaza progresiv poate fi de origine migrenoasa si poate sa apara si fara cefalee ; simptomele pozitive ajuta la deosebirea migrenei de sdr ischemice spre deosebire de simptomele negative
- AIT/AVC-fenomenel pozitive ajuta la diferentiere
- Migrena oftalmoplegica-poate sugera un anevirsm carotido-cavernos sau supraclinoidian
- epilepsie focala
- hemoragie cerebrala cu evolutie lenta din MAV
- sdr antifosfolipidic (scaderea AV unilat tranzitorie)
- stenoza aa carotidiana (cecitate monoculara tranzitorie)-rara in grupul de varsta afectat de migrena
- MAV-aparitia pe aceeasi parte a capului creste prob unei mav subiacente/alta leziune
- ½ din pacientii cu mav si migrena-au istoric familial de migrene
- Posibil ca aceasta asociere sa fie coincidenta- frecventa crescuta a migrenei in populatia generala
- anevrism carotido-cavernos si supraclinoidian (migrena oftalmoplegica)
tratamentul migrenei acut
- ACUT
- admin medicatie la debutul fenomenelor neurologice (vizuale) sau a cefaleei
- in functie de severitate :
o usoara : ASA, acetaminofen, AINS (de alternat)-suficiente pentru controlul durerii
-daca exista un rapsuns bun dupa un tip de ains si nu altul-poate fi recomndata incercarea a 2-3 preparate in atacuri succesive in doze moderat-ridicate
o medie : combinatie ASA/ acetaminofen + cofeina si butalbital ( complet ineficienta in cazurile severe sau + codeina/oxicodona-pe durata limitata
o severa
▪ sumatriptan (eletriptan, zolmitriptan, rizatriptan, naratriptan, almotriptan, frovatriptan)
▪ alcaloizi de ergot (dihidroergotamina, tartrat ergotamina)
▪ administrate timpurui in decursul unui atac, ideal chiar dupa aura sau la debutul cefaleei