capitol 26 sistemul vegetativ

Question 1

sistemul parasimpatic componenta craniana

Answer 1

– orig in neuroni viscerali preggl din trunchi cerebral (cale eferenta)
- nc edinger Westfall -se desprinde din n III( comp vegetat nc III) → ggl ciliar al orbitei → m ciliar si m sfincter pupilar
- nc salivar sup – se alatura nervului facial si in apropierea gang geniculat formeaza:
o n petros mare superficial → ggl sfenopalatin => gld lacrimala
o alte fibre se alatura nervului facial si formeaza nv coarda timpanului → ggl submandib => gl submandib si subling
- nc salivar inf - nc glosofaringian( IX) => ggl otic prin itnermediul plexului timpanic si nervul pietros mic superficial => gld parotida
- nc motor dorsal al vagului + nc ambigu => nc X => ggl periviscerali => fibre post-ganglionare scurte care ajung la- faringe, esofag,tract GI, pancreas, ficat, vezica biliara, rinichi, uter, cord
Ggl care dau fibre postggl:
- ggl ciliar
- ggl pterigopalatin + ggl submandib
- ggl otic

Question 2

sistemul parasimpatic-componenta sacrata

Answer 2

– orig in cell coarnelor lat S2-S4 → fibre preggl → traiect prin rad nervoase spinale sacrate ale cozii de cal → ggl periviscerali
- ggl care dau fib postggl sunt situati in vecinatatea viscerelor invervate (colon distal, vezica urinara, organe pelvine)
- controleaza defecatia, mictiunea, erectia
- la nivelul organelor ce contin mm netezi exista o inervatie paralele a mm striati adiacenti, voluntari, de catre cell coarnelor ant
o ex: mm scheletici ai sfincterelor anal si uretral extern – inervat de neuroni motori mici de la nivelul coarnelor ant S2-S4
o neuronii de la nivelul nucl lui Onuf, spre deosebire de alti neuroni somatomotori de la nivel sacrat, tind sa nu fie implicati in procesul degenerativ
- neuronii de la nivelul segm sacrate localizati in zonele analoage cordoanelor de cell intermediolat ale SN simpatic inerveaza m detrusor si sfincterul intern al vezicii urinare

Question 3

sistemul simpatic-neuroni preganglionari

Answer 3

orig la nivelul coloanelor de celule intermediolat medular C8-L2
- axonii lor au calibru mic si sunt mielinizati => se grupeaza si formeaza ramura comunicanta alba)( fibre preganglionare) => sinapsa cu neuronii postggl => ajung la 2 mari lanturi sau cordoane ganglionare (cate unul de fiecare parte a coloanei vertebrale – ggl paravertebrali) si la cativa ggl paravertebrali individuali

Question 4

sistem nervos sinpatic-celule ganglionare sinpatice

Answer 4

• axonii sunt de calibru mic, nemielinizati
• majorit fibrelor postggl ajung prin ramura comunicanta cenusie la nv spinali adiacenti T5-L2 => inerveaza vasele sanguine, gld sudoripare, foliculii firului de par, formeaza plexuri ce inerveaza cordul, bronhiile, rinichii, intestinele, pancreasul, vezica urinara, org sexuale
• fibrele postggl ale ggl paravertebrali – localizate la nivelul abd posterior retroperitoneal
  o formeaza plexurile hipogastric, spanhnic si mezenteric => inerveaza gld, mm netezi, vasele sanguine ale viscerelor abd si pelviene
• gld suprarenala primeste direct fibre preggl prin nervii spahnici – singura exceptie de la regula ca organele inervate de SN vegetativ primest doar fibre postggl
  o cell medularei suprarenale sunt omologi morfologici ai neuronilor simpatici postggl si secreta epinefrina si norepinefrina

Question 5

sistem nervos simpatic-inervatie simpatica

Answer 5

• exista 3 ggl simpatici cervicali (superior, mijlociu, inferior), 11 toracici, 4-6 lombari
• extremit cefalica – inerv simpatica de la nivelul C8-T2 => ggl cervical sup si mijlociu
• -fibrele postganglionare de la nivelul celulelor gangl cervical superior-urmeaza traiectul aci si ace si inerveaza- vase sanguine si muschii netezi si glande sudoripare, lacrimale si salivare de la niv extremitatii cefalice( fibre pupilodilatatoare si cele ale muschiului Muller al pleoapei superioare)
• membrul sup – inerv postggl de la nivelul ggl cervical inf si de la cei mai sup ggl toracici( fuzioneaza si formeaza ganglionul stelat)
• plexul cardiac si ceilalti nv simpatici – deriva din ggl stelat
• plx abdominal visceral – deriva din T5-T9
• colonul descendent, organele pelvine, mb inf – ggl lombari sup
• terminatii: se ramifica in mai multe ramuri mici si se disperseaza pentru a inerva arterele mici, arteriole, sfinctere precapilare
• -la capat: exista dilatatii in proximitatea sarcolemei-contin lichid clar( acetilcolina)sau dens ( norepinefrina)
• -ex la nivelul irisului:muschi dilatator pupilar-in sympatica-noradre
• Muschi constrictor9 psy) vezicule clare

Question 6

sistemul nervos sinpatic-aferente viscerale

Answer 6

• nv vegetativi sunt micsti, continand si fibre aferente ce conduc impulsurile senzitive de la viscere si vasele sanguine
• pericarionii nervilor senzitivi sunt in ggl radacinii post senzitive => impulsuri senzitive pt sensibilitatea constienta ( coarne dorsale) sau pt reflexele viscerale( sinapsa in coarne laterale)

Question 7

reglarea centrala a functiei viscerale trunchi cerebral

Answer 7

La nivelul trunchiului cerebral: nucleul aferent visceral principal este- nucleul tractului solitar
Aferente cardiovasc, resp, TGI → (prin nv IX, X, ggl nodos si pietros) → NTS (nucleul tractului solitar -in subnuclei specifici-zona caudala-zona primara care primeste fibre viscero-sennzitive
-alte arii: primesc info de la baro/chemoreceptori
Ulteriorle integreaza proiectii la nivel hipotalamic
Amigdala
Cortex insular ( control cv)
Pontin si bulbar:controleaza respiratia

Question 8

reglarea centrala a functiei vegetative-centrii de control autonom

Answer 8

: emisf cerebrale (lobi F/gir cingulat/cortex insular/hipocamp/amigdala) => hipotalamus => trunchi cerebral, maduva + hipofiza

Question 9

reglarea centrala a functiei viscerale-hipotalamus

Answer 9

serveste ca mecanism integrator s snv si limbic
nuclei mici, periventriculari( V3), cu conex bidirect catre alti centri vegetativi
functia de reglare a hipotalamusului:
1. descendent: catre nc din TC si MS ventromedial de caile corticospinale
- prin intermediul hipofizei-catre alte organe endocrine
2. ascendent( aparatul supranuclear de reglare) : lob frontal, cortex insular, amigdala
+ hipofiza catre alt org endocrine
-cortex prefrontal ventromedial si cingulat-cele mai inslte niveluri de integrare vegetativa
* raspunsurile parasimpatice – reg ant ale hipotalamusului dar caile descendente nu sunt bine definite
* raspunsurile simpatice – reg post si lat a hipotalalamusului
a. fibrele simpatice descendente sunt neincrucisate
b. fac sinapsa cu cell din coloanele intermediolat
c. la nivelul bulbului, fibrele descendente sunt localizate in aria retroolivara posterolat – frecvent afectate de infarctele lat bulbare
3. anumiti neuroni de la nivelul hipotalamusului si bulbului stimuleaza activit simptatica la nivelul ggl stelat si la nivelul gld suprarenale → sta la baza mecanismului „lupta-sau-fugi”
Stimularea unuia dintre lobii frontali-modif de temperatura si sudoratie contralat

Question 10

reglarea centrala a functiei viscerale-leziuni

Answer 10

Stimularea unuia dintre lobii frontali-modif de temperatura si sudoratie contralat
Leziuni in cortex prefrontral ventromedial, cortex cingulat => hemiplegie + momdif vegetataive (inhibitie sau facilitare).
Leziuni partea post gir frontal sup si partea ant gir cingulat => modif vegetative (ex: pierdere control sfincterian urinar, intestinal)

Question 11

reglarea centrala a functiei viscerale-cortex insular

Answer 11

insular primeste aferente de la NTS, punte( nucleu parabrahial) si hipotalamici lat
 stimulare directa insula => aritmii, alte modif veget

Question 12

reglarea centrala a functiei viscerale-creier visceral

Answer 12

= gir cingulat si hipocampic + struct subcorticale asociate (subst nenumita, nucl amigdaloizi, septali, piriformi, habenulari, tegment mezencefalic)

Question 13

reglarea centrala a functiei viscerale- amigdala

Answer 13

loc principal de proiecttie catre hipotal si trunchi cerebral

Question 14

interactiuni endocrine-vegetative

Answer 14

4. fib postganglionare elib norepinefrina => stimulare epifiza (stim sinteza melatonina), rinichi, pancreas (convertesc un stimul nervos in secretie endocrina: renina, glucagon, insulina, horm CSR)

Question 15

consideratii fizio si farmaco-transmiterea neuro-umorala-ach

Answer 15

9. ACh – sintetizata in terminatiile axonale, depozitata in veziculele presinaptice
   a. eliberata la nivelul terminat fib preggl ( s si psy) si postggl parasimpatice
   b. eliberata si de unele fib postggl simpatice speciale – pt gld sudoripare
   c. transmitatorul chimic al impulsurilor nervoase catre fibrele mm scheletici
   d. functia parasimpatica postggl
   – 2 tipuri de receptori:
   i. nicotinici – recept de la nivelul ganglionilor si mm scheletici – NU sunt blocati de atropina
   ii. muscarinici – la nivelul organului inervat – sunt blocati de atropina

Question 16

transmiterea neuro-umorala- alti receptori implicati la nivel ggl

Answer 16

subst P, enkefaline, somatostatina, peptidul vasoactiv intestinal, adenozit trifosfat (ATP), oxidul nitric
a. actioneaza ca modulatori ai transmiterii nervoase
b. eliberarea preferentiala este det de anumite rate de descarcare neuronala
c. efecte postsinaptice prin sistemul transductor al poteinei g care utilizeaza ad-cilcaza sau fosfolipaza c

Question 17

transmitere neuroumorala-noradrenalina

Answer 17

– eliberata la nivelul terminatiilor fibrelor postggl simpatice (Exceptie glande sudoripare si cateva vase sg -folosesc ach)
Neurotrasmit postggl:
12. Pt S – adrenalina/noradrenalina – recept adrenergici α si β
a. recept α – vasoconstr, relaxare intestin, dilatare pupila
i. α1 – postsinaptici
ii. α2 – situati pe membrana presinaptica ; cand sunt stimulati, scad eliberarea transmitatorului
b. recept β -doar la nivelul cordului: vasodilatatie, relaxare m. Neteda bronhii, ↑ frecv cordului;
i. β1 – cord – ↑ frecv si contractilitatea miocardului
ii. β2 – muschi – relax musculat neteda bronhii

Question 18

reglarea tensiunii arteriale-volumul intravasc

raspunsul vagal

Answer 18

stim R → nervi cu fibre de calibru mic slab mielinizate care au traiect c impreuna u nc IX, X → NTS
ca raspunsacardioaccelerare reflexa prin stimulare vagala redusa 
mecanism: nc dorsal vag( conexiuni polisinaptice cu nts) de aici neuronii se proiecteaza la:  efectori: vagali catre nodusul sinoatrial si A-V , nodul sinoatrial, nuschiul ventricular stang→ ↓ frecv card si contractilie cardiaca(inotrop negativ)

Question 19

reglarea ta-rezistenta vasculara crescuta

raspunsul sinpatic

Answer 19

arii presoare bulbare -conexiuni concomitente cu NTS  celule intermediolat msduva toracal mijlociu → nv splahnic → ggl celiac → vasele de capacitanta ale intestinelor (rezervor vascular)-20% din volumul sg total
-responsiv la redistributia ortostatica dar nu a strrsului mental.
-intreruperea nv splahnici => hipoTA ortostatica severa
-cand tonusul vagal ↑ iar cel simpatic ↓ (intiat de baroreceptori sau frica, vedere sange, durere extrema) => bradicardie si hipoTA

Question 19

reglarea ta- baroreceptori

Answer 19

baroreceptori: sinus carotid si arc aortic – sensib la reducerea pres pul (=TAS-TAD)
mai rapid responsivi si capabili sa detecteze modif bataie u bataie
baroreceptori cavit cardiac drepte, vase pulmon – modif volum sang
-timp de raspuns mai lung, deosebesc doar modificarile ta de mare anvergura si de durata mai lunga

Question 20

volumul sanguin-mecanisme lente

Answer 20

mecanisme umorale cu actiune lenta care ajuta la controlul rezistentei sistemice
1.cell juxtaglomerulare renale sensibile la presiune elibereaza renina => stim productia de angiotensina => stim productia de aldosteron => ↑ vol sanguin
2. adh influenteaza mai putin TA; efect mai important cand disfunctia autonoma impune o dependenta de mecanismele secundare de mentinere a TA
3.oxidul nitric atenueaza raspunsul la stimulare simpatica – are rol in mentinerea tonusului vascular

Question 20

reglarea functiei urinare-componente

Answer 20

1. Muschi detrusor:
   b. intervatie PS (col intermediolat S2-3-4 >centrul detrusor<+ fibr senzitivo-motorii ale acestora)->fibre la nivelul peretelui vezicii urinare->fibre post ggl scurte se termina la nivelul rec muscarinici pentru acetilcolina de la niv fibrelor musculare
   c. S (T10-11-12) receptori adrenergici– prin nv splahnici inf catre ggl mezenterici inf → fibr postggl prin nv hipogastric → plexul hipogastric inf → domul vezicii
2. Sfincter intern + baza vezicii urinare (trigonul) – formate din m neted
   a. inervate S (nv hipogastrici), recept α-adrenergici
   b. previne refluxul lichidului seminal in uretra in timpul ejacularii
   c. face posibila manipularea prin medicam alfa adren
3. Sfinter extern (+ anal extern) – formate din fibr musc striate
   a. inervatie somatomotorie prin nv rusinosi din nc Onuf (coarne ant S2-3-4)
   -ventrolateral- sfincter uretral extern
   -mediodorsal-sfincer anal
   b. fibrele musc raspund la efectele nicotinice ale ACh

Question 21

fibre aferente-reglarea functiei urinare

Answer 21

prin nervii rusinosi
-traiect de la uretra si sfincter extern => segm sacrate ale MS
conduc impulsuri pt activit reflexe si pt sensibilitate
vezica urinara e sensibila la durere si presiune => caile senzitive => centri superiori
* Detrusorul prin sist postggl din perete poate actiona singur chiar si dupa sectiune medulara => dissinergie detrusor-sfincter extern => retentie urinara.( indiciu ca sunt coordonati la nivel superior)
in leziuni acute ale MSp superioare – functia segm sacrate e abolita pt cateva sapt ~ neuronilor motori ai mm scheletici (soc spinal)

Question 22

reglarea functiei urinare-control central

Answer 22

Stocarea urinii si golirea eficientadoar daca segmentele spinale si fibrele aferente/eferente sunt conectati cu centrii mictiunii pontomezencefalici.
-localizat la nivelul locus ceruleus- medial: declanseaza mictiunea
-lateral:mai importanta pentru continenta
-Aferente: nivelul segmentelor sacrate ale MS
-Eferente: traiect descendent prin tracturile reticulospinale din cordoanele laterale
-activeaza: celule de la nivelul nucleului Onuf
Grupuri celulale intermediolaterale ale segmentelor sacratw
-cai imprecis delimitate la oameni

Question 23

reglarea functiei urinare-cai corticale

Answer 23

: de la cortex alaturi de fibrele corticospinalecelule corn anterior maduva sacratasfincter extern
-inhibitorie
De la tegmentum mezencefalic: inhibitor
De la tegmentum pontin si hipotalamus posterior-excitator
-centri pontini sunt implicati in procesul de golire al vezicii

Question 24

actul de mictiune

Answer 24

Mecanism mictiune: relaxare voluntara perineu → tensiune crescuta perete abd, contractie lenta detrusor + deschidere sfincter intern apoi extern → sfinctere relaxate + contractie detrusor care expulz urina
* Contractie detrusor: reflex spinal de intindere sub activi facilitatorie/inh a centrilor superior
* inchiderea voluntara a sfincterului extern si contractia musculat perineale => ↓ contractia detrusorului
* musculatura abd folosita la minim
* coordonarea detrusor cu sfincter extern: depinde de calea descendents pontina dorsolateral
* abtinerea voluntara - origine la nivel cerebral, mediata de fibre cu orig in aria motorie paracentrala

Question 25

reglarea functiei intestinale

Answer 25

~ vezica urinara
+ SN enteric intrinsec localizat in peretele intestinal =
1. plexul mezenteric (Auerbach) cu act pe mm netezi +
2. plex din submucoasa (Meissner) cu act pe secretie mucoasa si flux sanguin
4. SN enteric intrinsec controleaza peristaltismul; ~ independent de alte influente vegetative
responsivitate mare la stimuli mecanici si chimic locali
Acetilcolina = neruotransmit principal

Question 26

reactii de urgenta sau alarma

Answer 26

in starile caracterizate de emotivitate alterata (anxietate cronica, panica acuta, psihoza depresiva, manie, schizofrenie) nu au fost demonstrate disfunctii endocrine sau vegetative (Exc: raspuns diminuat al hormonului de crestere in tulb de panica)
In starile emotionale puternice (furia, teama) stimuleaza SN simpatic si cortexul suprarenal (prin intermediul fact de eliberare al corticotropinei si ACTH)
a. reactii simpatoadrenergice de scurta durata, ajuta in situatia de „lupa sau fuga”
b. in b Addison pacientul nu poate tolera stresul
stresul prelungit si productia prelungita de ACTH activeaza toti hormonii suprarenalieni (glucocorticoizi, mineralocorticoizi, adrenocorticoizi)

Question 27

paralizia acuta vegetativa(pnp disautonoma)

Answer 27

o apare pe paracursul a 1-mai multe sapt, cu sau fara
-semne ale unei infectii sistemice sau respiratorii precedente
-afect paraneoplazica
o clinic:
1) anhidroza, ↓lacrimatiei, ↓ salivatiei
2) hipoTA
3) paraliz reflexelor pupilare
4) disfunctie erectila, retentie urinara, ileus
5) +pierderea unor reflexe pilomotorii si vasomotorii cutanate (eritem facial, intoll la cald)
6) fatigabilitate severa;
7) mai rar: apnee in somn, SIADH => hipoNa
-fara alta afectare semnificativa senzitivomotorie
o mecanism: afectare: S + PS, in principal postggl;
-fibrele somatosenzitive si motorii – aparent crutate/ afectate in mica masuradesi multi pacienti acuza parestezii si cu ROT abolite frecvent

Question 28

paralizia acuta vegetativa( forme)

Answer 28

o forma predominant colinergica(completa)
-asociata cu durere si disestezii
-hipoTA ortostatica usoara sau absenta
-boala are evolutie cronica
biologic: Ac anti R-ACh (1/2 in forma idiopatic, 1/4 in forma paraneo)
LCR normal sau cu proteinorahie ↑
fiziopat: necunoscuta
posibil PNP vegetativa periferica mediata imun
comparabila din majoritatea punctelor de vedere cu sdr Guillain-Barre (tulb vegetative identice cu cele din SGB, deficit motor usor, ROT abolite, parestezii)
o forma dobandita de intoleranta ortostatica-hipotensiunea ortostattica simpaticotonica(partiala)
hipoTA ortostat simptomatica + tahicardie
reflex vasomotorii si productia de NE (norepinefrina) sunt normale
-mecanism: atribuita unui proces ce afecteaza neuronii simpatici toracali inf si lombari
-tratament: Ig iv; plasmafereza
multi pacienti prezinta evolut favorabila spontana, de obicei de cateva luni

o pots(sindromul tahicardiei ortostatice posurale)
-mutatii sau tulburari epigenetice la nivelul genei transportorului de norepinefrina
-tulburari anxio-astenice: activitate simpatica excesiva

Question 29

paralizia vegetativa acuta sd lambert eaton

Answer 29

una din trasat sdr complet este disautonomia: uscaciunea gurii, disfunctie erectila, dificultate la initierea jetului urinar, constipatie
anticorpii anti-canale Ca voltaj-dependente interfera cu eliberarea de ACh la nivelul sinapselor muscarinice si nicotinice

Question 30

hipotensiunea ortostatica idiopatica:

Answer 30

– boala degenerativa cu leziuni ce afecteaza neuronii Simpatici postganglionari:
-sistemul PS e crutat, iar SNC nu e afectat
-consideratii fiziologice:
o terminatiile nervoase nu pot sintetiza sau elibera catecolamine =>
in decubit, nivel plasmatice de NE mai mici decat normal
in ortostatism, nivelul NE nu creste la normal
o hipersensibilitate de denervare la admin de NE

Question 31

disf autonoma primara/ hipoTA orto idiopatica caracteristici comune:

Answer 31

-In ambele tipuri se poate asocia: anhidroza, disfunctia erectila, atonia vezicii urinare
-Principala problema – sincopa ortostatica
-Ambele tipuri:nivelul de dopamin β-hidroxilaza ↓ (enzima ce converteste dopamina => NE)

Question 32

atrofie multisistem( sd shy drager)

Answer 32

o afectare fibre simpatice preganglionare
are loc degenerarea preganglionara la nivelul coarne lat MS toracica, nc vagali, locus coeruleus, nc tractului solitari, nucl sacrati vegetativi, ggl bazali, cerebel
o consderatii fiziologice: nivelul de baza al NE este NORMAL
- trecerea din orto in clinostatism-nu creste NE
-Raspunsul la administrarea exogena este normal
- nivel extrem de ↓ de NE la nivelul hipotalamusului

Question 33

sindrom shy drager clinic

Answer 33

-afectare SNC
↓ FM la nivelul mm abductori ai laringelui( pareza laringiana si stridor)
-incontinenta si discunctie erectila, vezica urinara flasca
-anhidroza
+ semne cerebel
ggl simpatici sunt normali
in B Parkinson cu sincopa – au fost descoperiti corpi Lewy la nivelul cell ggl simpatice degenerate

Question 34

sindrom shy-drager forme:

Answer 34

degenerescenta striatonigrica (sdr Shy-Drager) – MSA-P
disfunctie vegetativa + sdr Parkinsonian
incluziuni citoplasmatice in neuronii simpatici
degenerescenta olivopontocerebeloasa – MSA-C
interesarea striatului, cerebelului, puntii si bulbului
fara incluziuni citoplasmatice

Question 35

tratament hipota ortostatica

Answer 35

o Simptomatic: pozitie ridicata a extreminatii cefalice a pacientului in timpul somnului
o Medicamentos:
admin α-agonist cu actiune periferica – Midodrin – 2,5mg la 4 ore, cu ↑ dozelor la 5mg la 4h
daca Midodrin nu are succes => admin Fludrocortizon acetat 0,1mg x2/zi
o prudenta la pacientii cu HTA severa in clinostatism
efectul terapeutic poate intarzia pana la 2 sapt => nu e recomandata ↑ rapida a dozelor
o evitarea sincopei – prin manevre:
incrucisarea MI la trecerea in ortostatism
folosirea ciorapilor elastici => compresia venelor de la nivelul MI si abd inf

Question 36

neuropatia periferica asociata cu hipota secundara-caract

Answer 36

o functia vegetativa e afectata in mai multe neuropatii perif acute/cr: polineuropatie diabetica, amiloidoza, Sdr Guillain-Barre, porfiri,e alcoolica carentiala, metale grele, paraneo, vasculitica
o caracteristic: hipoTA ortostatica
o bolile SNP pot afecta circulatia in 2 moduri:
1) afectare nervi ce deservesc baroreceptori – intrerupere reflexelor homeost normale af.
2) afectare fibre postggl simpatice eferente de la nivelul nv spinali
severitatea disf vegetative nu se coreleaza cu gradul deficitului motor
o asociaza hipoNa
-rezultat al disfunctiei fibr aferente ai receptorilor de volum de la nivelul venelor, AD si arc Ao => eliberare hormon antidiuretic
o asociaza HTA intermitenta – prin implicarea acelorasi baroreceptori

Question 37

neuropatii care dau hipota sec-tulburarea vegetativa din neuropatia dz

Answer 37

o asociaza impotenta sexuala, constipatie, diaree nocturna, VU hipotona, gastropareza, hipoTA ortostatica sau combinatie dintre acestea
o gastropareza poate fi invalidanta, dureroasa, dificil de tratat:
modificare aport nutritiv + metoclopramid – pt forme usoara
domperidon, proclorperazina, eritromicina – pt forme severe
o semne de PNP senzitiva → pierderea sensibilit vibratorii si termoalgezice distal + diminuarea/abolirea ROT achiliene
o pupile miotice si slab constrictiva la RFM – prin afectare ganglioni ciliari
o nevrita insulinica -disf vegetativa si neuropatia senzitiva dureroasa- apar in momentul controlului glicemic rapid

Question 38

pnp dat de amiloidoza

Answer 38

o tulb de sensibilitate termica si algica
o afectare functie S > PS
o iridoplegia (pareza pupilara) + afectare alti mm netezi si fct glandulare variabil
alte polineuropatii – toxico-carentiale, paraneo, vascuilitice etc.

Question 39

NEUROPATIA VEGETATIVA FAMILIALA LA SUGAR SI COPIL (SINDROMUL RILEY-DAY) SI ALTE DISAUTONOMII EREDITARE

Answer 39

transmitere AR
simptome principale:
hipoTA ortostatica, variabilitatea TA
termoreglare deficitara
hipoacuzie
hiperhidroza, pete piegmentare tegument
analgezie
labilitate emotionala
varsaturi ciclice
ROT diminuate
la nivelul pupilelor + alte structuri – apare hipersensibilit de denervare
patologic: deficit de neuroni la nivelul ggl cervicali sup si coarnelor lat medulare
posibila tulb de migrare sau dezvoltare embriologica a neuronilor simpatici de rang I si II
e rezultatul mutatiei la nivelul genei IKBKAP ce codifica o proteina IKAP – asociata proc de reglare a transcriptiei => ↓ cantit de prot functionale de la nivelul neuronilor vegetativi

Question 40

alte neuropatii vegetative familiale

Answer 40

Alte neuropatii vegetative familiale
1.boala Fabry (neuropatie de fibre subtiri) = deficit de α-galactozidaza
simpt vegetative sunt frecv
are loc acumulare de ceramide la nivelul neuronilor cordoanelor intermediolat si neuronilor hipotalamici
2. disautonomie periferica transmisa AD – absenta fibrelor vegetative la nivel cutanat
dureri severe MI in timpul exercitiului fizic
nu exista raspuns prin sudoratie la injectare intradermica ACh
amiloidoza sistemica – afectare vegetativa importanta

Question 41

DISFUNCTIA VEGETATIVA LA VARSTNICI

Answer 41

clinic:
hipoTA ortostatica – frecv la varstnici
tulb de termoreglare – hipotermie si hipertermie (in temp ambientala ridicata)
pierderea sudoratiei in segmentele inf ale corpului + accentuare la nivelul mb sup si extremit cefalica
disfunctie erectila si incontinenta – se accentueaza cu varsta
-cu varsta ↓ nr ggl senzitivi

Question 42

sindrom horner

Answer 42

= mioza + ptoza + anhidroza hemifaciala
Cauzat de intreruperea fibrelor Simpatice la nivel :
1) postggl: ACI, ggl cervical sup
2) preggl: in orice punt intre originea cell cordoane intermediolat MSp (C8-T2) si ggl cervical sup,
0in unele cazuri: efect arlequin( eritem hemifata determinatg de efort)
3) intrerupere fib descendente neincrucisate hipotalamospinale (la nivelul tegmentului sau MSp cervicale)
Cauze: neoplazice, inflamatorii, leziuni plex brachial, traumatisme chirurgicale, disectie ACI, infarct bulbar lat (sdr Wallenberg), siringomielie sau traumatism T1-T2, idiopatic (ereditar)

Question 43

sindromul ganglionulii stelat si sindromul ross

Answer 43

leziune ggl stelat => sdr Horner + lez simpatic MS = mana si brata uscate si calde
cauze: tumora compresiva la nivelul santului pulmonar sup (tumora Pancoast)
sdr Ross = anhidroza segmentara + pupila Adie – cauza idiopatica, sau secundar infectie virala
test diag: Apraclonidina 0,5%-pt tulb pupilare asciate tulb vegetative

Question 44

pareza sy si psy in tetraplegie soc spinal

Answer 44

sectiune medulara cervicala acuta => soc spinal
1.initial: abolirea tuturor reflx senzitivo-motorii si functiilor vegetative de la nivelul segmentelor medulare
a. tulb vegetative: hipoTA, abolirea sudoratiei si piloerectiei, ileus paralitic, atonie gastrica, pareza VU
b. abolirea reflexului axonal ce det eritem la locul leziunii
↓ nivelul plasmatic de epinefrina si NE
socul spinal persista cateva sapt
mecanism primar: modif neurotransmitatorilor (catecolamine, enkefaline, endorfine, subst P)
naloxona atenueaza unele din efectele socului spinal – eliberarea opioidelor endogene de la nivelul axonilor distali ce au fost separati de cell lor de origine
dupa epuizarea opioidelor endogene, socul spinal dispare
2.dupa ce dispare socul spinal – revin functiile S si PS (conex vegetative aferente si eferente din segm izolate de la nivelul MSp sunt intacte, desi nu mai sunt sub controlul centrilor superiori)

Question 45

pareza sy si psy in leziunile cervicale medulare

Answer 45

-dispare adaptarea cardiovasculara mediata simpatic ca raspuns la stimulii ce ajung la nivel medular
-stimulii cutanati aplicati in segm corpului sub nivelul leziunii => ↑ TA
-↓ TA nu e compensata de vasoconstrictia simpatica
- ciupirea tegument sub nivelul leziunii => piloerectie in segm adiacente
- incalzirea corpului => eritem si sudoratie doar la nivelul fetei si gatului (se pierd conex de la hipotalamus pt trunchi si MI)
-VU si intestinul (initial flasce) devin automate pe masura ce controlul reflex medular revine

Question 46

disreflexie automata

Answer 46

dupa un timp, pacientul tetraplegic poate prezenta un reflex de masa
spasme in flexie ale MI si golirea involuntara VU determina ↑↑↑ TA, bradicardie, sudoratie, si reactii pilomotorii in zonele de sub segm cervicale
in caz de injectare de noradrenalina: reactie exagerata cu
parestezii la nivelul gatului, umeri, MS
senzatie de constrictie toracica + dispnee
dilatarea pupilei
paloare => eritem facial
senzatie de plenitudine la nivelul extremit cefalice si urechi, cefalee pulsatila
reactia poate fi evocata de : intepatura, miscare pasiva, stimulare prin contact la nivelul membrelor si abd, presiune la nivelul VU

Question 47

leziuni toracale t6

Answer 47

Leziuni deasupra T6 => intreruperea controlului suprasegmentar S si PS
poate aparea variabilitatea TA
Leziuni sub T6 => pastrarea activit S descendente dar cu afectare control PS sacrat
Cauze frecv pt leziuni: necroza traumatica a MSp, infarct medular, mielita, leziuni post-iradiere, tumori

Question 48

crizele vegetative- furtuna simpatica

Answer 48

Etio: admin de subst (cocaina, fenilpropanolamina, organofosforice)
antidepresive triciclice in doze excesive => blocada colinergica => uscaciunea gurii, eritem, anhidroza, midriaza
cel mai grav: aritmie ventriculara – precedata de prelungire interval QT
otravirea cu insecticide organofosforice => efecte anticolinersterazice => activitate exagerata PS + paralizie motorie
TCC sever + hemorag
tetanos => activit S exagerata => diaforeza, midriaza, HTA
frecv la copii cu tumori cerebeloase

Question 49

furtuna simpatica forma severa

Answer 49

Forma severa, exagerata: HTA, midriaza, semne de excitatie SNC (uneori comitialitate)
apar in lez cerebrale severe, hemoragie HTA
3 mecanisme separate ce intervin in starea de hiperactivit S
1. descarc unei cantit ↑ de catecolamine din portiunea mediala a formatiunii reticulate bulbare => HTA si tahicardie
are loc la momentul ictusului
acesti centri bulbari sunt inhibati tonic de NTS ← primeste impulsuri aferente de la baroreceptori si chemoreceptori arteriali
lez bilat NTS => ↑ extreme ale TA => edem pulmonar neurogen
2. r. vasopresoare mediata de trunchi cerebral => respuns Cushing
3. r tardiva, cronica – episoade de HTA severa, diaforeza, midriaza + postura cu rigiditate in extensie

Question 50

furtuna simpatica-clinic

Answer 50

Clinic:
durata de min
majorit pacientilor sunt decorticali prin lez traumat ale subst albe profunde sau prin hidrocefalie acuta
NU sunt crize epileptice
pot fi rezultatul disparitiei inhibitiei asupra hipotalamusului (SN vegetativ decorticat, hiperactiv)
tratament: sectionarea MSp cervicale si blocada α- adrenergica

Question 51

reflex cushing

Answer 51

Reflexul Cushing (triada Cushing) = HTA + bradicardie + respiratie lenta neregulata
↑ bruste a tensiunii intracraniene => stimularea zonelor sensibili la stim mecanici de la nivel bulbar caudal paramedian
in mod asemanator exista zone sensibile la presiune la nivelul maduvei cervicale sup (activate cand ↑ brusc presiunea intraspinala)
cauza: distorsiunea mecanica a tr cerebral (proces expansiv de fosa post, proces expansiv voluminos la nivelul unei emisfere, HSA)
deseori apare doar compontenta HTA (TAS > 200 mmHg) ≠ feocromocitom, stenoza art renala
cauzele cele mai severe: copii cu tumori cerebrale => cefalee si HTA sistolica severa
DD: encefalopatia hipertensiva – aceasta se asociaza cu tahicardie sau AV normala

Question 52

efectele simattectomia toraco-lombara

Answer 52

pierderea sudoratiei la nivelul supraf denervate
tulb reflexelor vasomotorii
in clinostatism => stagnarea sangelui in patul spanhnic si in extremit inf => la trecerea in ortostatism apare lipotimie si sincopa
semne frecv ce insotesc sincopa (paloare, greata, varsaturi, transpiratii) pot fi discrete sau absente
pastrarea funciilor VU, intestin, sexuala (uneori se produce ejaculare retrograda)

Question 53

sindromul Raynaud

Answer 53

debut precoce, varsta medie 14 ani (cazurile idiopatice)
cauze: majorit sunt idiopatice
forme secundare: traumatisme locale, sdr tunel carpian, boala arteriala obstructiva, boli de tes conjunctiv (sclerodermie), vasculita, crioglobulinemie
clinic: paloare episodica, dureroasa falange dat spasm art digitale
secventa paloare-cianoza-rubeoza
+ amorteala, parestezii, senzat de arsura
ulterior apare eritem la reincalzire
-prezenta prolif capilarelor si aspectul lor sinuos la nivelul patului unghial
episoadele sunt declansate de expunere la frig sau stres emotional
la pacientele cu sclerodermie
sclerodemia are debut dupa 30 ani
fenom Raynaud poate sa preceada cu multi ani debutul sclerodermiei sau a altor afect reumatologice autoimune
fiziopat: 2 mecanisme posibile:
scaderea presiunii intraluminale – asoc cu obstructie arteriala
constrictie arteriala – la F tinere la expunere la frig, agravat de stres emotional
tratam: adresat afect asociate si preventiei fact precipitanti
evitare fact cauzatori (expunere la frig)
interzicerea tratam cu vasoconstrictoare (derivati de ergot, simpatomimetice, clonidina, agonistii receptorilor de serotonina)
blocanti canale Ca – Nifedipina 30-60 mg/zi
Eritromelalgia = boala in care picioarele si extremit inf devin rosii si dureroase la expunerea la temperaturi ridicate pe perioade lungi

Question 54

tulburari de sudoratie-hiperhidroza

Answer 54

rezultatul activit excesive a fibrelor nervoase sudomotorii
poate fi o faza initiala in diferite PNP periferice – thaliu, arsenic si poate fi urmata de anhidroza
poate fi aspect al sdr dureroase din cadrul distrofiei simpatico-reflexe
efect localizat in mononeuropatii dureroase (cauzalgie)
efect difuz in mai multe PNP dureroase (sdr picioarelor fierbinti)
hiperhidroza nontermoreglatoare – in sectiune medulara
hipersudoratie in zone normal functionale pt a compensa deficitul (ex: hipersudoratie la nivelul tr sau membrelor la pacientii cu sectiune medulara la nivel toracic sup)
hiperhidroza localizata:
forma congenitala – afectare palmara
extirpare ggl simpatici T2-T3 => amel cazurile grave
nu apare sdr Horner daca ggl T1 e afectat
in anxietate – maini reci si umede
in hipertirodisim – maini umede dar calde
tratam preferat: injectare toxina botulinica

Question 55

anhidroza

Answer 55

(lez fibre S postggl):
pierderea sudoratie corespunde zonei in care exista tulb de sensibilit
rar in lez radiculare pt ca fib preggl se intersecteaza in inervatie => compensatie
sdr de anhidroza postinfectioasa ± hipoTA ortostatica
forma limitata de andisautonomie pura
tratam: corticosteroizi

Question 56

tulburari de sudoratie-sindrom ross si insuf sudomotorie pura idiopatica

Answer 56

sdr Ross – pupila Adie, areflexie si anhidroza + hiperhidroza compesatorie in alte zone
insuf sudomotorie pura idiopatica
urticarie, anhidroza generalizata
↑ nivelurile de IgE
nu exista sudoratie adaptata la termoreglare; exista sudoratie data de stim emotionali

Question 57

tulburari ale vezicii urinare-distructia completa a maduvei sub t12

Answer 57

cauze: traumatisme, mielodisplazie, tumori, angiom venos, mielita necrozanta
-VU
paralizata dpdv al activit voluntare si reflexe
pacientul nu constientizeaza senzatia de plenitudine
tonus m detrusor e abolit => VU se destinde cu acumulare urina => incontinenta prin supraplin => golire posibila prin compresie la nivelul abd inf si prin incordarea abd
-sfincter anal si colon – afectate similar
-anestezie „in sa”, abolire reflex bulbocavernos si anal
abolire ROT MI
cistemograma – presiune scazuta si absenta contractiilor de evacuare

Question 58

Boli ale neuronilor motori sacrati din subst cenusie medulara, ale radacinilor sacrate ant, sau ale nervilor perif ce inerveaza vezica

Answer 58

cauze tipice: meningomielocel lombosacrat, sdr de maduva atasata->pareza neuron motor perif al VU
alte cauze de afectare coada de cal:
compresie det de o tumora sau hernie de disc
meningita neoplazica
radiculita din infectia herpes zoster sau CMV (sdr Elsberg)
VU ~ cu mai sus
exc: sensibilitate pastrata la nivel sacrat si VU
NB!: un pacient isteric poate suprima functia motorie => distensie similara a VU

Question 59

intreruperea fibrelor aferente de la vu

Answer 59

cauze tipice: DZ, tabes dorsal
nu sunt afectate fibrele motorii => paralizie VU primar senzitiva
tulb VU – aceeasi ca in cele 2 de mai sus
in cele mai multe cazuri exista intrerupere atat a inervatiei aferente cat si eferente
cauze: neuropatii de fibre mici (diabetica, amiloida), neuropatii acute (sdr G-B)

Question 60

leziuni medulare deasupea t12

Answer 60

aceste lez det aparitia unei vezici neurogene (spastice) reflexe
cauze: SM, mielopatii (traumatice si compresive), mielita, neuromielita optica, spondiloza, fistula durala A-V, siringomielia, parapareza spastica tropicala
lez medulara cu debut brusc => soc spinal => urina se acumuleaza si dilata VU => incontinenta prin supraplin
in timp efectele socului spinal scad in intensitate => detrusorul devine extrem de activ in mod reflex, care nu poate fi controlat sau inhibat de pacient => mictiune imperioasa, precipitanta si incontinenta
lez medulare lent evolutive (SM) – spasticitatea si imperiozitatea mictionala se agraveaza cu timpul, incontinenta devine tot mai frecv
↓ initierea mictiunii voluntare, ↓ capacitatea VU
sensibilitatea VU – depinde de gradul de afectare a tract senzitive
reflex bulbocavernos si anal sunt pastrate
cistometograma – contractii neinhibate ale m detrusor ca raspuns la vol mici de lichid

Question 61

leziuni det de distensia peretelui vezical

Answer 61

apar prin obstructia anatomica a colului vezical, ocazional prin retentie psihogena
supradistensie repetata a VU => decompensarea m detrusor si atonie/ hipotonie permanenta
peretele VU devine fibrotic, ↑ capacitatea VU
contractiile de golire sunt inadecvate => exista volum rezidual mare
pacient predispus la cistita, reflux ureteral, hidronefroza, pielonefrita, calculi renali

Question 62

relaxarea urinara non psihogena la femei

Answer 62

tulb a relaxarii m striat periuretral – evid la EMG
reprez o denervare eferenta a detrusorului
distensia VU e nedureroasa
apare in asoc cu sdr ovar polichistic
tratam: stimulator la nivelul nv sacrat

Question 63

incontinenta data de leziunile lobului frontal

Answer 63

tip supranuclear de hiperactivitate a detrusorului => golire precipitata a VU
daca leziunile de lob F sunt extinse => pacient indiferent la incontinenta
vezica si functiile sfincteriene sunt normale

Question 64

leziuni de tc care dau tulb vezica urinara

Answer 64

centri pontini au rol in mictiune
lez pontine izolate pot cauza tipuri diferite de dificultate la mictiune

Question 65

tratamentul tulburarilor de mictiune

Answer 65

paralizia flasca
Betanecon – stim directa a recept colinergici muscarinici ai detrusorului => contractie
paralizie spastica
Propantelina 15-30mg x3/zi – act ca antagonist muscarinic => relax detrusor
Oxibutina 5mg x2-3/zi – act direct pe muschi acu act antagonist muscarinic
Atropina – inhiba partial contractia detrusorului
blocante simpatomimetice α1 (terazosin, doxazosin, tamsulosin)
relax sfincter urinar si faciliteaza golirea VU
rol la B cu hipertrofie de prostata, disinergie sfincteriana (incapacit sfincterului de a se deschide in momentul in care detrusorul se contracta)
auto-cateterizare intermitenta
pac paraplegici – implantare stimulator la nivelul rad ant sacrate

Question 66

tulburari ale tranzitului intestinal

Answer 66

entitati clinice:
* ileus – secundar socului spinal, neuropatii imune (sdr Guillain-Barre), pandisautonomie pura, neuropatie diabetica vegetativa severa
* colonul reflex neurogen
* paralizia motorie si senzitiva
pierdere aferente/ eferente/ ambele => colon, stomac si intestin subtire hipotone sau destinse, sfinctere anale laxe
posibila abolire reflex anal si bulbocavernos
lez cerebrale si spinale inalte => defecatie imperioasa sau precipitata
meningomielocel si alte afect ale cozii de cal sau maduva sacrata => dubla incontinenta (urina&raquo_space; fecale)
afectarea sfincterelor colonului in bolile sistemice:
distrofia miotonica, sclerodermia - ↓ tonus sfincter intern
polimiozita, miastenia gravis – afectarea functiei sfinct extern => pierdere de gaze intest
miastenia gravis - ↓ FM sfincteriene => inabilit de a controla flatulenta (semn precoce in MG)
complicatii ale hemoroidectomiei
cauze farmacologice: medicam ce det paralizia SN PS, narcotice
tratam ileus neurogen – Cisaprid (agonist de receptor al serotoninei) – risc de aritmii ventriculare si moarte subita cardiaca

Question 67

boala hirschsprung

Answer 67

boala rara, afect nou-nascutii si baietii
det de absenta congenitala a cell ggl de la nivelul plx mienteric
mutatia oncogenei RET + polimorfisme alte gene (polimorfismele dau variabilitatea severitatii clinice)
exista boli familiale ce se pot manif ca neuropatii enterice (ex: tulb mitocondriala, sdr Allgrove, miopatia viscerala familiala)
forme:
limitata – cel mai frecv implicare sfincter anal intern si rectosigmoidul
extinsa
segmentul intest aganglionar e contractat, nu se poate relaxa => impiedica propagarea undelor peristaltice => retentie materii fecale si distensie masiva a colonului
complicatie: enterocolita => posibila moarte

Question 68

tulburari are functiei sexuale

Answer 68

Componentele functiei sexuale:
1. impuls sexual, pornire sau dorinta – libido
poate fi declansat de orice stimul
activare sistem limbic => hipotalamus => centri spinali
2. erectie peniana (potenta)
centri erectili: toraco-lombar (T12-L1) si sacrat (S2-S3-S4)
prin neuronii motori PS S3 si S4, nervii spahnici si nv rusinosi => vasodilatatie => ↑ flux sanguin spre penis => tumescenta si erectie
eferentele simpatice de la T12-L1 => plex mezenteric inf si hipogasric – pot media aparitia erectiilor psihogene la pac cu leziune completa la nivelul maduvei sacrate
3. ejacularea lichidului seminal prin uretra
are loc prin contractii ritmice ale prostatei, sfincter uretral si mm bulbocavernos si ischiocavernos – sunt sub control S si PS
influentele pleaca de la gld penian => centri PS S3 si S4 (erectii reflexogene)

Question 69

libido

Answer 69

pierdere – fact psihici si somatici
completa – varsta inaintata, afect medicale sau endocrinologice
poate sa apara doar in anumite circumstante – rezultatul fact psihologici (in timpul somnului REM poate sa apara erectie peniana reflexa sau chiar ejaculare)
excesiv – orig psihologica sau psihiatrica (stari maniacale)
in boli neurologice (encefalite, tumori) ce afecteaza diencefalul, regiunea septala, lobii T; in demente
apar si alte semne de dezinhibitie comportamentala
medicamente: L-dopa

Question 70

erectia

Answer 70

imposibil de initiat sau sustinut
starea depresiva
prostatectomia – lezare nv PS inglobati in capsula glandei
afectarea segm medulare sacrate sau conex eferente si aferente ale acestora (tumori medulare, mielite, tabes, PNP diabetica sau de alte tipuri) – erectiile nocturne sunt absente
bolile ce afecteaza MSp pot aboli erectiile psihogene, fiind intacte doar cele reflexe
tratam: Sildenafil – inhibitor de fosfodiesteraza – util la cei cu disfunctie de cauza neurologica
prelungita dureroasa (priapism)
boli ale MSp – reflexele erectile devin hiperactive
siclemia si alte stari trombotice
traumatisme perineale

Question 71

ejacularea

Answer 71

prematura
ejaculare retrograda – dupa simpatectomie lombara (pareza m periuretral de la nivelul prostatei), polineuropatii (DZ), prostatica acuta sau cr
Femeie – in mare ca la barbati

Question 72

controlul respiratiei mecanisme motorii centrale

Answer 72

Respiratia e controlata in principal de partea inf a tr cerebral. Fiecare ½ a tr cerebral poate produce un ritm respirator independent.
Neuronii din diverse regiuni descarca cu fiecare respiratie => impreuna genereaza ritmul respirator (nu functioneaza individual, ca oscilatori individuali)
In tegmentul pontin si bulbar – 3 grupe pereche de nucl respiratori:
► Grup respirator ventral (VRG) – se extine de la partea inf pana la partea sup a bulbului ventral, in reg nucl retroambiguu
► Grup respirator dorsal (DRG) – dorsal de obex si imediat ventromedial de NTS
► Grup respirator pontin (PRG) – puntea dorsolat

neuronii inspiratori: DRG + VRG (in partile rostrale) → nv frenici, intercostali
neuroni expiratori: DRG (in partile rostrale) + VRG (in partile caudale) → neuroni motori spinali => mm intercostali interni si abdominali (evacueaza activ aerul in unele circumstante; in mod normal expirapia e un proces pasiv)
au si influenta inhibitorie asupra neuronilor inspiratori
neuroni inspiratori → cale descendenta spre nv frenic se situeaza imed lat de coarnele ant MS cervicala
in caz de leziune => abolire miscari automate, dar nu si cele voluntare (cele voluntare au traiect mai dorsal in MSp)
motoneuronii frenici – formeaza o coloana subtire in partile mediale ale coarnelor ant C3-C5
in caz de leziune => abolire miscari automate si voluntare

Question 73

teorii privind centrul de comanda al respiratiei

Answer 73

DRG = generator dominant al ritmului respirator
Complex Botzinger (in VRG) – se activeaza in timpul expirului; in caz de lez => intrerupere respir
PRG – actioneaza ca intrerupator intre inspir si expir, au ritmicitate autonoma
VRG – posibil rol in generarea ritmului respirator
centru pneumotaxic (punte): raspunde de hipoxie, hipocapnie, inflatie plamani
contine 3 grupuri de neuroni: 1. expiratori (in lateral); 2. inspiratori (medial); 3. grup aditional intre ei ce ramane activ in timpul tranzitiei dintre fazele respiratorii
centru apneustic (punte): previne act necontrolata a nc inspiratori bulbari
In caz de lez bulbara lat mare => intreruperea conex dintre fiecare pereche de grupuri nucleare => hipoventilatie sau pierdere totala a ventilatiei automate.

Question 74

controlul voluntar al respiratiei

Answer 74

controlul voluntar al respiratiei se asociaza cu activit in cortexul motor si cel premotor
respiratia automata si voluntara folosesc aceleasi grupuri de neuroni motori cervicali => nv frenici
caile corticale descendente pt respiratia voluntara sunt diferite de cele utilizate de catre mecanismele automate ale tr cerebral
cand ambele tracturi descendente pt controlul voluntar sunt intrerupe (ex: sdr locked-in) => sistemul independent automat din ulb poate mentine o respiratie regulata
reg tr cerebral det suspendarea respiratiei in timpul deglutitiei
acest impuls dispre in b Parkinson => lipsa de coordonare intre respiratie si deglutitie => posibila aspiratie

Question 75

dispneea

Answer 75

senzatie respiratorie de lipsa de aer, sete de aer, constrictie toracica, scurtarea respiratiei
neuronii din talamus si tegmentul mezencefalic central – descarca intr-un mod gradat pe masura ce creste necesitatea controlului respirator
influentati de aferentele de la peretele toracic, plaman, chemoreceptori
sunt reprezentarea talamica a senzatiilor de la torace ce este perceputa la nivel cortical ca si dispnee
studii imagistice – zone din creier sunt activatae de dispnee: insula, regiunile limbice

Question 76

modele anormale de respiratie

Answer 76

prezente mai ales in coma
a. respiratie ataxica – inspiruri nedorite deranjeaza vorbitul, necoordonarea inchiderii laringiene, a miscarii diafragmului, a deglutitiei
in encefalita paraneo de tr cerebral, unele boli extrapiramidale
b. hiperventilatie neurogena centrala
c. respiratia Cheyne-Stokes – ventilatie ciclica cu ↑ respiratiei, urmata de ↓ acesteia
apare cel mai frecv in afectiuni emisferice profunde, stadii avansate de encefalopatie metabolica
nivelul de constienta refleta modelul respirator
in timpul perioadei de apnee pacientul e mai putin responsiv
gradul maxim de constienta e la maximul fazei de hiperventilatie
nivelul de constienta se modifica inainte de afectarea frecv respiratorii => respiratia Cheyne-Stokes e doar o componenta a unui fenomen ciclic autonom al tr cerebral

Question 77

modele anormale de respiratie

Answer 77

d. respiratie apneustica
blestemul lui Ondine: pierderea respiratiei spontane in timpul somnului, cu pastrarea celei voluntare => in somn au nevoie de resp mecanica
-patologie: lez cai descendente ventrolat bulbocervicale ce deservesc respiratia autonoma
cauze:
infarct, hemoragie, encefalita de tr cerebral unilat/bilat
sdr Leigh = proces distructiv ce afecteaza partea inf a tr cerebral, de origine mitocondriala
hemoragii traumatice Duret in partea inf a tr cerebral
e. dispnee ortostatica: dispnee resimtita de pacient in cazul hipoTA ortostatice
cauza: neconcordata intre ventilatia si perfuzia pulmonara

Question 78

modele anormale de respiratie

Answer 78

f. sdr hipoventilatie centrala congenit: lipsa congenitala a resp automate
debut la nou-nascut – cu perioade de apnee si tulb de somn
mai tarziu in copilarie – semne de hipoxie cronica => hipertensiune pulmonara
morfopat: modif subtile la nivelul nucl arcuat din bulb, ↓ nr de neuroni in zona centrilor respiratori
g. hiperventilatie: cel mai des in stari de anxietate si panica

Question 79

modele anormale de respiratie

Answer 79

h. sughitul:
cauze: Wallenberg, tumori fosa post, HIC, encefalita de tr cerebral, encefalopatii metabolice; rar provocat de medicatie (dexametazona)
considerat a fi mai mult un reflex gastrointest, decat respirator
contractie diafragm si mm intercostali, apoi imediat inchidere laringe
frecv relativ constanta – 15-45/min
inhibat de cresterea presiunii CO2 arterial
tratam eficient pt cazuri severe: baclofen, metoclopramid
in boala Leeuwenhoek – exista pulsatie epigastrica continua si dispnee + descarcari ritmice de activitate la nivelul mm inspiratori (mioclonus respirator ~ mioclonusul palatin)

Question 80

disfunctii de ventilatie date de boli neuromusc

Answer 80

acut: Sdr Guillain-Barre, Miastenia Gravis – slabiciune musculara generalizata care evolueaza rapid
pacient anxios, tahicardic, diaforetic
respiratie paradoxala: perete abd se retrage in inspir pt ca diagragmul nu coboara + mm intercostali creaza pres negative;
respiratie alternanta: coborare diafragm la doar la respiratii alternante – apare cand CV < 500ml sau <10% din normal
tratament: CPAP, BIPAP, IOT+VM pozitiva
cronic sau subacut: BNM, miopatii, distrofie musculara
semn cronice de hipoxie: retentie CO2, somnolenta diurna, cefalee matinala, edem papilar, gura de peste
recutarea mm respiratori accesori – pt a maximiza vol respirator
tratament: suport nocturn al ventilatiei (CPAP, BIPAP)
subacute: BNM, MG, deficit de maltaza acida, polimiozita, miopatie cu nemalina, sdr Lambert-Eaton, CIDP (polineuropatie demielinizanta inflamatorie cronica) – pareza nv frenic uni/bilat
adesea prima manif a bolii neuromusculare este insuf respiratorie subacuta => dispnee si intoleranta la efort, dar fara alte semne evidente de boala neuromusculara
spiromerie: debit ↓, volume pulmonare ↓ - simuleaza afect pulmonara restrictiva

Question 81

insuf resp neuromusc la pacientii in stare critica

Answer 81

posibile cauze:
malnutritie, hipofosfatemie (indusa de alimentatie excesiva), hipoK
afect neuromusculare enumerate mai sus (BNM, SGB, MG, PNP etc)
polineuropatie de terapie intensiva – pacienti cu sepsis sau insuf multipla de organ
miopatie de terapie intensiva – in relatie cu admin de corticosteroizi in doze mari

Question 82

bazele neurologice ale deglutitiei -consideratii anatomice

Answer 82

exista reflexe obligatorii pt a asigura ca respiratia e oprita in timpul deglutitiei
Consideratii anatomice si fiziologice
deglutitia poate fi efectuata voluntar sau prin miscari reflexe ce sunt declansate de impulsurile senzitive de la faringele post
nv XII – limba impinge bolul alimentar in faringe, iar acesta vine in contact cu peretele post al orofaringelui
stim senzitiva prin IX si X => motor IX + X:
contractie levator si tensor val palatin (inchide nazofaringe)
+ miscare in sus si in fata a cartilaj aritenoide (inchide glota)
calea respiratorie e inchisa de contractia secventiala a pliurilor aritenoid-epiglotice, si sub ele de corzile false si apoi de corzile vocale adevarate ce inchid traheea
miscare in sus a laringelui => deschide sfincter cricolaringian => bol in esofag
deglutitia reflexa necesita doar functionarea bulbului
deglutitie pastrata in locked-in si in starile vegetative
centrul deglutitie e in bulb in regiunea NTS, aproape de centrii respiratori
regiuni corticale activate in deglutitie: gir inferior precentral, gir frontal post inferior

Question 83

disfagia si aspiratia-disfagia

Answer 83

Afectiunile extrapiramidale (b Parkinson) reduc frecv deglutitiei si det o lipsa de coordonare intre respiratie si deglutitie
Limba si muschii ce det ridicarea palatului, precum si reflexele de fund de gat pot fi normale, in ciuda unor tulb evidente de deglutitie.
Dificultatile de deglutitie pot debuta subtil:
scadere ponderala sau cresterea timpului necesar pt a manca o masa.
pneumonii recurente minore pot fi singura manif a aspiratiei intermitente
Disfagia: = dificultate initiere deglutitie – alim lipite de bolta
cauze: limba (MG, BNM, nv XII) – asoc frec cu dizartrie
regurgit nazala – etio: MG, X, pareze bulbare, pseudobulbare – frecv vorbire nazonala
tuse frecv si inec imediat dupa deglutitie
combinatie

Question 84

disfagia si aspiratia-aspiratia

Answer 84

scadere FM faringe: lez X (uni/ bilat)
miopatie (polimiozita, distrofie miotonica sau oculofaringiana, BNM, SLA, MG)
lez bulbara care afecteaza NTS/nc motori cranieni: infart bulbar lat, SM, siringomielie, poliomielita, tumora tr cerebr
necoordonare deglutitie: B Parkinson, AVC (pareza pseudobulbara, infarct emisferic)

Question 85

tulburari din avc emisferic

Answer 85

evidenta in primele zile → evaluarea deglutitiei din primele zile de la AVC
dureaza zile-sapt => pericol de pneumonie si febra
Odinofagia (durere la deglutitie) – cel mai frecv in nevralgie glosofaringiana
Urmarirea pacinetului cand inghite apa sau solide – obs prezenta tusei, raguselii umede, lipsa de aer, nevoia de a inghiti incet volume mici.

Question 86

voma

Answer 86

poate fi declansata de stimuli externi, GI, neurogeni
structura SNC implicata – aria postrema (la baza V IV)
neuronii sunt chemosensibili – activati de toxine circulante
axonii din aria postrema au proiectii la NTS → bulb → voma
neuronii contin receptori dopaminergici D2, serotoninergici 5-HT3, opioizi, pt substanta P, pt acetilcolina, canale de aquaporina
inafara de aria postrema, voma poate fi provocata si de stim vestibulari, faringieni (reflex de fund de gat), psihogeni – nu exista un „centru al vomei”
expulzia continut gastric: prin scadere pres intratoracica prin inspir cu glota inchisa, crestere pres abd, relaxare sfincterelor esofagian inf si pilor (stomacul nu se contracta)
cauze:
medicamente ce actioneaza pe receptori D2, serotoninergici, opioizi, subst P
hemoragii, AVC, tumori, demielinizare langa aria postrema
lez periventriculare din neuromielita optica – datorita nr mare de canale de aquaporina 4
HIC – voma e rezultatul transmiterii presiunii la nivelul bulbului rostral
antiemetice: antagonisti dopaminergici si serotoninergici

Question 87

sindromul varsaturilor ciclice

Answer 87

asociat cu migrena abdominala la copii
componenta proeminenta a disautonomiei Riley-Day
poate fi o afectiune falsa, indusa (ex: bulimie)