Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Cardio > Hta > Flashcards

Hta Flashcards

1
Q

Hta grad 1

A

140-160 90-99

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Hta grad 2

A

160-180

100-110

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Hta grad 3

A

> 180

>110

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Hta sistolica izolata

A

> 140 <90

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Patogenia hta primara

A

Genetic: canale na, polimorfisme angiotensinogen

Renal: alterata fct de eliminare a sarii

Neural: simpatoadrenergic

Vascular: disfunctie endoteliala, remodelare vasculara, rigiditate arteriala

Hormonal: raa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Alti factori asociati cu hta primara

A

Fumat

Alcool

Medicamente estrogen steroizi simpatomimetic

obezitate(creste vascozitate sange, angiotensinogen din adipocite, creste volumul sangelui) cresc pai1 si profibrinogen

Sdr apnee in somn

Policitemie vera

Hiperuricemie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Consecinte hta

A

Hta nu omoara ea ci prin afectarea de organe
1 cardiac hvs, ic, bci(hta agraveaza ats)
2 ocular angiopatie retiniana
3 neurologic avc ischemic hemoragic lacunar
4 Renal nefroangioscleroza ir
5 vascular periferic boala vasculara periferica anevrisme si disectie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Mecanisme prin care hta are efecte negative

A

Creste lucrul inimii
Face leziuni arteriale prin
1. Ta propriuzisa l: hipertrofie muschi neted, disf endoteliu, afectare fibre elestice
2. Accelerare ats: scade mec de protectie prin no

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Studiul framingh 2 concluzii

A

Cu cat ta mai mare cu atat riscuri mai mari

Cu cat masa ventr mai mare cu atat e mai nasol

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Implicatii hvs

A

Disf disstolica=>fe normal si vs normal=>pres de umplere creduta=> congestie venoasa pulm si dispnee

Sistolica fe scazur, sd de debit mic=angina fatigabilitate

Aritmii

La efort subendoteliu ischemie=>disf diastolica=>dispnee la efort

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Dc as face cv paraclinic la hta

A

Depistare hta secundara
Apreciere risc
Depistare boli cu impact asupra tratamentului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Dg hta

A 
De catre medic: >140 si sau >90
Monitorizare 24 ore cu masurator tensiune(da o tens medie)
Ta diurna >135 si sau >85
Ta nocturna >120 si sau >70
Ta/24 ire >130 si sau >80
Autoevaluare >135 su sau >85
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

O mansrta buna

A 
E cam 1/3 din brat
In dr inimii(ad)
Zg 1 si 5 korothkov
La ambeke brate si luata cea mai mare
La varstnic si diab orto 1 si 3 min
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Monit ambulatirie 24 ore vs monit clinica

A 
Sunt complementare
Iti da ta pe timoul moptii zilei 24 h
Valori medii
Apreciere variabilitate zi noapte! Raport zi/noapte
Scadere >10% nocturn=dipper
Semnificatie prognostica
Dipper e normal si e bn sa fii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Monitorizare prin autoevaluare

A 
3-4 zile consecutuv(7 ideal)
Sezand dupa repaus 5 min 
2 mas la 1-2 min
Avantaje: p lunga, ieftin, larg disp
Dezavantaje: nu da info despre ta din timoul activitatilor, somn, variabilitate

Ne ajuta sa certificam hta de halat alb sau cea mascata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Hta mascata

A 
Tineri
Barbati
Fumat
Alcool
Sport
Anxietate
Obezitate
Stres
Diabet
Bcr
Familial

Incidenta evenimentelor cv e la fel ca la cei care au mereu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Cand recomanzi monitorizare acasa?

A

Suspiciune hta de halat alb(hta1 cabinet dar n are risc si nici afectare organ)

Suspiciune hta mascata(are afectare org sau risc)

Variatii mari ta in aceeasi vizita sau vizite diferite

Hipotens ortostatica post prandial sau medicamente

Preeclamspie

Ta rezistenta terapie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Indicatii soecifice monitorizare ambulatirie

A

Discrepante intre ce masoara medicul si ce masoara pacientul

Dipper mon dipper

Hta noctuna

Variabilitate hta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Hta de efort

A

> 210 barbat

>190 femeie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Anamneza hta ce urmaresc

A

Istoric hta
Tratamente
Istoric fakilial
Factiri de risc(fumat alcool sare sedentarism dz dislipidemie psihosocial)

Simptome de cauze secundare( scadere g, slabiciune, tahicardie, tremor, transpiratii, dureri lombare, tulb mictiune)

Simptome afectare org tinta (cefalee, etc)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Semne de afectare de oragan tinta

A

Cap-sufluri pe carotide, deficite motorii senzitive

Ochi- anomalii retiniene de fund de ochi

Cord-soc apexian deplasat, aritmii, galop, sufluri, efeme devlive

Artere periferice: absenta sau asimetrie puls, extremitati recu, leziuni ischemice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Semne sugestive pt cauze secundare

A

Cushing: obez, hirsutism, fata in luna plina, vergeturi

Stigmate cutanate de neurofibromatoza in feocromocitom

Palpare rinichi rinichi polichistic

Sufluri abd tha removas

Coarctatie aorta: suflu ta femurala scazuta, diferenta dintre brate

23
Q

Paraclinic hta

A

Ekg, eco(hvs, ischemie, aritmii, masa vs, hip hipertrofie, fct diastolica, fe, dimensiune as(cica o pot asocia cu glicata)

Doppler(grosime intima medie carotide, leziuni ats pe carotide, igb, velocitate unda puls carotido femural)

Rinichi: creatinina, cl la creatinina, ac uric, microalbuminemie,

Fund de ochi-oftalmoscop

Creier ct rmn

In jur de 48

24
Q

Evaluare risc cv global

A

Probabilitatea de a face o boala intr un deltavt luand in calcul mai multi fr

25
Q

Ce simptome are hta?

A

Nimic specific

Unii poate au cefalee ameteli le tiuie urechile

26
Q

Factiri care infl riscul cv la pacientul hta

A 
Sex
Varsta
Istoric familial
Fumat 
Istoric familial de debut prematur
Obez ac uric sedentarism
Menopauza orecoce
Economic si psihosocial 
Colesterol si hdl
Dz
Frecv cardiaca(daca e >80)

BOALA CV DOCUMENTATA SAU BOALA RENALA

27
Q

Factiri care infl riscul cv la pacientul hta

Afectare asimpt de irgan

A

Rigiditate arteriala: ores puls crescuta >60 sau viteza unda ouls >10

Hvs

Igb<0,9

Bcr 30-60 sau <30

Microalbuminuria pe 24 h 30-300Mg
Albumina/creatinia urinara >22 barbat

Retinopatie avansata-hemoragii sau exudate edem papilar

28
Q

Presiune puls

A

Presiune sistolica-presiune diastolica

29
Q

Risc f inalt

A

Boala cv documentata(ima, sca, revasc, avc, ait, anevrsim, bap)
Brn <30
Dz cu afectare de organ sau fr major gen hta3 sau hipercolesterol
Score>10 la 10 ani

30
Q

Rosc inalt

A

Crestre marcata a unui fr(colesterol>310 saubhta 3) SAU dz(nu si tinerii cu dz1 fara fr major)
Hvs
Bcr 30-60
Score 5-10

31
Q

Rosc moderat

A

Score 1-5
Hta2
Dz1 fara fr la tineri

Majoritatea cu varsta medie apartin aici

32
Q

Risc scazut

A

Score<1

33
Q

Hta secundar

A 
Renoparenchimatos
Renovascular
Hiperaldosteronism
Cushing
Feocromocitom
Coarctatie aorta
Apnee in somn
34
Q

Dc trb sa ne dam seama daca are hta secundara

A

Cauza curabila
Terapie diferita
Necontrolata are efecte ca hta primara

35
Q

Cand ne gandim la hra sec?

A

Pacient <20 sau >50 cu debut brusc

Severa si greu de controlat

Adesea la un pacient normotensiv

Simptome si semne sugestive pt o boala subiacenta

Istoric familial(in general au rudele de grd 1)

36
Q

Tesge paraclinice pt hta 2

A

Sumar uruna creatinina uree
Potasemiglicemie(dz are afectare renala)
Profil lipidic
Ekg

37
Q

Renoparenchimatoasa

A

Frecv la copil si acut
Glomerulonefrita sau alte nefrute cronice sau acute, uni sau bi

Ma gandesc daca are: CRESTERE CREATINA SERICA SI PROTEINURIE +- HEMATII SAU LEUCOCITE(sumar urina)

Modificarile akea pot fi din boala sau din hta(relatie bidirectionala) cam nefrologu imi zice
Mai des prin biopsie renala

38
Q

Investigatii renoparenchimatos

A

Dozare creatinina derica si electroliti
Determin proteine si hematii in urina
Parort albumina urinara/creatinina urinara
Eco renala(dimensiune-niste r mici par ceva cronic)

39
Q

Hta renovasculara

A

Ocluzie a renala si ischemie prin ATS SAU FIBRODISPLAZIE MUSCULARA(femei tinere) SAU ALTE AFECTIUNI CONGENITALE
Mecanism: vasoconstr mediata de renina sau crestere vol extracel

Suspiciune: debut la pac tanar<30, debut brusc >55 ani, severa sau rez, destabilizare brusca a ta la un pac anterior stabil, CRESTERE CREATININA DUPA IEC, EDEM PULMONAR ACUT RECURENT(flash edema)-care intra brusc si se remit brusc

Sufluri abd, alte sufluri vasc, modif fund de ochi

Renuna crescuta, alfosteron scazut, potasiu scazut
Cea mai utila e eco doppler poaaate si angiografie(ca bagi si stent-de electie la cei cu fibrodisplazie)

40
Q

Prima oara laniec

A

E posibil sa creasca creatinina dar nu mai mult de 30% si o sa scada

41
Q

Sdr de apnee in somn

A

Hipoxie nocurna care activeaza sns care duce la modificari tranzitorii de debit cardiac si rez vasculara perif; stimularea constanta o sa dyca in timp la hvs, remodelare vasculara,
Au hiperaldosteronism asociat

Sforaie, somnolenta diurna, cefalee matinala, scadere capacitate de concentrare
Poligraf, scor epworth

Cpap

42
Q

Hiperaldosternoism primar

A

Adenom secretant sau hiperaldosteronism idiopatic.

Asiptomatic, cefalee, flush, encefalopatie
Simptome de hipopotasemie: constipatie, poliurie, polidipsie, slabiciune musculara, paralizii, aritmii

Test de supresie la fludrocortizon

Tratament: spironolactona(antag aldosteron), diuretice economisitoare de k(triamteren, amilorid)
Blocanti calciu si alfa blocante

43
Q

Feocromocitom

A

Crize

Triada clasica: cefalee intensa palpitatii si transpiratii

44
Q

Coarctatie aorta

A

Picioare f subtiri

Puls femurale slab

45
Q

Gravitatea hta depinde de

A

Valoarea propriu zisa

Riscul adaugat

46
Q

Scop tratament hta

A 
Control hta(tinta)
Tratamentu fr reversibili

=> Reducere evenimente cv

Tratam fr numita hta ci nu boala

47
Q

Valori tinta hta

A
  1. Tensiunea in conditii bazala tinte la TOTI <140 si <90, daca se poate, chiar 130/80
  2. Sub 65 de ani vrem 120-129
  3. Peste 65 ani 130-139, grija ra, trb treptat scaderea

La toti se spera <80

48
Q

Tehnici abordare ta

A

Avertizare
Tratare
Controlare

Cei mai bn controlati au si riscul cel mai mic(astia s mai atenti cu tensiunea)

49
Q

La high normal si grd 1

A

Prima oara nu dau medicatie
Daca n are alte fr grave

Medicatia se face in fct de gradul hta, stilul de viat se recomanda tuturor

50
Q

Modif stil de viata

A

Renuntare fumat
Slabit
Alcool 14 unit pe sapt sau 8
Sport cel outin 39 min activitate dinamica
Hiposodata 5 g ca majoritatea e ascuns
Alimente peste 2ori pe sapt, cafeaua e ok

51
Q

Contraindicatii principalele clase

A
  1. Diuretice NU GUTA, nu sdr metabolic, intoleranta glucoza, sarcina, hipercalciu, hipopotasiu
  2. Betabloc NU ASTM, BPOCBAV INALT BRADICARDIE, nu sdr metabolic, intoleranta glucoza, atleti
  3. Dihidropiridina nu tahiaritmii, nu ic 3,4(fe red) edeme
  4. Verapamil si diltiazem NU BLOC INALT, NU FE<40, BRADICARDIE, nu constipatie
  5. Iec NU SARCINA EDEN ANGIONEUROTIC HIPERPOTASEMIE STENOZA ARTERE RENALE BILATERALE, nu la femei cu potential nascator
  6. Sartani idem iec dar il dau la edem angineurotic
52
Q

Mare grija la fe<40 nu dau:

A

Verapamil si diltiazem

53
Q

Singura combinatie care nu i buna la hta

A

Iec si sartan

Cardio (25 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions