Hta Flashcards
Hta grad 1
140-160 90-99
Hta grad 2
160-180
100-110
Hta grad 3
> 180
>110
Hta sistolica izolata
> 140 <90
Patogenia hta primara
Genetic: canale na, polimorfisme angiotensinogen
Renal: alterata fct de eliminare a sarii
Neural: simpatoadrenergic
Vascular: disfunctie endoteliala, remodelare vasculara, rigiditate arteriala
Hormonal: raa
Alti factori asociati cu hta primara
Fumat
Alcool
Medicamente estrogen steroizi simpatomimetic
obezitate(creste vascozitate sange, angiotensinogen din adipocite, creste volumul sangelui) cresc pai1 si profibrinogen
Sdr apnee in somn
Policitemie vera
Hiperuricemie
Consecinte hta
Hta nu omoara ea ci prin afectarea de organe
1 cardiac hvs, ic, bci(hta agraveaza ats)
2 ocular angiopatie retiniana
3 neurologic avc ischemic hemoragic lacunar
4 Renal nefroangioscleroza ir
5 vascular periferic boala vasculara periferica anevrisme si disectie
Mecanisme prin care hta are efecte negative
Creste lucrul inimii
Face leziuni arteriale prin
1. Ta propriuzisa l: hipertrofie muschi neted, disf endoteliu, afectare fibre elestice
2. Accelerare ats: scade mec de protectie prin no
Studiul framingh 2 concluzii
Cu cat ta mai mare cu atat riscuri mai mari
Cu cat masa ventr mai mare cu atat e mai nasol
Implicatii hvs
Disf disstolica=>fe normal si vs normal=>pres de umplere creduta=> congestie venoasa pulm si dispnee
Sistolica fe scazur, sd de debit mic=angina fatigabilitate
Aritmii
La efort subendoteliu ischemie=>disf diastolica=>dispnee la efort
Dc as face cv paraclinic la hta
Depistare hta secundara
Apreciere risc
Depistare boli cu impact asupra tratamentului
Dg hta
De catre medic: >140 si sau >90 Monitorizare 24 ore cu masurator tensiune(da o tens medie) Ta diurna >135 si sau >85 Ta nocturna >120 si sau >70 Ta/24 ire >130 si sau >80 Autoevaluare >135 su sau >85
O mansrta buna
E cam 1/3 din brat In dr inimii(ad) Zg 1 si 5 korothkov La ambeke brate si luata cea mai mare La varstnic si diab orto 1 si 3 min
Monit ambulatirie 24 ore vs monit clinica
Sunt complementare Iti da ta pe timoul moptii zilei 24 h Valori medii Apreciere variabilitate zi noapte! Raport zi/noapte Scadere >10% nocturn=dipper Semnificatie prognostica Dipper e normal si e bn sa fii
Monitorizare prin autoevaluare
3-4 zile consecutuv(7 ideal) Sezand dupa repaus 5 min 2 mas la 1-2 min Avantaje: p lunga, ieftin, larg disp Dezavantaje: nu da info despre ta din timoul activitatilor, somn, variabilitate
Ne ajuta sa certificam hta de halat alb sau cea mascata
Hta mascata
Tineri Barbati Fumat Alcool Sport Anxietate Obezitate Stres Diabet Bcr Familial
Incidenta evenimentelor cv e la fel ca la cei care au mereu
Cand recomanzi monitorizare acasa?
Suspiciune hta de halat alb(hta1 cabinet dar n are risc si nici afectare organ)
Suspiciune hta mascata(are afectare org sau risc)
Variatii mari ta in aceeasi vizita sau vizite diferite
Hipotens ortostatica post prandial sau medicamente
Preeclamspie
Ta rezistenta terapie
Indicatii soecifice monitorizare ambulatirie
Discrepante intre ce masoara medicul si ce masoara pacientul
Dipper mon dipper
Hta noctuna
Variabilitate hta
Hta de efort
> 210 barbat
>190 femeie
Anamneza hta ce urmaresc
Istoric hta
Tratamente
Istoric fakilial
Factiri de risc(fumat alcool sare sedentarism dz dislipidemie psihosocial)
Simptome de cauze secundare( scadere g, slabiciune, tahicardie, tremor, transpiratii, dureri lombare, tulb mictiune)
Simptome afectare org tinta (cefalee, etc)
Semne de afectare de oragan tinta
Cap-sufluri pe carotide, deficite motorii senzitive
Ochi- anomalii retiniene de fund de ochi
Cord-soc apexian deplasat, aritmii, galop, sufluri, efeme devlive
Artere periferice: absenta sau asimetrie puls, extremitati recu, leziuni ischemice
Semne sugestive pt cauze secundare
Cushing: obez, hirsutism, fata in luna plina, vergeturi
Stigmate cutanate de neurofibromatoza in feocromocitom
Palpare rinichi rinichi polichistic
Sufluri abd tha removas
Coarctatie aorta: suflu ta femurala scazuta, diferenta dintre brate
Paraclinic hta
Ekg, eco(hvs, ischemie, aritmii, masa vs, hip hipertrofie, fct diastolica, fe, dimensiune as(cica o pot asocia cu glicata)
Doppler(grosime intima medie carotide, leziuni ats pe carotide, igb, velocitate unda puls carotido femural)
Rinichi: creatinina, cl la creatinina, ac uric, microalbuminemie,
Fund de ochi-oftalmoscop
Creier ct rmn
In jur de 48
Evaluare risc cv global
Probabilitatea de a face o boala intr un deltavt luand in calcul mai multi fr
Ce simptome are hta?
Nimic specific
Unii poate au cefalee ameteli le tiuie urechile
Factiri care infl riscul cv la pacientul hta
Sex Varsta Istoric familial Fumat Istoric familial de debut prematur Obez ac uric sedentarism Menopauza orecoce Economic si psihosocial Colesterol si hdl Dz Frecv cardiaca(daca e >80)
BOALA CV DOCUMENTATA SAU BOALA RENALA
Factiri care infl riscul cv la pacientul hta
Afectare asimpt de irgan
Rigiditate arteriala: ores puls crescuta >60 sau viteza unda ouls >10
Hvs
Igb<0,9
Bcr 30-60 sau <30
Microalbuminuria pe 24 h 30-300Mg
Albumina/creatinia urinara >22 barbat
Retinopatie avansata-hemoragii sau exudate edem papilar
Presiune puls
Presiune sistolica-presiune diastolica
Risc f inalt
Boala cv documentata(ima, sca, revasc, avc, ait, anevrsim, bap)
Brn <30
Dz cu afectare de organ sau fr major gen hta3 sau hipercolesterol
Score>10 la 10 ani
Rosc inalt
Crestre marcata a unui fr(colesterol>310 saubhta 3) SAU dz(nu si tinerii cu dz1 fara fr major)
Hvs
Bcr 30-60
Score 5-10
Rosc moderat
Score 1-5
Hta2
Dz1 fara fr la tineri
Majoritatea cu varsta medie apartin aici
Risc scazut
Score<1
Hta secundar
Renoparenchimatos Renovascular Hiperaldosteronism Cushing Feocromocitom Coarctatie aorta Apnee in somn
Dc trb sa ne dam seama daca are hta secundara
Cauza curabila
Terapie diferita
Necontrolata are efecte ca hta primara
Cand ne gandim la hra sec?
Pacient <20 sau >50 cu debut brusc
Severa si greu de controlat
Adesea la un pacient normotensiv
Simptome si semne sugestive pt o boala subiacenta
Istoric familial(in general au rudele de grd 1)
Tesge paraclinice pt hta 2
Sumar uruna creatinina uree
Potasemiglicemie(dz are afectare renala)
Profil lipidic
Ekg
Renoparenchimatoasa
Frecv la copil si acut
Glomerulonefrita sau alte nefrute cronice sau acute, uni sau bi
Ma gandesc daca are: CRESTERE CREATINA SERICA SI PROTEINURIE +- HEMATII SAU LEUCOCITE(sumar urina)
Modificarile akea pot fi din boala sau din hta(relatie bidirectionala) cam nefrologu imi zice
Mai des prin biopsie renala
Investigatii renoparenchimatos
Dozare creatinina derica si electroliti
Determin proteine si hematii in urina
Parort albumina urinara/creatinina urinara
Eco renala(dimensiune-niste r mici par ceva cronic)
Hta renovasculara
Ocluzie a renala si ischemie prin ATS SAU FIBRODISPLAZIE MUSCULARA(femei tinere) SAU ALTE AFECTIUNI CONGENITALE
Mecanism: vasoconstr mediata de renina sau crestere vol extracel
Suspiciune: debut la pac tanar<30, debut brusc >55 ani, severa sau rez, destabilizare brusca a ta la un pac anterior stabil, CRESTERE CREATININA DUPA IEC, EDEM PULMONAR ACUT RECURENT(flash edema)-care intra brusc si se remit brusc
Sufluri abd, alte sufluri vasc, modif fund de ochi
Renuna crescuta, alfosteron scazut, potasiu scazut
Cea mai utila e eco doppler poaaate si angiografie(ca bagi si stent-de electie la cei cu fibrodisplazie)
Prima oara laniec
E posibil sa creasca creatinina dar nu mai mult de 30% si o sa scada
Sdr de apnee in somn
Hipoxie nocurna care activeaza sns care duce la modificari tranzitorii de debit cardiac si rez vasculara perif; stimularea constanta o sa dyca in timp la hvs, remodelare vasculara,
Au hiperaldosteronism asociat
Sforaie, somnolenta diurna, cefalee matinala, scadere capacitate de concentrare
Poligraf, scor epworth
Cpap
Hiperaldosternoism primar
Adenom secretant sau hiperaldosteronism idiopatic.
Asiptomatic, cefalee, flush, encefalopatie
Simptome de hipopotasemie: constipatie, poliurie, polidipsie, slabiciune musculara, paralizii, aritmii
Test de supresie la fludrocortizon
Tratament: spironolactona(antag aldosteron), diuretice economisitoare de k(triamteren, amilorid)
Blocanti calciu si alfa blocante
Feocromocitom
Crize
Triada clasica: cefalee intensa palpitatii si transpiratii
Coarctatie aorta
Picioare f subtiri
Puls femurale slab
Gravitatea hta depinde de
Valoarea propriu zisa
Riscul adaugat
Scop tratament hta
Control hta(tinta) Tratamentu fr reversibili
=> Reducere evenimente cv
Tratam fr numita hta ci nu boala
Valori tinta hta
- Tensiunea in conditii bazala tinte la TOTI <140 si <90, daca se poate, chiar 130/80
- Sub 65 de ani vrem 120-129
- Peste 65 ani 130-139, grija ra, trb treptat scaderea
La toti se spera <80
Tehnici abordare ta
Avertizare
Tratare
Controlare
Cei mai bn controlati au si riscul cel mai mic(astia s mai atenti cu tensiunea)
La high normal si grd 1
Prima oara nu dau medicatie
Daca n are alte fr grave
Medicatia se face in fct de gradul hta, stilul de viat se recomanda tuturor
Modif stil de viata
Renuntare fumat
Slabit
Alcool 14 unit pe sapt sau 8
Sport cel outin 39 min activitate dinamica
Hiposodata 5 g ca majoritatea e ascuns
Alimente peste 2ori pe sapt, cafeaua e ok
Contraindicatii principalele clase
- Diuretice NU GUTA, nu sdr metabolic, intoleranta glucoza, sarcina, hipercalciu, hipopotasiu
- Betabloc NU ASTM, BPOCBAV INALT BRADICARDIE, nu sdr metabolic, intoleranta glucoza, atleti
- Dihidropiridina nu tahiaritmii, nu ic 3,4(fe red) edeme
- Verapamil si diltiazem NU BLOC INALT, NU FE<40, BRADICARDIE, nu constipatie
- Iec NU SARCINA EDEN ANGIONEUROTIC HIPERPOTASEMIE STENOZA ARTERE RENALE BILATERALE, nu la femei cu potential nascator
- Sartani idem iec dar il dau la edem angineurotic
Mare grija la fe<40 nu dau:
Verapamil si diltiazem
Singura combinatie care nu i buna la hta
Iec si sartan
