An III - Scolara Flashcards
Ce e invatarea autoreglata?
Invatarea autoreglata este un proces activ si constructiv de monitorizare, reglare si control a activitatii cognitive, a resurselor motivationale/emotionale si a comportamentului in functie de scopurile formulate.
Cum se operationalizeaza invatarea autoreglata?
stabilirea independentă a unor scopuri specifice în învăţare
alocare de resurse atentionale în direcţia instruirii
utilizarea unor strategiiă eficienteă deă organizare, codare şi repetare
vizualizarea sau generarea unor imagini mintale vii
utilizarea unor resurse eficiente
autoinstruirea
automonitorizarea performantei
autoevaluarea
managementul eficient al timpului
organizarea mediului de învătare
Care e rolul activitatilor de autoreglare?
Rolul activităţilor de autoreglare este, în ultimă instanţă, acela de a media relaţia dintre individ şi contextul în care se afla.
Care sunt asumptiile lui Pintrich (2000) cu privire la teoriile invatarii autoreglate?
a) asumptia naturii active - elevii nu sunt doar receptori pasivi de informaţie, ci atribuie semnificaţii materialelor pe care le studiază
(b) asumptia rolului autocontrolului în învătare.
(c)asumptia actiuniloră subordonate unor scopuri/repere personale specifice.
(d) asumptia medierii performantei
Fazele modelului lui Zimmerman
- Planificare
- Controlul performantei
- Reflectare asupra performantei
Din ce e formata faza de planificare?
Analiza muncii
Automotivarea
Componenta strategica
Din ce e formata faza controlului performantei?
Procedee camuflate de autocontrol
Procedee transparente de autocontrol
Din ce e formata automotivarea?
- Formularea scopurilor - selectarea si angajamentul fata de scopul ales
- Valenta sarcinii - convingerile elevilor despre importanţa realizării acelei sarcinii
- Control emotional - mentinerea activata a atitudinilor pozitive fata de sarcina
Din ce e formata componenta strategica?
Strategii cognitive - memorare, elaborare, organizare, gandire critica
Strategii metacognitive - planificare, monitorizare, reglare
Strategii de managementul resurselor - timp, efort, strategii comportamentale, invatarea prin colaborare
Care sunt procedeele camuflate de control?
- Controlul cognitiv
- Controlul emotional
- Controlul motivational
Controlul cognitiv
Procedeu camuflat de autocontrol
Controlul cognitiv presupune direcţionarea resurselor disponibile ale persoanei spre aspectele cognitive importante ale unei sarcini.
1. controlul atentional
2. controlul encodarii
3. controlul procesarii informatiei
Controlul emotional
Procedeu camuflat de autocontrol
Ajută pe elev sa-şi controleze stările afective negative, care ar putea să-i perturbe sau să-i inhibe acţiunile.
Identificarea acestor interferenţe emoţionale şi a unor strategii de diminuare a lor.
Controlul motivational
Procedeu camuflat de autocontrol
1. anticiparea consecinţelor propriilor acţiuni - se realizează prin afirmaţii care subliniază eforturile elevului de a vizualiza consecinţele potenţiale (proxime sau de durată) ale propriilor acţiuni.
2. autoadministrare de recompense şi pedepse - afirmaţii care indică eforturile elevului de a-şi autoadministra întăriri şi de reasigurare.
3. Autoinstruire - afirmaţii care indică eforturile elevului de a verbaliza acţiunile sau paşii necesari pentru îndeplinirea cu succes a unei activităţi.
Care sunt procedeele transparente de control?
- Controlul mediului fizic
- Controlul mediului social
Controlul mediului fizic
Procedeu transparent
a. controlul sarcinii ⇒ eforturile elevului de a rezuma sau simplifica o sarcină sau de a determina cum şi când trebuie îndeplinită o sarcină;
b. controlul contextului ⇒ eforturile elevului de a stabili şi amenaja locul unde se rezolvă sarcinile şcolare
Controlul mediului social
a. controlul influenţei celorlalţi ⇒ solicită ajutor din partea colegilor sau care exprimă efortul de a rezista presiunilor sociale, care-I distrag de la scopurile fixate
b. solicitarea asistenţei profesorului ⇒ eforturile elevului de a obţine asistenţă specială de la un anumit profesor
Din ce e formata faza de reflectare asupra propriei performante?
- procesul de autoevaluare - implica estimarea performanţelor proprii, raportându-le la standardele sau scopurile formulate iniţial; criterii utilizate:
- criteriul performanţelor anterioare
- criterii normative
- criterii colaborative - procesul de atribuire - presupune identificarea cauzelor semnificative care au dus la obţinerea acelor rezultate
- depinde de evaluările unor factori ca: percepţia asupra eficacităţii personale, percepţia asupra modalităţilor prin care pot fi ameliorate condiţiile de mediu
- obţinerea unor rezultate slabe determină schimbarea pattern-urilor atribuţionale:
În general, elevii sunt mai curând interesaţi să identifice cauzele eşecurilor proprii decât cauzele succeselor.
Eşecul declanşează o reorganizare mult mai rapidă a pattern-ului de explicaţii şi atribuiri cauzale decât succesul
Eşecurile puse pe seama abilităţilor deficitare duc la reacţii negative şi la evitarea acelor situaţii in care am experienţiat eşecul, anulând astfel eforturile de ameliorare.
Modelul SRL al lui Pintrich
Bazat pe o perspectivă cognitiv - constructivistă.
Fazele nu sunt structurate ierarhic sau linear.
1. Planficare si activare
2. Monitorizare
3. Control
4. Reactie si reflectie
=> toate sunt pe dimensiunea cognitiva, motivatie, comportamente si context
vezi caracteristici ale elevilor cu nivel inalt/redus al SRLurilor
Care sunt factorii invatarii autoreglate?
- Strategici
- Cognitivi
- Metacognitivi
Care sunt factorii strategici?
- cunostinte specifice
- strategii de autoreglare
2.1. strategii cognitive: organizarea si transformarea informatiei, monitorizarea, repetarea si rememorarea materialeului, elaborarea si intelegerea, sumarizarea, organizarea
2.2. strategii metacognitive: formularea de obiective, dozarea timpului si efortului, analiza sarcinii si pasilor necesari, predictia performantei, modificarea strategiei de lucru, automotivarea, amanarea gratificarii, cautarea de informatii adiacente, structurarea mediului de invatare
Care sunt tipurile de cunostinte metacognitive?
- Teorii tacite - convingeri/cunostinte implicite cu validitate indoielnica despre activitatea cognitiva proprie
- Teorii informale - cunoştinţe fragmentate care nu dispun de o structura teoretică explicită, integrativă, care să le justifice veridicitatea.
- Teorii formale - reflecţii sistematizate, dobândi te printr-o învăţare intenţionată, explicită, care derivă din structuri teoretice testate empiric
Ce e metacognitia?
Metacogniţia vizează capacitatea unei persoane de a-şi reprezenta propria activitate cognitivă şi totodată abilitatea de a controla, de a evalua şi de a exploata rezultatele acestei reprezentări.
Cine coordoneaza nivelul cognitiv si metacognitiv?
Functiile executive
Cognitivul monitorizeaza metacognitivul si meta controleaza cognitivul
Care sunt interventiile functiilor executive asupra metacognitiei?
- analiza sarcinii - Rolul lor major este evident in interpretare, in fluxurile argumentative utilizate pentru intemeierea demersului rezolutiv şi în identificarea unor căi alternative de soluţionare
- controlul strategic- selecţia şi utilizarea unor strategii rezolutive; asigură adaptarea selectiva şi utilizarea adecvati a strategiilor selectate.
- strategii de monitorizare ⇒ procesele analitice de evaluare a eficienţei unei strategii sau de ajustare a acţiunilor odată cu schimbarea strategiei
Integreaza
auto-evaluarea metacognifivă ⇒ implica abilitatea de autoapreciere a propriilor cogniţii
managementul metacognitiv ⇒ abilitatea de management al propriei dezvoltari cognitive
Care e stadialitatea dezvoltarii functiilor executive?
- Iniţial, copilului i se prezintă şi i se explică de către profesor anumite strategii şi modalităţile concrete prin care pot fi implementate
- În a doua etapă, elevul deprinde seturi de strategii cognitive, pe care le aplică in diferite contexte; copilul incepe să realizeze când, unde si cum pot fi utilizate fiecare din strategiile invatate
- În mod gradual, elevul îşi dezvoltă capacitatea de a segrega între strategiile adecvate anumitor sarcini, dar improprii altora
- In al patrulea rând, rafinamentul proceselor executive şi al strategiilor il determină pe elev să înţeleagă utilitatea unei gândiri de tip strategic; autoeficacitatea cunoaste o evolutie rapida pe parcursul acestui stadiu
- În ultimul stadiu, procesele executive pierd din importanţă şi intervin sporadic. însă componentele motivaţionale (sistemul de convingeri şi scopuri) continui să fie o sursa importantă in procesul soluţionării de probleme
Ce sunt cunostintele metacognitive?
Principala lor funcţie este de a gestiona resursele cognitive de care dispune o persoană pentru rezolvarea cu succes a unei sarcini ţinta
- caracter relativ stabil, verbalizabil şi reflexiv
- pot fi achiziţionate şi ajustate prin învăţare şi experienţă
caracter tranzitoriu, situaţional şi rezulta din interacţiunile directe ale elevului cu sarcina de rezolvat;
caracter permanent şi se structureaza sub forma unor teorii tacite despre funcţionarea cognitivă în general.
Care sunt tipurile de cunostinte metacognitive?
- Variabile personale - cunoştinţe şi credinţe cu privire la propria persoană ca procesor de informaţii şi la ceilalţi
- despre sine ca persoana implicata in invatare
- despre alte persoane (comparatii)
- despre functionarea cognitiva in general - Sarcina - cunoştinţe legate de tipurile de sarcini cognitive pe care le are de rezolvat o persoana şi de activitatea cognitivi pe care o reclamii aceste sarcini
- Strategice - cunoştinţe despre strategiile cognitive şi metacognitive, cât şi cunoştinţe referitoare la situaţiile (unde, când, în ce fel) în care se impune aplicarea acestor strategii.
⇒ un elev poate utiliza cunoştinţe metacognitive diferite pentru rezolvarea aceleiaşi sarcini
⇒ experienţă metacognitiva → o experienţă cognitivă sau emoţională care insoţeşte activitatea intelectuală şi care determină reglarea metacognitivă a sarcinii
Ce e reglarea metacognitiva?
Reglarea cognitivă cuprinde setul de activităţi care permit procesarea informaţiei la diferite niveluri de adâncime (procesări de adâncime, procesări de suprafaţă şi procesări strategice). Astfel, abilităţile cognitive devin manifeste prin strategiile cognitive la care recurge subiectul.
Reglarea metacognitivă este o rezultantă a coroborării cunoştinţelor (declarative, procedurale şi condiţionale) cu strategiile metacognitive (de management al informaţiei, de deblocare, de evaluare şi de planificare).
Care sunt cele 3 procese de reglare metacognitiva?
- Planificarea ⇒ stabilirea scopurilor intermediare şi finale ale unei sarcini, la anticiparea etapelor ei, la alegerea strategiilor de lucru în funcţie de scop şi la alocarea resurselor de timp şi de efort necesare pentru rezolvarea sarcinii.
- Monitorizarea ⇒ efortul de supraveghere şi corectare a unei acţiuni prin raportare la scop şi la modelul acţiunii
- Evaluarea ⇒ aprecierea produselor şi a eficienţei învăţării. Vizează in special gradul in care rezultatul final se suprapune peste cel aşteptat. În condiţiile in care rezultatele monitorizării nu se suprapun peste cele anticipate, evaluarea reclamă modificări ale procesului rezolutiv.
Care sunt tipurile de monitorizare?
a. monitorizarea prospectivă include:
1. judecăţile care au loc inaintea unei perioade de studiu (ease of learning judgements - EOL) - sunt concretizate prin estimări ale dificultăţii în învăţarea/memorarea unor conţinuturi (itemi);
2. judecăţile de evaluare a progresului in învăţare judgements of learning -JOL), respectiv acţiuni de monitorizare a performanţei aşteptate la testele de evaluare, pe baza cunoştinţelor acumulate;
3. judecăţile de evaluare a gradului de cunoaştere a răspunsului (feeling
of knowing - FOK), exprimate prin aprecierea măsurii in care un anumit conţinut este memorat sau poate fi recunoscut
b. monitorizarea retrospectivă vizeaza judecăţile de incredere in răspunsul dat şi se manifestă prin gradul de incredere al subiectuluiin performanţa sa (confidence judgements) CJ.
Care sunt cauzele strategiilor metacognitive deficitare?
un volum redus de cunoştinţe specifice unui anumit domeniu
experienţe precare de invăţare socială;
nivel redus al autoeficacităţii raportată la sarcinile şcolare
neinformare asupra aspectelor metacognitive
Cum se antreneaza abilitatile autoreglatorii la elevi?
- Modelare
- Ghidarea prin oferirea de sprijin
- Sublinierea beneficiilor activitatilor autoreglatorii
- Acordarea progresiva a unei ponderi sportite a procesului de reglare interna
- Practici reflexive
