An I - Cognitiva Flashcards

1
Q

Ce e memoria senzoriala?

A

Memoria senzoriala consta in prelungirea persistentei stimulului dupa incetarea actiunii sale asupra receptorului, pentru a permite activarea detectorilor de trasaturi.
- vizeaza retinerea informatiei precategoriale

Acest tip de memoria e specific fiecarei modalitati senzoriale:
- memoria vizuala/iconica
- memoria auditiva/ecoica
- memoria tactila etc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Ce e memoria iconica? Cat dureaza?

A

Are aprox. 100 ms
Se realizeaza preatentional, automat si are, in principiu, o capacitate nelimitata
Functia → extragerea trasaturilor fizice ale stimulului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Cat dureaza memoria ecoica?

A

Dureaza maxim 2 secunde
E de durata mai mare decat cea iconica datorita anatomiei analizatorului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care sunt principalele diferente dintre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata?

A
  1. Capacitatea: limitata (7+-2) vs nelimitata
  2. Durata: limitata (2 - 20 sec); nelimitata (intreaga viata)
  3. Tipul de codare e informatiei: verbala sau imagistica vs semantica
  4. Actualizarea: seriala vs paralela
  5. Baza neurofiziologica: hipocampus vs ariile parieto-occipitale stangi
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Cum se interpreteaza diferentele dintre MSD si MLD?

A

Diferentele dintre MSD si MLD sunt diferentele dintre doua stari ale aceluiasi sistem, nu diferentele dintre doua sisteme diferite. Memoria de scurta durata, care ese coextensiva cu memoria de lucru, reprezinta cunostintele activate din memoria de lunga durata. Pe scurt, memoria de scurta durata este partea activata a memoriei de lunga durata.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care e capacitatea memoriei de scurta durata?

A

Volumul este de 7+- 2 itemi; insa au fost observati si 2-3 itemi
Volumul memoriei de lucru e dat mai mult de numarul de unitati de semificatie (chunks), nu de cantitatea de informatie
- un chunk este cea mai inalta modalitate de organizare a informatiei de care dispune un subiect la un moment dat
- segmentarea informatiei de intrare si formarea chunksurilor este rezultatul procesarilor descendente amorsate de cunostintele din memoria de lunga durata a subiectului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Ce e efectul von Restorff?

A

Efectul con Restorff - daca subiectii sunt solicitati sa memoreze serii de stimuli dintr-o anumita categoria, in care este inserat un stimul dintr-o categorie diferita, rata reamintirii stimulului inserat este mult mai mare decat media ratei reamintirii celorlalti stimuli.
=> cu cat sunt mai multe cunostinte din aceeasi categorie, cu atat mai mare este inhibitia laterala, deci valoarea de activare a fiecarei unitati de informatie ce trebuie reactualizata este mai redusa
=> daca doua sarcini sunt neasemanatoare, inhibitia lateriala este mai redusa, valoarea de activare a stimulilor tinta e mai ridicata si, ca atare, persistenta lor in memorie - mai indelungata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Care e durata memoriei de scurta durata?

A

Dupa primele 6 secuda uitam peste 50% din materialul memorat; dupa 15 secunde uitam aproximativ 90%
Durata MSD este de aprox. 15-20 sec

Durata MSD este, de fapt, durata de activare a unitatilor cognitive existente la un moment dat in memorie.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Care sunt tipurile de efecte ale pozitiei in serie?

A

Efectul primordialitatii → itemii de la inceputul seriei sunt mai bine reamintiti, deoarece rata lor de activare este mai ridicata
- inhibitia laterala e mai scazuta
- oportunitatea repetarii de mai multe ori a primilor itemi din serie

Efectul recentei → itemii de la finalul seriei sunt reamintiti mai bine in comparatie cu itemii din mijloc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Ce e eroarea succesiunii temporale?

A

Eroarea/efectul succesiunii temporale → daca al doilea sunet este prezentat la o durata mai mica de 750 ms fata de primul, o sa fie interpretat ca si cum primul are o intensitate mai mare decat celui de-al doilea
=> daca decrementul temporal depaseste 750 ms, activarea primei unitati cognitive se degradeaza, fiind surclasata de valoarea de activare a celeilalte unitati, ceea ce in plan subiectiv se traduce prin asigurarea unei intensitati mai ridicate celui de-al doilea sunet

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cum se codeaza informatia in memoria de scurta durata?

A

MSD proceseala la reprezentarea lingvistica, verbala a limbajului. In MSD apar, alaturi de reprezentari verbale, si reprezentari semantice, imagistice sau procedurale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Care e puterea de reactualizare a informatiei din MSD?

A

TR (timpul de reactie) creste liniar cu numarul itemilor aflati in memorie.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Care e capacitatea atentiei?

A

In raport cu volumul memoriei de lucru, volumul atentiei este mai fluctuant. Capacitatea maxima a atentiei este identica cu capacitatea maxima a ML (+- 7 chuncks). Ea se realizeaza in starea de relaxare si asteptare pasiva.

Diferiti factori motivationali sau afectivi pot orienta sistemul cognitiv spre procesarea mai intensa, mai detaliata a unui numar mai restrans de itemi. Cu cat numarul acestor itemi este mai redus, cu atat nivelul lor de activare este mai ridicat. Intensificarea valorii de activare a unor itemi determina, prin inhibitie laterala, reducerea valorii de activare a itemilor concurenti.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Ce e interferenta?

A

Interferenta → cu cat doua sarcini pe care dorim sa le realizam - deci aflat in focalizarea atentiei - sunt mai similare sub aspectul intaririlor, al tipului de procesare reclamat si al raspunsului sau al outputurilor reclamate, cu atat mai intensa este perturbarea lor reciproca.

Daca unitatile cognitive din ML interfereaza, atunci rapiditatea raspunusului va fi mai mare in al doilea caz. Pentru oricare dintre sarcini, performantele subiectilor erau mai bune daca sarcina si raspunsul faceau parte din doua categorii diferite.

→ interferenta are loc si in cazul memoriei de lucru, ceea ce pledeaza in favoarea ideii ca, in ambele cazuri, avem de-a ace cu o multime de unitati cognitive activate din MLD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Impactul unitatilor cognitive din ML asupra atentiei

A

Anumite informatii sunt in ML, nu si in focarul atentiei. ML are o extensiune mai mare decat campul atentiei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Ce spune legea Yerkes-Dodson?

A

Pentru sarcinile usoare, nivelul de performanta creste liniar pana la un anumit prag, o data cu cresterea nivelului general de activare
Pentru sarcinile complexe, variatia nu este liniara: pana la un punct (optim motivational), performanta creste o data cu intensificarea arousalului. dupa acel moment, sporirea arousalului duce la aplatizare, apoi la deteriorarea performantelor

Pana la un anumit nivel, cu cat motivatia noastra este mai ridicata, cu atat mai multe cunostinte activam in memoria de lucru, le grupam in vederea utilizarii lor in procesul rezolutiv, sporim viteza de executie a unor procesari cognitive etc. Daca activarea continua sa creasca unitatile activate, prin inhibitie laterala vor reduce valoarea de activare a unitatilor adiacente.

17
Q

Ce este memoria episodica?

A

Memoria episodica → se refera la memoria evenimentelor autobiografice; esentiala pentru formarea propriei noastre identitati, a identitatii de sine

18
Q

Ce este memoria semantica/conceptuala?

A

Memoria sematica/conceptuala → se refera la cunostinte generale pe care le avem despre mediul in care traim; nu sunt asociate (de regula) cu un anumit context spatio-temporal

19
Q

Cum se diferentiaza memoria biografica de cea semantica?

A

Din punct de vedere cognitiv, cele doua sisteme mnezice difera prin modul de organizare a informatiei si tipul de procesare
- cunostintele episodice → organizate cronologic; asociate cu reactii emotionale, putand fi chiar organizate in jurul unui “nod emotionalˮ
- cunostintele conceptuale → grupate in scheme si retele semantice fiecare din cele doua categorii de cunostinte are cate ceva din cealalta

In cazul pacientilor cu amnezie retrogada cunostintele conceptuale dobandite anterior raman neafectate, desi nu-si amintesc nimic din propria lor biografie

20
Q

Care este rolul memoriei episodice?

A

Rol in formarea eului si a identitatii de sine (in special amintirea primilor 3-5 ani de viata)
- nu este importanta atat veridicitatea acestei istorii, cat, mai ales, coerenta ei

Depozitiile martorilor - acuratetea depozitiilor martorilor scade datorita interferentei cu informatii neadecvate, din alte surse, despre evenimentul relatat (Loftus, 1974)

21
Q

Ce e memoria de lunga durata?

A

Memoria de lunga durata (MLD) cuprinde toate cunostintele pe care le poseda sistemul cognitiv, dar la care accesul este selectiv. Este o anumita stare de activare a cunostintelor de care dispunem.

22
Q

Care sunt factorii care sustin o mai buna retentie a informatiei in MLD?

A

materialul concret de retine mai bine decat cel abstract
materialul cu sens se retine mai bine decat cel lipsit de semnificatie
materialul repetat se retine mai bine decat cel nerepetat

23
Q

Cum se face procesarea in adancime?

A

Procesarea unui stimul este cu atat mai adanca, cu cat se trece de la caracteristicile sale fizice, spre cele conceptuale sau semantice.
- adancimea procesarii sporeste acuratetea memoriei
- adancimea procesarii este - in majoritatea cazurilor - mai importanta decat volumul procesarilor
- invatarea intentionata este superioara invatarii neintentionate doar in masura in care antreneaza o procesare mai adanca a stimulului
- adancimea procesarii este mai importanta decat intentionalitatea invatarii

24
Q

Ce e efectul spatierii?

A

Rata reproducerilor creste, cu cat intervalul dintre doua spatii ale aceluiasi item creste
Repetitiile la intervale mai mari de timp dau rezultate mai bune decat repetitiile imediate, consecutive → in concordanta cu ideea fiecarei cunostinte din memorie avand un anumit nivel de activare si cu inhibitia laterala dintre unitatile activate

25
Q

Cum se face reactualizarea informatiei?

A

Eficienta memorarii este judecata in functie de eficacitatea reactualizarii.
Cele mai cunoscute forme de reactualizare sunt reproducerea si recunoasterea.
Esecul reactualizarii informatiei memorate nu dovedeste insa nimic despre deficienta stocarii cunostintelor memoriei.

26
Q

Cum creste eficienta reactualizarii?

A

Contextul reactualizarii are cat mai multe proprietati similare celor prezenta in contextul memorarii
Contextul reactualizarii are cat mai putin asemanari cu alti stimuli decat cei care trebuie reamintiti

27
Q

Care e relatia dintre reactualizare si similaritatea contextului fizic?

A

In general, diferentele de reactualizare in functie de similaritetea contextului fizic nu sunt mari, dar sunt semnificative statistic.
- clase diferite
- sub apa sau pe uscat

28
Q

Reactualizarea si similaritatea contextului “neuropsihicˮ

A

influenta drogurilor/alcoolului
dispozitia afectiva

29
Q

Care sunt tipurile de interferenta?

A

Interferenta vizeaza influenta pe care cunostintele invatate o au unele asupra altora.
- interferenta proactiva → cunostintele anterior invatate reduc rata de reactualizare a cunostintelor dobandite anterior
- interferenta retroactiva → influenta ultimelor cunostinte asupra celor anterioare

30
Q

Ce e efectul FAN?

A

FAN = facts added to nodes
- incetinirea ritmului reactualizarii in functie de sporirea informatiilor pe care le avem despre un anumit obiect
“cu cat avem mai multe cunostinte despre Ion, cu atat ne este mai greu sa ne reamintim cu exactitate o anumita informatie despre acestaˮ

Daca cunoastem un singur fapt despre obiectul respectiv, propagarea activarii este rapida si raspunsul aproape instantaneu; daca stim doua lucruri despre acelasi obiect, aceeasi activare trebuie sa se propage in doua directii, deci plusul de activare primit de aceste unitati va fi mai mic, iar propagarea mai lenta

31
Q

Ce mecanisme de aparare sunt implicate in uitare?

A

Sunt proceduri utilizate de ego, confruntat cu pulsiunile libidinale ale id-ului, de reprimare a informatiilor care l-ar putea pune in pericol
- represia → blocarea accesului in constiinta a informatiilor despre fantasmele sau dorintele sexuale ale subiectului
- amenzia infantila → explicat asemanator din perspectiva psihanalitica

32
Q

Ce sunt memoria explicita si memoria implicita?

A

Memoria explicita/declarativa → cunostintele reprezentate verbal sau imagistic, evidentiate prin probe de reproducere sau recunoastere

Memoria implicita/non-declarativa/procedurala → desemneaza cunostintele non-declarative ale subiectului (ex: reguli de executie, deprinderi motorii sau cognitive, reflexe conditionate) care nu sunt accesibile constiintei si nu pot face obiectul unei reactualizari intentionate; testele de reproducere/recunoastere sunt insensibile la acest tip de memorie

⇒ exista doua sisteme menzice diferite, sustinute de structuri cerebrale diferite: memoria explicita si memoria implicita

33
Q

Memoria implicita a deprinderilor

A

Regulile unei gramatici artificiale sunt stocate in memoria implicita.

34
Q

Ce e fenomenul de amorsaj?

A

Amorsaj = fenomentul de faciltare a detectiei unui stimul perceptiv pe baza experientei noastre anterioare
- functie adaptativa - determina sporirea vitezei de reactie si fluiditatea raspunsurilor la stimulii familiari

35
Q

Memoria implicita a reflexelor conditionate

A

Prin conditionare (clasica) se dobandesc o serie de cunostinte stocate in memoria implicita, detectabile in comportamentul subiectului, dar care nu pot fi evidentiate prin reamintire intentionata

Amnezia afecteaza memoria declarativa, explicita, dar se pare ca lasa intacta memoria implicita.

36
Q

Care sunt diferentele intre memoria explicita si implicita?

A

Memoria explicita
1. Contine cunostinte despre fapte sau stari de lucruri (cunostinte declarative)
2. Cunostintele sunt verbalizate si fac obiectul unei reactualizari intentionate,constiente
3. Este estimata prin teste de recunoasteresi reproducere
4. Reprezentarea cunostintelor: verbala, imagistica, semantica
5. Se deterioreaza in cadrul amneziei
6. Are o locatie cerebrala relativ unitara: structurile limbic-biencefalice, in special hipocampusul
7. Are o flexibilitate ridicata (poate fi folosita in multe spatii)
8. Fiabilitatea redusa (expugnabila la interferente)
9. Filogenetic (si ontogenetic?) mai recenta

Memoria implicita
1. Contine cunostinte despre reguli sau
prodceduri (cunostinte procedurale) si despre asocierile regulate ale unor stimuli (vezi conditionarea clasica)
2. Cunostintele neverbalizabile sau greu verbalizabile; nu sunt accesibile printr-un efort intentionat, constient
3. Este estimata prin impactul asupra modului efectiv de realizare a unei sarcini, prin amorsaj sau conditionare
4. Reprezentarea cunostintelor: nonverbala, reguli de producere
5. Ramane neafectata de amnezie
6. Are locatii cerebrale diferite de ale memoriei explicite si disparate: structurile cortico-striate pentru deprinderi si habitudini, cerebelul pentru conditionare clasica
7. Are o flexibilitate redusa (poate fi folosita numai in situatii identice sau foarte asemanatoare cu cea de invatare)
8. Fiabilitate mare (inexpugnabila la interferente)
9. Filogenetic (si ontogenetic? mai timprie

37
Q

Care sunt toate tipurile si sistemele mnezice?

A

vezi tabel