An III - MCC. Intarirea, penalizarea si regulile lor Flashcards

1
Q

Ce e o intarirea?

A

O întărire este acea situaţie / stimul care survine după executarea unui comportament şi care îi sporeşte manifestările viitoare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Cum putem afirma ca ceva are functie de intarire?

A

Funcţional, prin efectele pe care ulterior le are asupra comportamentului.
Intărirea este o funcţie pe care o poate dobândi un stimul, nu o calitate intrinsecă, invariabilă a acestuia.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Ce e intarirea pozitiva?

A

Întărire pozitivă vizează menţinerea sau intensificarea unui comportament prin producerea sau prezentarea unei stimulări.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Ce e intarirea negativa?

A

Întărirea negativă se referă la menţinerea sau intensificarea unui comportament prin încetarea sau reducerea unei stimulări aversive.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Ce clase de comportamente intenstifica intarirea negativa?

A

Evaziunea => se referă la clasa de comportamente prin care organismul scapă de sub incidenţa unei situaţii aversive prezente, actuale.
Evitarea se referă la un comportament (clasă de comportamente) care are funcţia de a preîntimpina o situaţie aversivă prezumptivă, viitoare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

De ce depinde caracterul aversiv sau benefic?

A

Caracterul aversiv sau beneficic (dezirabil) al unei situaţii este rezultatul unei atribuiri pe care o facem. Multe comportamente sunt realizate nu datorită unor întăriri reale ci datorită convingerilor noastre că vor fi întărite.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Sub ce influenta se afla comportamentul?

A

Majoritatea comportamentelor sunt concomitent motivate atât de întăriri pozitive cât şi de întăriri negative.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Care sunt tipurile de intariri (continut)

A
  1. Întăriri obiectuale - hrană (dulciuri, în special), cadouri, premii în obiecte, scutire de plata
    unor taxe sau impozite, dobânda bancară. Categorii speciale: intarire generala (banii), intariri simbolice (steluţele”, “bilele albe”, “punctele - token economy)
  2. Activităţi - joaca, vizionarea unui film, diverse activităţi de petrecere a timpului liber, sexul. Principiul lui Premack - dacă implicarea într-o activitate de mare frecvenţă este condiţionată de executarea prealabilă a uneia cu frecvenţă redusă, prima activitate devine întărire pentru cea din urmă.
  3. Întăriri sociale - intariri pozitive (lauda, aprobarea, atenţia acordată, conferirea unor
    privilegii), întăriri negative (critica,
    dezaprobarea din partea celorlalţi)

În condiţiile în care identificarea întăririlor este mai dificilă, se pot utiliza liste de întăriri probabile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Care sunt factorii care influenteaza eficacitatea intaririlor?

A
  1. Momentul aplicării
  2. Caracterul întăririi
  3. Programarea întăririlor
  4. Starea prealabilă a subiectului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Cum afecteaza momentul aplicarii efectul intaririi?

A

Intăririle care se aplică imediat după efectuarea unui comportament sunt mai eficiente decât întăririle amânate.
=> Acest lucru e valabil în fază de învăţare a unui
comportament, nu de consolidare a lui
=> favorizează învăţarea, dar nu şi persistenţa
comportamentului

Subiectul trebuie să înveţe că acel comportament merită efectuat, chiar dacă întăririle nu sunt imediate => importanta amanrea recompensei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cum afecteaza caracterul intaririi efectul intaririi?

A

Intăriri naturale - intariri similare sau identice cu cele din mediul social real
Intariri neuzuale, artificiale - intariri cu mărimea mult diferită decât cea obişnuită.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Care sunt tipurile de programare a intaririlor?

A
  1. Întăriri pe bază de proporţii => întărirea survine după executarea unui anumit număr de comportamente dezirabile;
    - Întăririle pe bază de proporţii fixe favorizează învăţarea;
    - Întăririle pe bază de proporţii variabile – persistenţa.
  2. Întăriri pe bază de intervale => administrarea unei întăriri după un interval de timp, indiferent de numărul de comportamente produse în acel interval; întărirea se aplică după primul răspuns care survine după un interval, fix sau variabil, de timp
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Care sunt reactiile produse de programele de intarire?

A

Întăririle pe bază de proporţii fixe => produc o creştere a frecvenţei comportamentului (subiectul produce mai multe comportamente ca să beneficieze de întăriri), dar, imediat după primirea întăririi apare o perioadă de “delăsare”, de relaxare a performanţei; persistenţa în timp e redusă.
Întăririle pe bază de proporţii variabile => intensifică producţia răspunsului, induc persistenţa în timp şi nu produc perioade de relaxare, post-întărire.
Întăririle pe bază de interval fix => determină o rată scăzută a răspunsului şi relaxarea performanţei în perioada iniţială a intervalului, după care urmează o accelerare continuă, pe măsură ce se apropie scadenţa
Întăririle pe bază de interval variabil => produc o rată moderată a răspunsului şi elimină alternanţa deplasare / participare în decursul intervalului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Care e modalitatea de intarire preferata?

A

Comportamente care:
a) sunt mai frecvent întărite;
b) întărirea este mai mare;
c) survine mai rapid;
d) reclamă un efort minim din partea subiecţilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Cum influenteaza starea prealabila a subiectului efectul intaririi?

A

Daca organismul este deprivat - efectul lor actual este mai mare
Daca organismul e saturat - efectul lor este mai redus
Intaririle aplicate excesiv produc saturatie si isi pierd din impact

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Recomandări practice pentru aplicarea intaririlor cu maximă eficienţă

A
  1. Definiţi (operaţionalizaţi) precis comportamentul pe care doriţi să-l întăriţi (comportamentul ţintă)
  2. Utilizaţi întăriri disponibile
  3. Treceţi de la întăriri imediate (în faza de învăţare) la întăriri decalate (în faza de consolidare) a unui comportament.
  4. Treceţi de la întăriri artificiale la întăriri naturale
  5. Utilizaţi un repertoriu larg şi alternativ de întăriri, încât să nu produceţi saturaţie
  6. Comparaţi dimensiunile comportamentului înainte şi după aplicarea întăririi, pentru a cunoaşte efectul ei (= dacă este sau nu o întărire)
  7. Programaţi întăririle, în funcţie de obiectivele urmărite
  8. Descrieţi comportamentul în momentul în care aplicaţi întărirea; în acest fel facilitaţi învăţarea (ex.: “Ţi-ai făcut temele cu grijă. Bravo, sunt mândru de tine”).
  9. Repetaţi verbal contingenţa pe care se bazează întărirea: dacă faci X, beneficiezi de Y (întărire pozitivă); dacă faci X eviţi Y (întărire negativă). Exprimarea lor verbală facilitează
    învăţarea.
  10. Învăţaţi clientul să-şi identifice şi să-şi autoadministreze întăririle.
17
Q

Ce e penalizarea?

A

Orice eveniment care determină reducerea unui comportament.

18
Q

Care sunt tipurile de penalizare?

A
  1. Pedeapsa fizică => cea mai ineficientă formă de penalizare şi, totodată, cea mai dispusă să inducă o serie de efecte negative
  2. Represori verbali => penalitati conditionate
    - interdictiile
    - amenintarile verbale
    - forte de descurajare - avertizarea asupra severitatii pedepsei
  3. Excluderea sau time-out-ul
  4. Sancţiunea => retragerea unor întăriri de care a beneficiat cineva ca urmare a efectuării unui comportament indezirabil
19
Q

Care sunt consturile penalizarii?

A
  1. Pedeapsa poate produce agresivitate şi reacţii emoţionale negative => prezentarea ei in termeni de castig sau pierdere are un impact considerabil asupra reactiei receptorului
  2. Pedeapsa poate produce evaziuni şi comportamente evitative din partea celui
    pedepsit => minciuna si duplicitatea
  3. Penalizarea poate funcţiona ca întărire negativă pentru cel care o utilizează şi, ca atare, poate duce la utilizarea ei abuzivă
  4. Penalizarea poate modela comportamentul celui pedepsit => Pedepsirea funcţionează ca model, pe care ei îl interiorizează şi îl reproduc ulterior
20
Q

Cand e pedeapsa mai eficace?

A

a) dacă survine imediat decât după un decrement temporal;
b) dacă se stabileşte o contingenţă – o asociere constantă – între comportament şi pedeapsă;
c) dacă survine pe un fond prealabil de deprivare decât de saţiere faţă de întăririle care, prin pedeapsă, sunt înlăturate

21
Q

Recomandari care să ghideze aplicarea mai eficientă, cu costuri minime ale pedepsei

A
  1. Observaţi antecedentele care duc la comportamentul indezirabil şi încercaţi modificarea lor, înainte de a recurge la pedeapsă, ca ultim resort.
  2. Pedeapsa nu produce comportamente dezirabile ci doar le suprimă pe cele indezirabile. Ca atare, asociaţi aplicarea pedepsei cu educarea şi administrarea de întăriri pentru comportamentul dezirabil / alternativ
  3. Ponderaţi intensitatea pedepsei. O pedeapsă mai severă nu are, în mod automat, efecte mai mari, dar ea induce, în mod cert, costuri mai mari.
  4. Aplicaţi pedeapsa imediat, contingentă cu comportamentul vizat şi ţinând cont de datele prealabile ale subiectului.
  5. Exprimaţi verbal regula, pe baza căreia aplicaţi pedeapsa (“întrucât ai făcut X vei primi pedeapsa Y”). În acest fel favorizaţi învăţarea unei legături între comportamentul indezirabil şi pedeapsă.
  6. Prezentaţi pedeapsa în termeni de beneficii, nu de costuri.
  7. Administraţi pedeapsa astfel încât să nu vă afecteze relaţiile emoţionale cu cel pedepsit (ex.: “relaţiile dintre noi rămân neschimbate, dar fiindcă ai făcut X va trebui să suporţi pedeapsa
    Y).
  8. Grupurile de apartenenţă ale individului recurg la întăriri şi penalizări diferite (ex.: “gaşca din care face parte X pedepsește altfel şi / sau altceva decât şcoala sau părinţii). Încercaţi să controlaţi pedepsele prin controlul grupului de apartenenţă
22
Q

Ce functii au intaririle?

A
  1. motivationala - ne satisfac diverse nevoi – biologice, socio-culturale – şi ne creează anumite stări emoţionale dezirabile
  2. cognitiv - caracter informational; organismul invata ca exista o contingenta
23
Q

Ce e extinctia?

A

Extincţia (“stingerea”) constă în reducerea frecvenţei unui răspuns prin eliminarea întăririlor care anterior au fost asociate cu apariţia răspunsului.

24
Q

Cum se diferentiaza extinctia de pedeapsa?

A

Atât pedeapsa cât şi extincţia au ca efect reducerea unui comportament, insa:
- în cazul pedepsei diminuarea se datorează instituirii unei contingenţe comportament penalizare
- în cazul extincţiei se datorează dispariţiei acestei contingenţe

25
Q

Care sunt pasii extinctiei?

A

1) identificarea întăririlor care influenţează un comportament;
2) crearea unei situaţii de învăţare din care subiectul învaţă că relaţia anterioară comportament – întărire nu mai este valabilă.

26
Q

Cum poate fi facilitata extinctia?

A

Pentru ca extincţia să fie facilitată, învăţarea care apare implicit, prin manipularea contingenţelor, poate fi dublată de formularea explicită a regulii de extincţie

27
Q

Cand e mai eficienta extinctia?

A

Extincţia e mai eficientă dacă survine după o întărire continuă (= fiecare răspuns e întărit), decât dacă apare după o întărire intermitentă

28
Q

Cum arata comportamentul in extinctiei?

A

In faza iniţială, comportamentul creşte în frecvenţă (durată etc.), înainte de a scădea
Iniţierea extincţiei induce, la început, agresivitate medie şi reacţie afectivă negativă din partea subiectului

O parte din aceste inconveniente se pot reduce dacă practicarea extincţiei unui comportament se face în paralel cu întărirea comportamentului alternativ, dezirabil.

29
Q

Care sunt conditiile pentru ca extinctia sa aiba sanse mai mari de reusita?

A
  1. Alegeţi un singur comportament-ţintă şi identificaţi cu precizie întăririle sale.
  2. Fiţi conştienţi că, în practicarea extincţiei, lucrurile merg prost, înainte de a merge bine (vă veţi confrunta cu agresivitate medie, reacţie emoţională negativă şi intensificarea temporară a comportamentului, înainte ca el să intre în extincţie).
  3. Fiţi atent la întăririle alternative la care recurge subiectul (chiar dacă aţi identificat corect întăririle iniţiale, pe parcursul extincţiei comportamentul respectiv poate să intre sub controlul unor noi întăriri şi să se menţină. De exemplu, crizele de plâns ale copilului nu mai beneficiază de atenţia noastră, dar atrag atenţia şi grija bunicilor).
  4. Aplicaţi extincţia în mod consecvent şi repetat.
  5. Identificaţi comportamentele alternative în care s-ar putea implica subiectul şi întăririţi-le.
  6. Alegeţi un context / mediu favorabil realizării extincţiei (ex.: e ineficace să începem extincţia unui comportament indezirabil din partea unui copil într-un loc public, unde el nu maibeneficiază de atenţia noastră, dar o are pe a celorlalţi).
  7. Formulaţi explicit regula, odată cu aplicarea extincţiei (ex.: “degeaba mai faci X, de acum încolo nu se va mai produce Y”).