An III - Clinica II. Anxietatea sociala Flashcards
Criteriile de diagnostic pentru anxietatea sociala
A. Frica sau anxietate marcata in legatura cu una/mai multe situatii sociale in care persoana ar putea fi evaluata de catre altii
- la copii: si in interactiunea cu alti copii, nu doar cu adultii
B. Persoana se teme ca el/ea se va comporta intr-o maniera care va fi evaluata negativ sau va fi vizibil anxios/anxioasa
C. Situatiile sociale provoaca aproape intotdeauna frica sau anxietate (posibil grad variabil)
- la copii: crize de nervi, plans, ghemuire, agatare de parinti
D. Situatiile sociale sunt evitate sau indurate cu frica sau anxietate intensa
E. Simptomele sunt disproportionate fata de pericolul real reprezentat de situatia sociala si in contextul sociocultural
F. Minim 6 luni
G. Cauzeaza distres semnificativ clinic sau afecteaza functionarea sociala, ocupationala sau alte domenii importante ale functionarii
H. Simptomele nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unei substante sau unei conditii medicale
I. Simptomele nu sunt mai bine explicate de o alta tulburare (ex: tulburarea de panica)
J. Daca exista o alta conditie medicala prezenta (ex: Parkinson, obezitate, desfigurare ca urmare a unor arsuri) simptomele trebuie sa fie excesive sau evident nerelationate cu conditia medicala
- daca frica este restrictionata la anumite situatii, de specificat: restrictionarea la vorbitul sau realizarea unor activitati in public
Trebuie sa fie distres, nu doar comportamentele specifice.
Prevalenta
TAS - una dintre cele mai frecvente tulburari mentale
prevalenta: 5-7% intr-un an; 12,1% pe parcursul vietii
Diferente de gen
Femeile sunt de 1,5-2 ori mai predispuse sa dezvolte tulburarea
- in esantioane clinica, raportul pe sexe este echivalent sau mai mare pentru barbati
=> explicatie culturala prin norme sociale si diferentele medii in asertivitate intre sexe
Debut
timpuriu, 75% din indivizi au varsta de debut intre 8-15 ani
varsta mediu de debut: 13 ani
abrupt (in urma unei experiente stresante/umilitoare) sau lent, insidios
Evolutie
La 60% dintre cei fara tratament, evolutie dureaza cativa ani sau mai mult
Comorbiditati
in 50-80% dintre cazuri, anxietatea sociala este comorbida cu alte tulburari
- alte tulburari anxioase (prevalenta 50-54%)
- tulburari depresive (41-56%)
- tulburari ale consumului de substante (39-48%)
=> in general, precede aceste tulburari asociate; si depresia (exceptia, fobia specifica si anxietatea de separare)
- tulburarea de personalitate evitanta (56%; exceptie, anxietate restrictionata la discursul public)
=> in general, persoanele cu tulburare de personalitate evitanta au si anxietate sociala, invers nu e valabil
Costuri
Afectarea functionarii sociale, scaderea productivitatii in munca, nivel educational mai scazut, lipsa avansarii in cariera, nivel mai crescut de dependenta financiara, calitate a vietii mai scazuta
La copii: afectarea relatiilor sociale, a performantei scolare, bullying amanarea tratamentului:
- cele mai scazute rate de socializare a tratamentului dintre tulburarile de anxietate
- durata medie a amanarii solicitarii tratamentului: 16 ani
(bullying ca si consecinta/factor de mentinere: comportamentul retras si de victima; reactiile fiziologice; aparare mai scazuta; performante scolare scazute; suport social scazut)
Factori de vulnerabilitate
factorii genetici: explica 30% din varianta tulburarii
factori de mediu: stil parental autoritar, separarea/moartea parintilor, violenta in familie, conflicte maritale, abuz fizic/sexual
experienta unor interactiuni traumatice sau jenante
- invatare prin conditionare
- invatare vicarianta prin observarea reactiilor la persoanele de referinta
- frica sociala - una din fricile “deja pregatiteˮ
abilitati sociale deficitare? => nu neaparat; performanta din cauza auto eficacitatii
=> auto-eficacitate si performanta sociala scazute
Teorii cognitive
- Modelul cognitiv al anxietatii sociale al lui Clark si Wells (1995)
- Modelul cognitiv al lui Rapee si Heimberg (1997)
Modelul cognitiv al anxietatii sociale al lui Clark si Wells (1995) In timpul situatiilor sociale
- Activarea asumptiilor
- Consecinta asumptiilor
- Perceptia sinelui ca actor social
- Comportamente de siguranta
- Simptome somatice si cognitive
A. In timpul situatiilor sociale
1. Activarea asumptiilor
reguli rigide de performanta sociala (ˮTrebuie să fiu extrovertit și amuzantˮ);
credinte conditionale despre consecintele performantei (ˮDacă mă vor cunoaște cu adevărat, ceilalți mă vor respingeˮ, ˮDacă-mi exprima dezacordul, mă vor respingeˮ);
credinte neconditionate negative despre sine (ˮSunt plictisitorˮ;ˮSunt diferitˮ);
A. In timpul situatiilor sociale
2. Consecinta asumptiilor
situatia sociala=periculoasa; predictii despre esecul performantei sociale; interpretare negativa a semnalelor ambigue ⇒ anxietate
A. In timpul situatiilor sociale
3. Perceptia sinelui ca actor social
hipervigilenta legata de propria persoana; auto-monitorizare exagerata
procesare distorsionata a informatiilor despre sine:
a. Trairea anxietaii = a parea anxios. „Simt cum îmi ard obrajii, deci ceilalți văd că am roșit.
b. Imagini mintale distorsionate, realizate “din perspectiva celuilaltˮ. „o ființă ciudată cu fața contorsionată/ aprinsăˮ
c.Auto-perceptiile despre sine = dovezi despre cum ma vad ceilalti. „Îmi pare că sunt ciudat, deci sunt ciudat în ochii lor.ˮ
(simptomele pot sa difere in functie de gradul de expunere pe fiecare)
A. In timpul situatiilor sociale
4. Comportamente de siguranta
- previn/reduc anxietatea pe termen scurt (auto-intarire)
- nu neaparat comportamente, ci si “acte mentaleˮ
- principalele tipuri: de evitare si de management al impresiei (incerc sa ascund reactiile de anxietate)
A. In timpul situatiilor sociale
4. Comportamente de siguranta - consecinte
- cresc automonitorizarea (self awareness) si simptomele de anxietate (somatice si cognitive)
- previn disconfirmarea credintelor despre rezultatele temute
- cresc hipervigilenta fata de stimulii interni ⇒ imagini negative despre sine si reducerea atentiei la potentiale dovezi contrare
- pot chiar intensifica simptomele de anxietate (ex: strangerea unui pahar cu apa in mana)
pot face persoana sa para neprietenoasa/dezinteresata - pot atrage atentia asupra persoanei
