An II - Sanatatii Flashcards

1
Q

Care sunt modelele cognitive si socio-cognitive?

A

Cognitive
=> Modelul convingerilor despre sanatate
=> Teoria motivatiei de protectie

Socio-cognitive
=> Teoria comportamentului planificat
=> HAPA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Care sunt modelele motivationale si multistadiale?

A

Motivationale - HBM, TPB, PMT
Multistadiale - HAPA, Modelului Transteoretic al Schimbarii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Difentele intre modelele continue si cele stadiale

A

Modele continue
- Schimbarea este liniară
- Intenția determină adoptarea
comportamentului
- Intervenții de tip ”one size fits all”

Modele stadiale
- Schimbarea este un proces stadial
- Intenția nu determină mereu adoptarea comportamentului
- Intervenții adaptate stadiului de modificare comportamentală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Exemple de modele continue vs stadiale

A

Continue - HBM, TPB
Stadiale - HAPA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care sunt elementele HBM?

A

Caracteristici demografice => Susceptibilitatea perceputa
Severitatea perceputa
Beneficiile percepute
Bariere percepute
Auto-eficacitate
Cues to Action

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Definitie si interventie pentru susceptibilitate

A

Convingeri cu privire la șansele de a avea o anumită problemă de sănătate

Personalizarea riscului
Creșterea susceptibilității percepute

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Definitie si interventie pentru severitate

A

Convingeri cu privire la seriozitatea/gravitatea problemei și cu privire la consecințe medicale si psihosociale

Specificarea și descriereaconsecințelor
Efecte imediate vs. pe termen lung

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Definitie si interventie pentru beneficii

A

Convingeri cu privire la eficiența comportamentului de a reduce riscul sau gravitatea situației
Convingeri cu beneficiile efectuării unui comportament

Specificarea efectelor așteptate
Dovezi ale eficienței

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Definitie si interventie pentru bariere

A

Convingeri cu privire la costuri: tangibil vs psihologic

Identificarea și reducerea barierelor
Rezolvare de probleme

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Definitie si interventie pentru auto-eficacitate

A

Încredere în capacitatea proprie de a acționa

Ghidaj, întăriri pozitive, modelare, dificultate progresivă a sarcinilor, demonstrație, persuasiune verbală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Definitie si interventie pentru cues to action

A

Influențe externe și interne care cresc șansele de activare a comportamentului

Conștientizarea acestor ”cues”, informații de genul ”cum?” remindere/prompteri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

In ce domenii poate fi aplicat HBM

A

Îmbunătățirea aderenței la tratament
Creșterea comportamentului de screening (testare)
Practicarea exercițiilor fizice
Comportamentul sexual sanogen

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Care sunt componentele teoriei motivatiei de protectie?

A

severitate
susceptibilitate
frica
efectivitatea raspunsului
auto-eficacitatea

=> intentia comportamentala
=> comportamentul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Din ce sunt formare evaluarea amenintarii si a copingului in teoria motivatiei de protectie?

A

evaluarea amenintarii: severitate+susceptibilitate+frica
evaluarea copingului: efectivitatea raspunsului + autoeficacitatea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Care sunt tipurile de surse de informatie in teoria motivatiei de protectie?

A

2 tipuri de sursa de informatie:
- din mediu (persuasiune verbala, invatare observationala)
- intrapersonal (experienta anterioara)
=> influenteaza cele 5 componente, care determina:
- un raspuns de coping adaptativ
- un raspuns de coping dezadaptativ

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Care sunt criticile modelor cognitive?

A

Iau în calcul doar procesările conștiente de informație/ influențele conștientizabile
Accentul cade pe individ (mai puțin pe rolul mediului socio-cultural)
Nu specifică relațiile dintre concepte (există vreo relație între severitate percepută și beneficii? Cum se influențează reciproc cele două?)
Ignorarea componentelor afective / emoţionale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Care sunt elementele TPB?

A

Convingeri despre consecinte si evaluarea consecintelor => Atitudini fata de comportament

Convingeri despre atitudinile fata de comportament a celor apropiati si motivatia de complianta => Norme subiective

Perceptie a controlului intern si extern => Control comportamental

Atitudini, Norme subiective si control comportamental => Intentia comportamentala => Comportamentul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Ce sunt credintele comportamentale si de cate tipuri?

A

Credinte comportamentale = Probabilitate subiectivă ca un anumit comportament să ducă la o consecință
Credințe instrumentale/cognitive (este benefic pentru sănătatea mea) vs afective (este plăcut).

19
Q

Ce este atitudinea?

A

Atitudine: evaluare generală a unui comportament

20
Q

De cate tipuri sunt credintele normative?

A

Norme descriptive (ce fac alţii) versus norme injunctive (ce se presupune că ar trebui să faci tu).

21
Q

Ce este motivatia pentru complianta?

A

Motivația pentru complianță(E important pentru mine să fac ce se așteaptă prietenii mei)

22
Q

Ce sunt credintele legate de control?

A

Convingere cu privire la accesul la resurse sau
oportunități pentru a efectua comportamentul cu succes
> Factori interni: cunoștințe, abilități
> Factori externi: oportunități, constrângeri fizice, timp
Puterea fiecărui factor de a facilita/împiedica comportamentul

23
Q

Critici ale TPB?

A

Intention–Behavior Gap
Modelul estimeaza intentia si nu comportamentul
Intentia nu este echivalenta comportamentului

24
Q

Cum se creeaza o intentie?

A
  1. Identificarea convingerilor (atitudini, norme subiective, control perceput)
  2. Manipularea convingerilor (formularea la nivelul fiecarui element)
25
Q

Cum poti sa cresti implementarea intentiei?

A

Intenție cu privire la scop vs intenție cu privire la implementare
=> Planuri specifice referitoare la unde, cum, când o anumită intenţie va fi pusă înaplicare
=> Facilitează formarea unor obiceiuri/automatisme

26
Q

Modelul HAPA (Health Action Process Approach)

A

Include elementul temporal pentru a intelege mai bine cum cognitiile influenteaza comportamentul
1. Faza motivationala (decizia de a modifica comportamentul)
- autoeficacitatea
- asteptari cu privire la rezultate
- perceptia riscului

  1. Faza volationala (un comportament este initiat si mentinut printr-un proces de autoreglare a conduitei)
    => factor cognitiv (formularea unui plan de actiune, autoeficacitatea fata de mentinerea comportamentului)
    => factor comportamental
    => factor situational (suport social, absenta barierelor situationale
    Face legatura intre intentii si comportament.
    Critica: ignora rolul componentelor mai putin rationale (ex: emotii, factori sociali si de mediu)
27
Q

Care sunt principiile modelului stadiilor schimbarii?

A

Schimbarea e un proces care presupune un progres prin diferite stadii.
Subliniază natura dinamică a convingerilor, timpului și a costurilor și beneficiilor
Etapele nu au loc mereu liniar

28
Q

Care sunt stadiile schimbarii?

A

Precontemplare
Contemplare
Pregatire
Actiune
Mentinere

29
Q

Caracterizarea precontemplarii

A

Nu intenționează să facă o schimbare
Nu consideră că au o problemă
Sunt surprinși
Cu cel putin 6 luni înainte de schimbare
Costuri/beneficii?

30
Q

Caracterizarea contemplarii

A

Ia în considerare o schimbare
Văd motive pentru schimbare
Balanța costuri/beneficii 50-50
Cu săptămâni înaintea schimbării

31
Q

Caracteristicile pregatirii

A

A trecut de ambivalență
Simte că vrea o schimbare
A făcut câteva modificări comportamentale
E pregătit pentru un plan

32
Q

Caracterizarea actiunii

A

Se angajează activ în schimbarea comportamentului
Persistența e importantă deoarece comportamentul a fost schimbat de o perioadă scurtă de timp
Cei din jur văd schimbarea
Deseori persoanele știu cum să facă schimbarea

33
Q

Caracterizarea mentinerii

A

Comportamentul este schimbat de mai bine de 6 luni
Persoana lucrează activ pentru a menține reușitele și pentru a preveni recăderile
Balanța costuri/beneficii

34
Q

Care sunt descrierile de timp in cazul fiecarui stadiu?

A

Precontempleare - individul nu are intentie de a actiona in urmatoarele 6 luni si nu este constient de probleme

Contemplare - individul intentioneaza sa actioneze in urmatoarele 6 luni. E constient de existenta problemei dar nu se poate angaja in actiune

Pregatire - individul intentioneaza sa actioneze in urmatoarea luna si a facut anumiti pasi comportamentali

Actiune - individul isi schimba comportamentului pentru mai putin de 6 luni

Mentinere - individul isi schimba comportamentul pentru mai mult de 6 luni si lucreaza inspre a evita recidiva

Terminare - individul nu are tentatii de a recidiva si este 100% sigur in mentinerea schimbarii

35
Q

Ce spune teoria auto-afirmarii?

A

Cei care sunt cel mai putin convinsi de datele cu privire la risc sunt cei care sunt in cel mai mare risc

Teoria sugereaza ca:
- oamenii sunt motivati sa isi protejeze sentimentul de integritate a sinelui si imaginea despre sine ca fiind adaptativi si adecvati moral
- astfel, daca sunt prezentati cu informatie care le ameninta sentimentul de sine, se comporta defensiv
- totusi, daca le este oferita oportunitatea sa se afirme in alt domeniu din viata lor, nevoia de defensivitate este redusa

36
Q

Pe baza caror factori se formeaza atribuirile?

A

Distinctivitatii: atribuirea cauzelor unui comportament este specific
individului
Consens: atribuirea cauzelor e impartasita si de alte persoane
Consistenta in timp: aceeasi atribuire ar fi facuta in orice alt moment
Consistenta in modalitate: aceeasi atribuire ar fi facuta intr-o situatie diferita

37
Q

De cate tipuri pot fi atribuirile?

A
  • auto-atribuiri (despre sine); hetero-atribuiri (despre ceilalti)
  • interne (cauzalitate spre persoana) vs externe (cauzalitate in afara persoanei)
  • stabile (cauza pentru comportament o sa fie mereu acolo) vs instabile
    (cauza pentru comportament e specifica pentru eveniment)
  • globale (cauza influenteaza si alte arii din viata) vs specifice (cauza
    influenteaza doar acest eveniment)
  • controlabile (cauza e controlata de persoana) vs incontrolabil (cauza nu e
    controlata de persoana)

Atribuirile pot viza atat cauzele cat si solutiile posibile.

38
Q

Ce e optimismul nerealist?

A

Tendința de a crede că șansa noastră de a fi afectați de o anumită problemă este mai mică decât a altora, ori că șansa de a avea o experiență pozitivă este mai mare.

39
Q

Care sunt elementele optimismului nerealist?

A

Focalizare selectivă pe comportamentele pozitive și ignorarea celor negative
Egocentrism

40
Q

Care sunt factorii care contribuie la optimismul nerealist?

A
  1. Lipsa experienței personale cu acea problemă
  2. Convingerea că problema poate fi prevenită prin acțiuni personale
  3. Convingerea că, dacă problema nu a apărut până acum, nu va mai apărea
  4. Convingerea că frecvența problemei este redusă
41
Q

De cate tipuri e locusul de control?

A

intern - evenimentele sunt controlabile de mine
extern - evenimentele sunt incontrolabile

42
Q

Ce e regretul anticipat?

A

Principiul minimax–tindem să selectăm alternativa care minimizează nivelul maxim de regret
=> RA al acţiunii; RA al inacţiunii​
RA prezice angajarea în comportamente de sănătate dincolo de atitudini, auto-eficacitate,constructele cognitive tradiţionale şi alte emoţii negative anticipate:
- Vaccinarea HPV
- Screening
- Exerciţiul fizic
- Donarea de sânge

43
Q

Cum influenteaza ambivalenta sanatatea?

A

=> a conflict aroused by competing evaluative predispositions’

the relationship between attitude and intention was weaker in those participants with higher ambivalence