An II - Sociala II Flashcards

1
Q

Care e diferenta dintre stereotio, prejudiciu si discriminare?

A

Stereotip ⇒ o convingere sau asociere intre un grup de persoane si anumite trasaturi sau caracteristici
Prejudiciu ⇒ emotii negative fata de anumite persoane pe baza apartenetei lor la un anumit grup.
Discriminare ⇒ comportament directionat impotriva altor persoane din cauza apartenentei lor la un anumit grup

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Ce sunt rasismul modern, implicit, ambivalent si aversiv?

A

Rasismul modern ⇒ o forma de prejudiciu care se observa in forme subtile cand e sigur, acceptabil social si usor de rationalizat. Rasism implicit ⇒ rasism care opereaza inconstient si nonintentionat
Rasism ambivalent → persoanele vor sa se vada ca fiind juste dar inca resimt anxietate si inconfortabile cu privire la grupuri rasiale
Rasism aversiv → ambivalenta dintre atitudinile si convingerile sincere si juste ale indivizilor si sentimentele si credintele negative inconstiente si nerecunoscute fata de un grup rasial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Care e un factor care mentine sentimentele negative interasiale?

A

Un factor care mentine sentimentele negative este lipsa contactului intre oameni din grupuri rasiale si etnice diferite.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Ce e sexismul ambivalent?

A

sexism ostil → sentimente negative fata de abilitatile, valoare si abilitatea de a provoca puterea barbatilor

sexism benevolent → sentimente de afectiune si cavalerie fondate pe credinta potential patronatoare ca femeile au nevoie si merita protectie

cele doua forme de sexism sunt corelate

in tarile cu cel mai mare grad de inegalitate economica si politica intre sexe e si un nivel inalt de sexism ostil si benevolent

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care sunt motivele fundamentale intre grupuri?

A

nevoia de afiliere la grupurii mici, alaturi de indivizi similari → motivul autoprotectiei

Teoria distinctivitatii optime → indivizii incearca sa balanseze dorinta de apartenenta si afiliere cu ceilalti si de a fi distinct si diferentiat de ceilalti

Terror Management Theory → oamenii incearca sa reziste fricii de moarte prin construirea unor perspective fata de lume care ii ajuta sa isi mentina stima de sine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care sunt teoriile explicative ale stereotipurilor?

A

Teoria categorizării sociale
Teoria identității sociale
Teoria managementului terorii
Teoria conflictului realist

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Cum explica teoria categorizarii sociale stereotipurile?

A

Se concentreaza pe factori cognitivi.
Tendință naturală de a clasifica oamenii în categorii/clase.
Categorizare ingrup vs outgrup
Efectul omogenității outgrupului (eterogenitate ingrup).
- informații insuficiente despre outgrup (interacțiuni mai reduse)
- nu întâlnim suficienți membri pentru a ne forma o imagine reprezentativă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Cum explica teoria identitatii sociale stereotipurilre?

A

Se concentreaza pe factori sociali si motivationali.
Suntem motivați să menținem o stimă de sine ridicată și o identitate distinctă.
Stima de sine = derivată din identitatea personală și identitatea socială
Amenințarea stimei de sine → favorizarea ingrupului & defavorizarea outgrupului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Cum explica Teoria managementului terorii (Greenberg et al., 1986) stereotipurile?

A

Se concentreaza pe factori sociali si motivationali.
Expunerea la situații care induc saliența morții/pericolului sau amenințarea percepută privind viziunea despre lume duc la:
- activarea de stereotipuri negative cu privire la outgrup (în special cei care ne contrazic viziunea despre lume)
- motivație crescută de a apară ingrupul prin favorizare
- preferința pentru persoanele care se conformează cu stereotipul versus cei care provoacă stereotipul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Cum explica Teoria conflictului realist (Levine & Campbell, 1972) stereotipurile?

A

Grupurile percep competiție (reală/imaginară) pentru resurse dorite de ambele grupuri.
Apare percepția deprivării relative (resursele
sunt limitate) → stereotipizarea negativă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Prin ce mecanisme se perpetueaza stereotipurile?

A

Biasarea confirmarii stereotipului
Efectul de auto-confirmare a profetiilor
Subcategorizarea
Corelatii iluzorii
Atribuiri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Biasarea confirmarii stereotipului in perpetuarea lui

A

Atribuim comportamentul astfel încât să ne menținem stereotipurile existente.
- suntem mai atenți + procesăm mai ușor + ne amintim mai curând informațiile care ne confirmă convingerile anterioare
Tendință de a interpreta, căuta, și crea informații care ne confirmă stereotipurile
Dificil de combătut în situația în care stereotipul conține caracteristici acurate.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Efectul de auto-confirmare a profețiilor in perpetuarea stereotipurilor

A

Membrii grupurilor stereotipizate se comportă în acord cu stereotipul pentru a reduce comportamentele discriminatorii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Subcategorizarea in perpetuarea stereotipurilor

A

Formăm subtipuri pentru persoanele care nu se încadrează în stereotip (excepții de la regulă).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Corelatiile iluzorii in perpetuarea stereotipurilor

A

Supraestimarea asocierilor între variabile ușor/moderat corelate – ne așteptăm să apară împreună.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Atribuirile in perpetuarea stereotipurilor

A

atribuim intern informațiile consistente cu stereotipul
atribuim extern informațiile inconsistente cu stereotipul

17
Q

Ce e efectul glass ceiling (Ryan & Haslam, 2007; Ryan et al., 2016)?

A

Accesul redus al femeilor la poziții de conducere.
- existența mai multor bariere în tranziția de carieră
- diferențe salariale
- “think manager, think male”

18
Q

Ce e efectul glass cliff (Ryan & Haslam, 2007; Ryan et al., 2016)?

A

Tendința de a acorda poziții (precare) de conducere femeilor în situații de risc
- reportaje media → performanța slabă a femeilor pe poziții de conducere (inițial atribuită intern)
- “think crisis, think female”

19
Q

Ce e Efectul de backlash (Rudman & Glick, 2001)?

A

Comportamentele neconcordante cu rolul de gen duc la penalizare.
Femeile pot reduce penalizările apelând la două strategii:
- manifestarea ambelor seturi de trăsături (agentice și comunale)
- manifestarea unui subset din trăsăturile agentice - trăsăturile asociate cu dominanța socială (competitivitate, agresivitate) duc la penalizare, dar nu cele asociate cu competența (independență, ambiție).

20
Q

Ce spune Teoria rolurilor sociale (Eagly, Wood, & Diekman, 2000)?

A

Explică diferențele de gen în comportamentele sociale pornind de la conformismul cu rolurile de gen.
Rolurile de gen sunt rezultatul interacțiunii dintre diferențele biologice/fizice dintre sexe și factori de mediu.
Inferăm caracteristici pe baza
omportamentelor observate:
- femeile ca fiind mai comunale (calde, prietenoase, înțelegătoare, grijulii, intuitive)
- bărbații ca fiind mai agentici (competenți, asertivi, independenți, competitivi, încrezători)

Atribuim intern caracteristicile (personalitate) vs extern (comportamente normate social). Stereotipurile de gen sunt descriptive și prescriptive (normează)
Evaluarea altora + a propriei persoane (conceptul de sine include rolul de gen) mai favorabil dacă se conformează cu rolul.

21
Q

Ce spune teoria congruentei rolurilor?

A

Extinde teoria rolurilor sociale (Eagly, Wood, & Diekman, 2000) și cele două tipuri de norme asociate rolurilor de gen.
- norme descriptive (ce fac) → evaluarea negativă a potențialuluifemeilor pe poziții de conducere (femeile nu dețin comportamentele agentice necesare rolului)
- norme injuctive (ce ar trebui să facă) → evaluarea negativă a comportamentelor agentice ale femeilor lider
- comportamentele agentice intră în conflict cu comportamentele comunale asociate cu rolul de gen feminin

22
Q

Modelul continutului stereotipului

A

Model care propune ca statusul relativ si competitia intre grupuri influenteaza stereotipurile de grup in ceea ce priveste competenta si caldura
- stereotipurile despre competenta unui grup sunt influentate de de statusul relativ al grupului in societate
- stereotipurile despre caldura unui grup sunt influentate de competitia perceputa cu grupul

23
Q

Stereotipurile ca proces automat

A
  • suntem des inconstienti ca un anumit stereotip a fost activat si cum ne poate influenta perceptiile si comportamentele
  • stereotipurile pot avea efect si pentru participantii care nu sustineau constient stereotipul
  • conteaza nivelul resimtit de prejudecata ⇒ cei cu un nivel ridicat de prejudecata resimtita ar putea sa aiba un prag mai scazut pentru ce e considerat stereotip
24
Q

Rolul motivatiei in actiune

A
  • un scop important pentru oameni e sa isi mentina, protejeze si creasca imaginea si stima de sine
  • cand un membru stereotipizat outgroup te lauda, nu doar ca activeaza stereotipuri pozitive dar simultan inhiba activarea stereotipurilor negative → tiparul e determinat de dorinta de a vedea persoana care lauda ca fiind
    desteapta, de succes etc
25
Q

Tipurile de motivatii

A

externa → nu vrei sa pari ca stereotipizezi si prejudiciezi
interna → nu vrei sa fii
modelul de raspuns al auto-reglarii raspunsurilor prejudecate ⇒ oamenii care sunt cu adevarat motivate sa fie juste si nonprejudiciare sunt des confruntate cu realitatea ca nu pot atinge acel scop ⇒ resimt vina

26
Q

Nevoia resurselor cognitive

A
  • oamenilor in varsta le este mai greu sa suprima stereotipuri in comparatie cu tinerii
  • oboseala fizica si activarea emotionala puternica pot consuma din resursele cognitive necesare pentru evitare stereotipurilor
  • pentru a evita influenta stereotipurilor activeaza ganduri despre individul care apartine grupului
27
Q

Ce e amenintarea stereotipului?

A

Experienta ingrijorarii despre a fi evaluat pe baza unui stereotip negativ despre grupul apartinator

Amenintarea identitatii sociale ⇒ acest tip de amenintari nu sunt cu necesitate legate de un stereotip specific, ci reflecta mai mult devalorizarea unui grup social al unei persoane

Amenintarile stereotipale pot impiedica rezultatele academice in 2 moduri:
- ideea amenintarii impiedica direct performanta (anxietate si ganduri intruzive)
- pot determina indivizii sa se dezindentifice de domeniu (care ulterior le afecteaza performatele)

Completarea unor date despre rasa/varsta/gen pot face aceste informatii saliente si sa activeze stereotipurile care ulterior sa afecteze performanta studentilor

28
Q

Prevalenta si diversitatea amenintarii stereotipului

A

indivizii se pot simti amenintati sau incurajati de stereotip
in acelasi timp, ingrijorarea despre atingerea acelor asteptari pot afecta performanta

29
Q

Solutii pentru protectia in fata amenintarilor

A

reamintirea trasaturilor, calitatilor si altor lucruri care te face sa te simti bine despre tine, chiar daca nu are legatura cu domeniul amenintat
estomparea liniilor dintre grupuri
coping cu umor
atribuirea arousalului determinat unui factor nonamenintator
concentrarea asupra exemplelor sau altor grupuri care au fost mai de succes in domeniul amenintat
reamintirea altor categorii de care apartine persoana care e vazut bine in domeniu
⇒ simpla invatare despre amenintarea stereotipurilor poate proteja indivizii de
efecte

30
Q

Care sunt metodele de ameliorare a prejudecatilor/discriminarii?

A
  1. Common Ingroup Identity Model
  2. Dual Identification
  3. Teoria Contactului Intergrupuri
  4. Decategorizare
  5. Adoptarea poziției celuilalt
  6. Peer leaders
31
Q

Common Ingroup Identity Model ca modalitate de reducere a SPD

A

= presupune un proces de recategorizare în care membrii unor grupuri diferite încearcă să găsească o categorie supraordonată care să includă ambele grupuri
=> recategorizarea poate îmbunătăți atitudinile și relațiile intergrup fiindcă ajută la crearea unei identități comune și crește atractivitatea fostului outgroup

32
Q

Dual Identification ca modalitate de reducere a SPD

A

= presupune activarea simultană a unor categorii subordonate și supraordonate (se bazează pe ideea că oamenii se pot defini ca având mai multe identități simultan)

33
Q

Teoria Contactului Intergrupuri ca modalitate de reducere a SPD

A

Contactul direct între grupuri ostile poate reduce prejudecățile dacă sunt îndeplinite 4 condiții:
- statut egal
- interacțiuni interpersonale
- activități ce presupun cooperare
- norme sociale

34
Q

Decategorizarea ca modalitate de reducere a SPD

A

= încurajează persoanele din grupuri diferite să se trateze ca indivizi distincți (eu și tu), nu în termeni de apartenență la grup (noi și voi) și să afle informații despre calitățile unice pe care le deține fiecare

35
Q

Peer leaders ca modalitate de reducere a SPD

A

Ii confruntă pe cei ce manifestă prejudecată intergrup.