An II - Sociala II Flashcards
Care e diferenta dintre stereotio, prejudiciu si discriminare?
Stereotip ⇒ o convingere sau asociere intre un grup de persoane si anumite trasaturi sau caracteristici
Prejudiciu ⇒ emotii negative fata de anumite persoane pe baza apartenetei lor la un anumit grup.
Discriminare ⇒ comportament directionat impotriva altor persoane din cauza apartenentei lor la un anumit grup
Ce sunt rasismul modern, implicit, ambivalent si aversiv?
Rasismul modern ⇒ o forma de prejudiciu care se observa in forme subtile cand e sigur, acceptabil social si usor de rationalizat. Rasism implicit ⇒ rasism care opereaza inconstient si nonintentionat
Rasism ambivalent → persoanele vor sa se vada ca fiind juste dar inca resimt anxietate si inconfortabile cu privire la grupuri rasiale
Rasism aversiv → ambivalenta dintre atitudinile si convingerile sincere si juste ale indivizilor si sentimentele si credintele negative inconstiente si nerecunoscute fata de un grup rasial
Care e un factor care mentine sentimentele negative interasiale?
Un factor care mentine sentimentele negative este lipsa contactului intre oameni din grupuri rasiale si etnice diferite.
Ce e sexismul ambivalent?
sexism ostil → sentimente negative fata de abilitatile, valoare si abilitatea de a provoca puterea barbatilor
sexism benevolent → sentimente de afectiune si cavalerie fondate pe credinta potential patronatoare ca femeile au nevoie si merita protectie
cele doua forme de sexism sunt corelate
in tarile cu cel mai mare grad de inegalitate economica si politica intre sexe e si un nivel inalt de sexism ostil si benevolent
Care sunt motivele fundamentale intre grupuri?
nevoia de afiliere la grupurii mici, alaturi de indivizi similari → motivul autoprotectiei
Teoria distinctivitatii optime → indivizii incearca sa balanseze dorinta de apartenenta si afiliere cu ceilalti si de a fi distinct si diferentiat de ceilalti
Terror Management Theory → oamenii incearca sa reziste fricii de moarte prin construirea unor perspective fata de lume care ii ajuta sa isi mentina stima de sine
Care sunt teoriile explicative ale stereotipurilor?
Teoria categorizării sociale
Teoria identității sociale
Teoria managementului terorii
Teoria conflictului realist
Cum explica teoria categorizarii sociale stereotipurile?
Se concentreaza pe factori cognitivi.
Tendință naturală de a clasifica oamenii în categorii/clase.
Categorizare ingrup vs outgrup
Efectul omogenității outgrupului (eterogenitate ingrup).
- informații insuficiente despre outgrup (interacțiuni mai reduse)
- nu întâlnim suficienți membri pentru a ne forma o imagine reprezentativă
Cum explica teoria identitatii sociale stereotipurilre?
Se concentreaza pe factori sociali si motivationali.
Suntem motivați să menținem o stimă de sine ridicată și o identitate distinctă.
Stima de sine = derivată din identitatea personală și identitatea socială
Amenințarea stimei de sine → favorizarea ingrupului & defavorizarea outgrupului
Cum explica Teoria managementului terorii (Greenberg et al., 1986) stereotipurile?
Se concentreaza pe factori sociali si motivationali.
Expunerea la situații care induc saliența morții/pericolului sau amenințarea percepută privind viziunea despre lume duc la:
- activarea de stereotipuri negative cu privire la outgrup (în special cei care ne contrazic viziunea despre lume)
- motivație crescută de a apară ingrupul prin favorizare
- preferința pentru persoanele care se conformează cu stereotipul versus cei care provoacă stereotipul
Cum explica Teoria conflictului realist (Levine & Campbell, 1972) stereotipurile?
Grupurile percep competiție (reală/imaginară) pentru resurse dorite de ambele grupuri.
Apare percepția deprivării relative (resursele
sunt limitate) → stereotipizarea negativă.
Prin ce mecanisme se perpetueaza stereotipurile?
Biasarea confirmarii stereotipului
Efectul de auto-confirmare a profetiilor
Subcategorizarea
Corelatii iluzorii
Atribuiri
Biasarea confirmarii stereotipului in perpetuarea lui
Atribuim comportamentul astfel încât să ne menținem stereotipurile existente.
- suntem mai atenți + procesăm mai ușor + ne amintim mai curând informațiile care ne confirmă convingerile anterioare
Tendință de a interpreta, căuta, și crea informații care ne confirmă stereotipurile
Dificil de combătut în situația în care stereotipul conține caracteristici acurate.
Efectul de auto-confirmare a profețiilor in perpetuarea stereotipurilor
Membrii grupurilor stereotipizate se comportă în acord cu stereotipul pentru a reduce comportamentele discriminatorii.
Subcategorizarea in perpetuarea stereotipurilor
Formăm subtipuri pentru persoanele care nu se încadrează în stereotip (excepții de la regulă).
Corelatiile iluzorii in perpetuarea stereotipurilor
Supraestimarea asocierilor între variabile ușor/moderat corelate – ne așteptăm să apară împreună.
Atribuirile in perpetuarea stereotipurilor
atribuim intern informațiile consistente cu stereotipul
atribuim extern informațiile inconsistente cu stereotipul
Ce e efectul glass ceiling (Ryan & Haslam, 2007; Ryan et al., 2016)?
Accesul redus al femeilor la poziții de conducere.
- existența mai multor bariere în tranziția de carieră
- diferențe salariale
- “think manager, think male”
Ce e efectul glass cliff (Ryan & Haslam, 2007; Ryan et al., 2016)?
Tendința de a acorda poziții (precare) de conducere femeilor în situații de risc
- reportaje media → performanța slabă a femeilor pe poziții de conducere (inițial atribuită intern)
- “think crisis, think female”
Ce e Efectul de backlash (Rudman & Glick, 2001)?
Comportamentele neconcordante cu rolul de gen duc la penalizare.
Femeile pot reduce penalizările apelând la două strategii:
- manifestarea ambelor seturi de trăsături (agentice și comunale)
- manifestarea unui subset din trăsăturile agentice - trăsăturile asociate cu dominanța socială (competitivitate, agresivitate) duc la penalizare, dar nu cele asociate cu competența (independență, ambiție).
Ce spune Teoria rolurilor sociale (Eagly, Wood, & Diekman, 2000)?
Explică diferențele de gen în comportamentele sociale pornind de la conformismul cu rolurile de gen.
Rolurile de gen sunt rezultatul interacțiunii dintre diferențele biologice/fizice dintre sexe și factori de mediu.
Inferăm caracteristici pe baza
omportamentelor observate:
- femeile ca fiind mai comunale (calde, prietenoase, înțelegătoare, grijulii, intuitive)
- bărbații ca fiind mai agentici (competenți, asertivi, independenți, competitivi, încrezători)
Atribuim intern caracteristicile (personalitate) vs extern (comportamente normate social). Stereotipurile de gen sunt descriptive și prescriptive (normează)
Evaluarea altora + a propriei persoane (conceptul de sine include rolul de gen) mai favorabil dacă se conformează cu rolul.
Ce spune teoria congruentei rolurilor?
Extinde teoria rolurilor sociale (Eagly, Wood, & Diekman, 2000) și cele două tipuri de norme asociate rolurilor de gen.
- norme descriptive (ce fac) → evaluarea negativă a potențialuluifemeilor pe poziții de conducere (femeile nu dețin comportamentele agentice necesare rolului)
- norme injuctive (ce ar trebui să facă) → evaluarea negativă a comportamentelor agentice ale femeilor lider
- comportamentele agentice intră în conflict cu comportamentele comunale asociate cu rolul de gen feminin
Modelul continutului stereotipului
Model care propune ca statusul relativ si competitia intre grupuri influenteaza stereotipurile de grup in ceea ce priveste competenta si caldura
- stereotipurile despre competenta unui grup sunt influentate de de statusul relativ al grupului in societate
- stereotipurile despre caldura unui grup sunt influentate de competitia perceputa cu grupul
Stereotipurile ca proces automat
- suntem des inconstienti ca un anumit stereotip a fost activat si cum ne poate influenta perceptiile si comportamentele
- stereotipurile pot avea efect si pentru participantii care nu sustineau constient stereotipul
- conteaza nivelul resimtit de prejudecata ⇒ cei cu un nivel ridicat de prejudecata resimtita ar putea sa aiba un prag mai scazut pentru ce e considerat stereotip
Rolul motivatiei in actiune
- un scop important pentru oameni e sa isi mentina, protejeze si creasca imaginea si stima de sine
- cand un membru stereotipizat outgroup te lauda, nu doar ca activeaza stereotipuri pozitive dar simultan inhiba activarea stereotipurilor negative → tiparul e determinat de dorinta de a vedea persoana care lauda ca fiind
desteapta, de succes etc
