calup 8-functia publica II

Question 1

Destituirea din funcţia publică

Answer 1

cea mai severă sancţiune disciplinară aplicabilă, pentru motive imputabile, funcţionarului public
Se poate aplica:
 pentru săvârşirea unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
 dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru
încetarea acestuia într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de
incompatibilitate;

Question 2

Demisia

Answer 2

act unilateral al funcţionarului public
Reguli:
- se notifică în scris persoanei care are competenţa legală de numire;
- nu trebuie motivată;
- produce efecte juridice la 30 de zile calendaristice de la înregistrare (interval de „preaviz”);
- nu este, din start, irevocabilă: renunţarea la demisie poate fi făcută prin acordul părţilor, în intervalul de
30 de zile.

Question 3

Drepturile funcţionarilor publici

Answer 3

Dreptul la opinie
- este garantat, cu rezervele reglementate în secţiunea dedicată „îndatoririlor”.
 Dreptul la tratament egal
- orice discriminare între funcţionari sau faţă de aceştia este interzisă.
 Dreptul de a fi informat
- are în vedere deciziile care îl vizează în mod direct.
 Dreptul de asociere sindicală
- este garantat, sub rezerva suspendării din funcţia publică în cazul ocupării unor funcţii salarizate
în conducerea sindicatelor.
 Dreptul la grevă
- este recunoscut, cu respectarea limitărilor legale impuse în cazul serviciilor publice.
 Drepturile salariale şi alte drepturi conexe
- sunt cele prevăzute în legislaţia specifică salarizării în sistemul bugetar (a se vedea Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice).
 Dreptul la asigurarea uniformei
- este asigurat gratuit, pentru funcţionarii care trebuie să poarte uniformă.
 Durata normală a timpului de lucru
- de regulă, este de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână.
 Dreptul de a fi ales sau numit într-o funcţie de autoritate sau demnitate publică
- cu condiţia respectării condiţiilor prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003
(incompatibilităţi/conflicte de interese).
 Dreptul la concediu
- au dreptul la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii prevăzute de lege;
- Important: în perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate şi a celor pentru
creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din
iniţiativa funcţionarului public în cauză, cu excepţia situaţiilor în care intervine o cauză de încetare
de drept a raporturilor de serviciu sau de eliberare din funcţie ca urmare a reintegrării unui alt
funcţionar public, a încetării activităţii autorităţii/instituţiei sau a mutării acesteia în altă localitate
fără a fi urmată de funcţionar).
 Dreptul la un mediu sănătos la locul de muncă
- are în vedere obligaţia autorităţii/instituţiei publice de a le asigura condiţii normale de muncă şi
igienă.
 Dreptul la asistenţă medicală, proteze şi medicamente
- nu există dispoziţii speciale în Cod, se face trimitere la „lege”.
 Dreptul la recunoaşterea vechimii în muncă, în specialitate şi în grad profesional
- vechimea în muncă = vechimea dobândită în condiţiile reglementate de legislaţia muncii, precum
şi vechimea dobândită în exercitarea unui raport de serviciu.
vechimea în specialitate = vechimea dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, al
unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente corespunzătoare de
către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate corespunzătoare
profesiei sau specializării sale.
 Dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale de stat
- Codul nu conţine norme speciale, face trimitere la legislaţia specială.
 Drepturi ale membrilor familiei funcţionarului public, în situaţia decesului acestuia
- membrii familiei care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş, primesc pe o perioadă de 3 luni
echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate.
 Dreptul la protecţia legii
- se raportează la protecţia în exercitarea atribuţiilor;
- autoritatea/instituţia publică este obligată să suporte cheltuielile necesare asigurării asistenţei
juridice, în cazul în care împotriva funcţionarului public au fost formulate sesizări către organele de
cercetare penală sau acţiuni în justiţie cu privire la modul de exercitare a atribuţiilor de serviciu
(mai puţin în cazul în care chiar autoritatea/instituţia le-a formulat); dacă funcţionarul va fi
condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie directă, acesta are obligaţia
restituirii sumei aferente asigurării asistenţei juridice.
 Dreptul de a fi despăgubit pentru prejudiciile materiale suferite din culpa autorităţii sau instituţiei
publice
- are în vedere prejudiciile materiale suferite în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
 Desfăşurarea de activităţi în sectorul public şi în sectorul privat
- este recunoscut, sub rezerva prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul de
interese.

Question 4

Îndatoririle funcţionarilor publici

Answer 4

Respectarea Constituţiei şi a legilor
- funcţionarii publici au obligaţia: (i) ca prin actele şi faptele lor să promoveze supremaţia legii, să respecte
Constituţia şi legile ţării, statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor; (ii.) să
acţioneze pentru punerea în aplicare a legilor, potrivit atribuţiilor conferite; (iii.) trebuie să se conformeze
dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice
deţinute.
 Profesionalismul şi imparţialitatea
Funcţionarii publici:
- trebuie să exercite funcţia publică cu obiectivitate, imparţialitate şi independenţă, fundamentându-şi
activitatea, soluţiile propuse şi deciziile pe dispoziţii legale şi pe argumente tehnice;
- trebuie să exercite funcţia publică cu obiectivitate, imparţialitate şi independenţă, fundamentându-şi
activitatea, soluţiile propuse şi deciziile pe dispoziţii legale şi pe argumente tehnice
- au obligaţia de diligenţă cu privire la promovarea şi implementarea soluţiilor propuse şi a deciziilor,
- trebuie să adopte o atitudine neutră faţă de orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă
natură.
 Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare
- obligaţia de a nu aduce atingere demnităţii, imaginii, precum şi vieţii intime, familiale şi private a oricărei
persoane.
obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea
intereselor autorităţii sau instituţiei publice;
- obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de
popularitate;
- funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate
schimbului de păreri
 Asigurarea unui serviciu public de calitate
Presupune:
- obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la
luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale
instituţiilor publice;
- obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa
administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi
eficacitatea autorităţilor/instituţiilor publice.
 Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice
Presupune:
- obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii/instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea,
precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale
ale acesteia.
- Interdicţii pentru funcţionari (Notă: operează, ca regulă, şi timp de 2 ani după încetarea raportului de
serviciu):
 să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea
autorităţii/instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori
cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
 să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care
autoritatea/instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze
în mod neautorizat informaţii în legătură cu aceste litigii;
 să dezvăluie şi să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute
de lege;
 să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni
juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii/instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea.
 Obligaţia de a informa autoritatea sau instituţia publică cu privire la situaţia personală generatoare
de acte juridice:
- constă în îndatorirea de a informa autoritatea/instituţia publică, în mod corect şi complet, în scris, cu
privire la situaţiile de fapt şi de drept care privesc persoana sa şi care impun adoptarea unor acte
administrative
 Interdicţii şi limitări în ceea ce priveşte implicarea în activitatea politică
- Regula: funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea unor
interdicţii şi limitări (exemple: secretarul u.a.t. nu poate fi membru de partid; respectarea regimului
incompatibilităţilor şi conflictelor de interese);
- în exercitarea atribuţiilor, trebuie să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor
şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil
acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.
- le este interzis:
să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizaţiilor cărora le
este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, a fundaţiilor sau asociaţiilor care
funcţionează pe lângă partidele politice, precum şi pentru activitatea candidaţilor independenţi;
 să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
 să afişeze, în cadrul autorităţilor/instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla
şi/sau denumirea partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic
ca şi partidelor politice, ale fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice,
ale candidaţilor acestora, precum şi ale candidaţilor independenţi;
 să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi
exprima sau manifesta convingerile politice;
 să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.
Îndeplinirea atribuţiilor
- răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin (proprii sau delegate);
- au îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici;
- Important: funcţionarul are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la
superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale, cu obligaţia de a aduce acest lucru la cunoştinţa superiorului
ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia; dacă se constată legalitatea dispoziţiei, funcţionarul va
răspunde juridic.

Question 5

Precizări privind „delegarea de atribuţii”:

Answer 5

delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice vacante se dispune motivat prin act
administrativ de către persoana care are competenţa de numire în funcţia publică, pe o perioadă de
maximum 6 luni într-un an calendaristic;
- delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice ocupate al cărei titular se află în concediu, este
delegat ori se află în deplasare în interesul serviciului se stabileşte prin fişa postului şi operează de drept;
- nu este admisă delegarea tuturor atribuţiilor corespunzătoare unei funcţii publice către acelaşi funcţionar
public;
- cel care preia atribuţiile delegate trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi de vechime necesare ;
- cel care preia atribuţiile delegate exercită pe perioada delegării de atribuţii şi atribuţiile funcţiei publice
pe care o deţine, precum şi atribuţiile parţial preluate, cu excepţia situaţiei în care atribuţiile delegate
presupun exercitarea controlului ierarhic asupra funcţiei deţinute;
- dacă între cele două funcţii publice există un raport ierarhic de subordonare, funcţionarul public care preia
atribuţiile delegate semnează pentru funcţia publică ierarhic superioară;
- nu pot fi delegate atribuţii funcţionarilor publici debutanţi sau funcţionarilor publici aflaţi în raport de
serviciu cu timp parţial.

Question 6

Acordurile colective şi comisiile paritare

Answer 6

În strânsă legătură cu regimul drepturilor şi al îndatoririlor funcţionarilor publici sunt şi dispoziţiile legale
privind regimul acordurilor colective şi al comisiilor paritare.

Question 7

Acordurile colective:

Answer 7

pot fi încheiate anual, de către autorităţile/instituţiile publice, pe de o parte, şi sindicatele
reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora, pe de altă parte.
 au un conţinut limitat (pentru că regimul „statutar” al funcţiei publice este de rang legal şi nu poate
forma, principial, obiectul unor „convenţii” sau negocieri), care poate privi:
- constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;
- sănătatea şi securitatea în muncă;
- programul zilnic de lucru;
- perfecţionarea profesională;
alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de
conducere ale organizaţiilor sindicale.

Question 8

Comisiile paritare:

Answer 8

sunt organisme consultative şi de monitorizare a aplicării Acordurilor-colective, constituite la
nivelul autorităţilor/instituţiilor publice;
 cuprind un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducătorul autorităţii/instituţiei publice
şi de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici (dacă nu există sindicat, reprezentanţii vor fi
desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor publici).
 emit avize consultative privind:
- măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice;
- măsuri privind pregătirea profesională a funcţionarilor publici;
- stabilirea programului de lucru;
- soluţionarea sesizărilor care sunt adresate de funcţionarii publici conducătorilor, privind
respectarea drepturilor prevăzute de lege şi a acordurilor colective;
- identificarea instrumentelor de asigurare a accesibilităţii, precum şi a măsurilor de adaptare
rezonabilă la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi care ocupă funcţii publice.

Question 9

A.N.F.P.

Answer 9

organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, înfiinţat pentru
dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial şi pentru crearea unei evidenţe
necesare gestiunii personalului plătit din fonduri publice.

Question 10

Organizarea A.N.F.P.:

Answer 10

se organizează şi funcţionează în subordinea ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice
(în prezent – Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei);
- este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte cu rang de
subsecretar de stat, numiţi de către prim-ministru la propunerea ministrului administraţiei;

Question 11

Atribuţiile A.N.F.P.

Answer 11

(art. 401-403 Cod administrativ) – sunt foarte variate şi acoperă tot spectrul de probleme
corespunzătoare funcţiei publice (elaborare şi avizare de acte normative, strategii şi politici, rapoarte,
statistici, implicarea în organizarea de concursuri, redistribuirea în funcţii publice, ţinerea evidenţei la nivel
naţional etc.)
Dintre atribuţiile enumerate în Cod, exemplificăm prin următoarele:
 elaborează şi propune politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici;
 elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici sau
emite puncte de vedere cu privire la acestea;
 realizează evidenţa şi managementul funcţiei publice şi ale funcţionarilor publici;
 centralizează nevoile de instruire a funcţionarilor publici;
 administrează Sistemul electronic naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public şi realizează
evidenţa personalului plătit din fonduri publice;
 asigură baza de date pentru redistribuirea, la solicitarea autorităţilor şi instituţiilor publice, a
funcţionarilor publici;
 reglementează şi monitorizează aplicarea normelor privind conduita funcţionarilor publici şi
activitatea consilierilor de etică;
întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici,
pe care îl prezintă ministerului de resort;
 organizează etapa de recrutare din cadrul concursului naţional pentru ocuparea funcţiilor publice;
 poate sesiza, în mod direct, instanţa de contencios administrativ competentă cu privire la actele
administrative prin care se încalcă legislaţia funcţiei publice (a se vedea art. 3 din Legea
contenciosului administrativ) sau se poate adresa prefectului pentru actele de acest gen emise la
nivel local;
ş.a.

Question 12

precizare privind raporturile dintre institutii si anfp

Answer 12

Precizare: Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la dispunerea măsurii prin act administrativ, orice modificare
intervenită în situaţia funcţionarilor publici (numirea în funcţia publică, modificarea, suspendarea,
sancţionarea disciplinară, respectiv încetarea raporturilor de serviciu) şi a funcţiilor publice (modificări în
structura funcţiilor publice, transformarea unei funcţii publice vacante într-o funcţie publică cu o altă
denumire sau într-o funcţie publică de nivel inferior ori superior, modificarea calităţii posturilor).
Sunt exceptatemodificărilor intervenite în situaţia funcţiilor publice şi funcţionarilor publici care beneficiază
de statute speciale.

Question 13

Dosarul profesional al funcţionarilor publici

Answer 13

În cadrul autorităţilor/instituţiilor publice se întocmeşte un „dosar profesional” pentru fiecare funcţionar
public, conţinutul acestuia şi modul de gestionare fiind reglementate prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea/instituţia publică păstrează o
copie a dosarului profesional şi înmânează originalul funcţionarului public, pe bază de semnătură.

Question 14

Evidenţa personalului plătit din fonduri publice

Answer 14

Conform Codului administrativ, aceasta se realizează pe baza „Sistemului electronic naţional de evidenţă a
ocupării în sectorul public”, administrat, dezvoltat şi operat de A.N.F.P., pentru toate categoriile de personal
prevăzute în legislaţia cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri public (deci nu doar pentru
funcţionarii publici).
În vederea întocmirii, actualizării şi administrării evidenţei personalului bugetar plătit din fonduri publice,
încadrat cu contracte individuale de muncă, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Inspecţia Muncii
asigură interconectarea sistemelor informatice şi stabilesc modalităţile concrete de colaborare, încheind
un protocol de colaborare.

Question 15

Forme de răspundere

Answer 15

Conform art. 490 Cod administrativ, încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de
serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz. La aceste forme de răspundere mai
putem adăuga şi răspunderea administrativ-patrimonială, care intervine pentru prejudiciile cauzate
persoanelor de drept privat, în contextul participării la emiterea unui act administrativ ilegal şi vătămător.
Aşadar, răspunderea juridică a funcţionarilor publici este una „subiectivă”, bazată pe existenţa „vinovăţiei”
(ca element constitutiv „subiectiv” al răspunderii)şi nu se poate angaja dacă au respectat prevederile legale
şi procedurile administrative aplicabile autorităţii sau instituţiei publice.

Question 16

raspunderea pentru semnare, contrasemnare si avizare

Answer 16

În mod special, răspunderea juridică a funcţionarilor publici poate fi atrasă prin semnarea, contrasemnarea
sau avizarea proiectelor de acte administrative şi a documentelor de fundamentare a acestora, cu
încălcarea prevederilor legale.
Tocmai pentru a evita o asemenea situaţie, funcţionarii publici au dreptul de a refuza
semnarea/contrasemnarea/avizarea actelor/documentelor pe care le consideră ilegale.
Pe de altă parte, pentru a se evita abuzuri chiar din partea funcţionarilor publici şi nesocotirea arbitrară a
dispoziţiilor date de superiori, refuzul trebuie să fie motivat, inclusiv prin indicarea unor temeiuri juridice,
şi exprimat în formă scrisă.
Refuzul poate fi exprimat în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii actelor/documentelor (se va
înregistra într-un registru special), cu excepţia situaţiilor în care prin acte normative cu caracter special sunt
prevăzute alte termene.
Formularea unui refuz nejustificat poate atrage răspunderea funcţionarului (în mod normal, pe cea
disciplinară, în faţa autorităţii/instituţiei).

Question 17

Răspunderea administrativ-patrimonială

Answer 17

Răspunderea administrativ-patrimonială a funcţionarilor publici se poate angaja pe calea contenciosului
administrativ, în solidar cu autoritatea/instituţia publică, în cazul în care persoana vătămată printr-un act
administrativ ilegal al autorităţii/instituţiei, îi cheamă în judecată şi pe funcţionarii care au contribuit la
emiterea acelui act (a se vedea art. 16 din Legea contenciosului administrativ). Totuşi, răspunderea
funcţionarilor nu se va angaja dacă nu li se probează „vinovăţia” (faptul că au avut o conduită imputabilă,
din punct de vedere legal); mai mult, conform art. 575 alin. 2 din Cod, este necesară „intenţia”, ca formă
de vinovăţie, nefiind suficientă „culpa” (neglijenţa/uşurinţa).

Question 18

Răspunderea civilă

Answer 18

Este de natură patrimonială şi se angajează:
 pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care
funcţionează;
 pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
 pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe
persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Angajarea răspunderii civile şi repararea pagubelor de mai-sus se face:
 fie prin emiterea unui ordin/dispoziţii de imputare de către conducător, în termen de 30 de zile de
la constatarea pagubei;
 fie prin semnarea unui angajament de plată de către funcţionar;
 fie în baza hotârârii judecătoreşti definitive (pentru ipoteza 3).

Question 19

Precizări privind actul de imputare a pagubei:

Answer 19

dreptul conducătorului de a-l emite se prescrie în termen de 3 ani de la producerea pagubei;
- poate fi contestat în contencios administrativ de către funcţionar;
- actul necontestat sau, după caz, menţinut de către instanţa de contencios are caracter definitiv şi este
titlu executoriu.

Question 20

Răspunderea contravenţională

Answer 20

Este de natură administrativă (contravenţiile reprezintă „fapte ilicite” administrative), dar nu se confundă
cu răspunderea administrativ-disciplinară.
Se angajează în cazul în care aceştia au săvârşit o contravenţie în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu,
iar competenţa de soluţionare a eventualei plângeri revine judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are
sediul autoritatea/instituţia publică în care este numit funcţionarul public sancţionat.
Evident, angajarea răspunderii contravenţionale se realizează cu aplicarea legislaţiei din materia constatării
şi sancţionării contravenţiilor (a se vedea reglementarea-cadru a regimului contrevenţiilor – OG nr. 2/2001,
cu modificările şi completările ulterioare, cu menţiunea că pot fi aplicabile şi diverse reglementări speciale,
în funcţie de contravenţia concretă).

Question 21

Răspunderea disciplinară

Answer 21

Sediul materiei: Codul administrativ – Partea a VI-a, Titlul II - Capitolul VIII
Este o răspundere de drept administrativ, care nu se confundă cu răspunderea disciplinară reglementată
de Codul muncii pentru personalul contractual (deşi, evident, are destule elemente comune cu aceasta).

Question 22

Faptele ilicite – sunt denumite „abateri disciplinare”

Answer 22

Sunt prezentate la art. 492 alin. 2 Cod administrativ şi pot consta în:
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţa nemotivată de la serviciu;
d) nerespectarea programului de lucru;
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii/instituţiei publice în care funcţionarul public îşi
desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a
recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici,
altele decât cele referitoare la conflicte de interese şi incompatibilităţi;
l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţi dacă funcţionarul public nu acţionează pentru
încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de
incompatibilitate;
m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese;
n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în acte normative din domeniul funcţiei publice şi
funcţionarilor publici.

Question 23

Sancţiunile aplicabile

Answer 23

Tipuri de sancţiuni disciplinare (art. 492 alin. 3):
a) mustrarea scrisă;
b)diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
c)diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile;
d)suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani;
e)retrogradarea într-o funcţie publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea
corespunzătoare a salariului;
f) destituirea din funcţia publică.

Question 24

Reguli privind stabilirea şi aplicarea sancţiunilor:

Answer 24

În premieră, Codul administrativ nu mai prezintă doar o listă a sancţiunilor posibile, ci indică şi care dintre
acestea pot fi aplicate pentru anume categorii de abateri, dintre cele menţionate mai-sus (în acest fel este
redusă „puterea discreţionară” de a se propune şi aplica sancţiuni disproporţionate, arbitrare).
Opţiuni de aplicare (corelaţia abatere-sancţiune):
- pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare
prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b);
- pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancţiunile disciplinare
prevăzute la alin. (3) lit. b)-f);
- pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e)-h), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare
prevăzute la alin. (3) lit. c)-f);
- pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i)-k) şi m), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare
prevăzute la alin. (3);
- pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l), se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin.
(3) lit. f), în condiţiile prevăzute la art. 520 (a se vedea observaţiile privind încetarea raportului de serviciu
prin „destituire”);
- pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare
prevăzute la alin. (3).

Question 25

Reguli privind stabilirea şi aplicarea sancţiunilor:

precizari

Answer 25

la individualizarea concretă a sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii
disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii,
comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele
acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate.
- în caz de concurs de abateri disciplinare, se aplică sancţiunea aferentă abaterii disciplinare celei mai grave;
- sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar
nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare (cu excepţia abaterii disciplinare prevăzute
la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilităţi, pentru care sancţiunea disciplinară se aplică în condiţiile
prevăzute la art. 520 lit. b).

Question 26

etape procedura disciplinara

Answer 26

Cuprinde ca etape:

• formularea sesizării disciplinare
• cercetarea administrativă
• aplicarea sancţiunii prin act administrativ.

Question 27

Sesizarea comisiei de disciplină:

Answer 27

o poate face orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui
funcţionar public (art. 27 din H.G. nr. 1344/2007).

Question 28

Cercetarea administrativă (cercetarea prealabilă a faptei şi audierea funcţionarului) si etapele ei

Answer 28

Conform art. 493 alin. 1 Cod administrativ, „Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b)-f)
nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public.
Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului
public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se
impută se consemnează într-un proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării prealabile şi aplicarea
sancţiunii.”
De asemenea, conform art. 30 alin. 2 din H.G. nr. 1344/2007, procedura cercetării administrative cuprinde
3 etape:
 audierea persoanei care a formulat sesizarea şi a funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată
ca abatere disciplinară, a altor persoane care pot oferi informaţii cu privire la soluţionarea cazului;
 administrarea probelor propuse de părţi, precum şi, dacă este cazul, a celor solicitate de comisia
de disciplină;
 dezbaterea cazului.
În cazul în care fapta funcţionarului public a fost sesizată, în egală măsură, ca abatere disciplinară şi ca
infracţiune:
 procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunţării
la urmărirea penală sau până la data la care instanţa judecătorească dispune achitarea, renunţarea
la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal;
 procedura angajării răspunderii disciplinare se reia şi sancţiunea disciplinară se aplică în termen de
cel mult un an de la data reluării.

Question 29

Cercetarea prealabilă

Answer 29

(inclusiv audierea) intră în competenţa comisiilor de disciplină din cadrul
autorităţilor/instituţiilor publice.
Precizare: În baza Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici a fost adoptată H.G. nr.
1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor disciplinare. Conform art. 626 Cod
administrativ, deşi a fost adoptată în temeiul unui act normativ abrogat, dispoziţiile sale rămân aplicabile
până la adoptarea unei alte reglementări, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor din Cod.

Question 30

structura comisii

Answer 30

Ca regulă, comisiile cel puţin un reprezentant al organizaţiei sindicale reprezentative sau, după caz, un
reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici (conform H.G. nr. 1344/2007, comisiile
sunt formate din 3 membri, funcţionari publici definitivi, numiţi pe perioadă netederminată, din care 2
numiţi de conducere şi unul de sindicatul reprezentativ/prin votul majorităţii funcţionarilor).
Dispoziţii speciale există pentru înalţii funcţionari publici şi secretarii de u.a.t., de exemplu:
 comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici este compusă din 5 înalţi funcţionari publici,
numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului cu atribuţii în domeniul
administraţiei publice şi a preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;
 comisia de disciplină pentru secretarii generali ai comunelor, oraşelor şi sectoarelor municipiului
Bucureşti se constituie la nivelul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti, prin ordin al
prefectului;
 comisia de disciplină pentru secretarii generali ai judeţelor şi secretarul general al Municipiului
Bucureşti se constituie la nivel naţional, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
etc.

Question 31

Atribuţiile comisiilor de disciplină (art. 494 Cod administrativ):

Answer 31

analizarea faptelorsesizate ca abateri disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (2), cu excepţia abaterii
disciplinare referitoare la incompatibilităţi;
 propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici;
sesizarea autorităţii responsabile de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor
publice şi prevenirea corupţiei instituţionale (în prezent este vorba despre Agenţia Naţională de
Integritate) pentru abaterea disciplinară referitoare la incompatibilităţi.
Derularea acestei proceduri în faţa comisiei de disciplină este obligatorie, cu unele excepţii:
 se aplică sancţiunea „mustrării” (cea mai blândă), în mod direct de către conducător (Notă: chiar şi
în acest caz, conform art. 493 alin. 3, conducătorul va aplica „în mod corespunzător” dispoziţiile
privind cercetarea prealabilă şi audierea funcţionarului);
 se aplică sancţiunea destituirii pentru incompatibilitate, constatată conform legii, în mod direct, de
către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică.

Question 32

Măsuri „preventive”:

Answer 32

Pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public în discuţie poate influenţa
cercetarea:
 conducătorul autorităţii/instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la
documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a
funcţionarului public în cadrul autorităţii ori instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără
personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice (măsura se dispune pe întreaga durată pe
care funcţionarul public poate influenţa cercetarea administrativă).
 dacă în cazul funcţionarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor anterioare,
persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea
temporară a funcţionarului public într-o funcţie publică corespunzătoare nivelului de studii, cu
menţinerea drepturilor salariale.

Question 33

Aspecte procedurale privind audierea, administrarea de probe şi dezbaterea cazului (conform HG nr.
1344/2007):

Answer 33

În principiu, aspectele procedurale menţionate mai-jos, reglementate în HG nr. 1344/2007, nu intră în
„conflict” cu dispoziţiile Codului administrativ în materie disciplinară, deci pot fi aplicate până la apariţia
unor alte reglementări similare.
Astfel:
 comisia de disciplină îi va cita pe autorul sesizării şi pe funcţionarul acuzat, în vederea audierii lor;
 citaţia pentru audierea funcţionarului public se comunică împreună cu un exemplar al sesizării,
precum şi cu copii ale înscrisurilor depuse de către persoana care a formulat sesizarea;
 funcţionarul poate depune o întâmpinare care va cuprinde răspunsul la toate capetele de fapt şi
de drept ale sesizării, precum şi mijloacele de probă (înscrisuri şi martori) prin care înţelege să se
apere;
 persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcţionarul public a cărui faptă a fost
sesizată ca abatere disciplinară;
 audierea se consemnează într-un proces verbal distinct, care conţine întrebările formulate şi
răspunsurile la acestea;
 în timpul audierii persoana care a formulat sesizarea şi funcţionarul public a cărui faptă este
cercetată au obligaţia de a propune mijloacele de probă pe care le consideră necesare (ulterior, nu
vor mai putea fi invocate alte probe în faţa comisiei de disciplină);
 refuzul persoanelor legal citate de a se prezenta la audieri se menţionează în procesul-verbal şi nu
împiedică desfăşurarea cercetării administrative;
 administrarea probelor presupune analizarea probelor propuse în timpul audierii de către
persoana care a formulat sesizarea şi de către funcţionarul public a cărui faptă este cercetată,
precum şi a probelor pe care comisia de disciplină le consideră necesare (inclusiv eventuala audiere
de martori);
dezbaterea cazului se face de către comisia de disciplină pe baza: proceselor-verbale de şedinţă;
proceselor-verbale de audiere a persoanei care a formulat sesizarea şi a funcţionarului public a
cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară; probelor administrate;
 după finalizarea cercetării, comisia va întocmi un raport prin care va propune, după caz, fie
aplicarea unei sancţiuni, fie clasarea sesizării (pe baza majorităţii de voturi);
 raportul comisiei de disciplină se aduce la cunoştinţa persoanei care are competenţa legală de
aplicare a sancţiunii disciplinare, persoanei care a formulat sesizarea şi funcţionarului public a cărui
faptă a fost sesizată

Question 34

Aplicarea sancţiunii:

Answer 34

în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii raportului, persoana care are competenţa
legală de a aplica sancţiunea disciplinară va emite actul administrativ corespunzător;
 dacă aceasta va aplica o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, are obligaţia de
a motiva această decizie (Notă: o asemenea opţiune, permisă de H.G. nr. 1344/2007, trebuie
raportată la noile dispoziţii ale Codului administrativ, care „leagă” anumite sancţiuni de anumite
abateri).

Question 35

Contestarea sancţiunii disciplinare

Answer 35

se poate face pe calea unei acţiuni în contencios administrativ,
prin care funcţionarul sancţionat poate cere anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispoziţiei
de sancţionare (art. 495 Cod administrativ).
Problemă: Din moment ce „modificarea” presupune înlocuirea sancţiunii aplicate cu o sancţiune de altă
natură sau, după caz, „diminuarea” sancţiunii aplicate anterior, nu s-ar putea echivala cu o imixtiune
nepermisă a judecătorului (în sens de substituire) în sfera decizională a administraţiei publice?

Question 36

Aspecte generale privind regimul personalului contractual din administraţia publică
Sfera de aplicare a dispoziţiilor din Cod:

Answer 36

Sub titulatura „personal contractual”, Codul administrativ reglementează unele aspecte generale cu privire
la regimul aplicabil pentru două categorii de „funcţionari”:
 personalul angajat în baza unui contract individual de muncă;
 personalul încadrat în baza unui contract de management.
Din acest motiv, dispoziţiile Codului se completează cu cele din Codul muncii şi cu cele din legile speciale
care impun, pentru diverse posturi din autorităţile/instituţiile publice, încheierea contractelor de
management (exemple: administratorii publici din administraţia locală, directorii din spitale publice).
Indiferent de tipul de contract,
În esenţă, Titlul III din Cod cuprinde:
 prevederi generale aplicabile personalului contractual (cap. I);
 reguli privind personalul contractual de la cabinetul demnitarilor/aleşilor locali şi de la cancelaria
prefectului (cap. II);
 drepturile, obligaţiile şi răspunderea personalului contractual (cap. III);
 încadrarea şi promovarea personalului contractual (cap. IV);
 managementul personalului contractual (cap. V).

Question 37

Categorii de funcţii ocupate de personalul contractual şi rolul acestora

Answer 37

Categorii de funcţii:
 funcţii de conducere
 funcţii de execuţie
 funcţii ocupate în cadrul cabinetelor demnitarilor şi aleşilor locali şi în cadrul cancelariei prefectului.
Primele două categorii de funcţionari au rolul de realizare a activităţilor direct rezultate din exercitarea
atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice şi care nu implică exercitarea de prerogative de putere
publică.
Funcţionarii din a treia categorie au rolul de de a-l sprijini pe demnitar, alesul local sau prefectul la
cabinetul/cancelaria căruia este încadrat.
Atribuţiile aferente fiecărui tip de funcţie se stabilesc:
- prin „fişa postului” – pentru funcţionarii încadraţi cu contract individual de muncă;
- prin clauzele contractului de management – pentru funcţionarii încadraţi în baza acestui contract.

Question 38

Condiţii specifice de angajare a personalului contractual

Pentru contractul individual de muncă:

Answer 38

persoana să aibă cetăţenie română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a
statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România (ca excepţie, pot fi
angajaţi şi cetăţeni străini, cu respectarea regimului stabilit pentru aceştia prin legislaţia specifică
şi legislaţia muncii);
 persoana să cunoască limba română, scris şi vorbit;
 persoana să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
 persoana să îndeplinească condiţiile de studii necesare ocupării postului;
 persoana să îndeplinească condiţiile de vechime, respectiv de experienţă necesare ocupării
postului, după caz;
 persoana să nu fi fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii
naţionale, contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni de fals ori contra
înfăptuirii justiţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
 persoana nu execută o pedeapsă complementară prin care i-a fost interzisă exercitarea dreptului
de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a
folosit pentru săvârşirea infracţiunii sau faţă de aceasta nu s-a luat măsura de siguranţă a
interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii;
 contractul să nu conţină clauze de confidenţialitate sau, după caz, clauze de neconcurenţă.
Precizare: Pentru personalul din cabinetul demnitarului/aleşilor locali sau din cancelaria prefectului,
numirea sau eliberarea din funcţie se face doar pe baza propunerii demnitarilor/aleşilor locali/prefectului,
în baza unui contract invidual de muncă cu durată determinată (limitată la durata mandatului celor care îi
angajează).
Demnitarii şi aleşii locali care au dreptul la un „cabinet” sunt enumeraţi în art. 544 Cod administrativ (de
exemplu: prim-ministrul, viceprim-ministrul, ministrul de stat/delegat, preşedintele şi vicepreşedinţii
consiliului judeţean, primarii şi viceprimarii ş.a.).

Question 39

Condiţii specifice de angajare a personalului contractua

Pentru contractul de management:

Answer 39

evidenţierea expresă a obiectului contractului sub formă de activităţi de sine stătătoare,
identificabile şi verificabile, şi a indicatorilor de performanţă aferenţi acestora;
 evidenţierea expresă a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin părţilor în executarea contractului;
 indicarea expresă a modalităţilor şi termenelor de verificare pentru îndeplinirea obligaţiilor
asumate, precum şi a efectelor juridice produse de rezultatele verificării;
 indicarea expresă a normelor generale de drept direct aplicabile raporturilor juridice, precum şi
modalitatea de soluţionare a eventualelor litigii apărute în legătură cu derularea şi executarea
contractului.

Question 40

Încadrarea şi promovarea personalului contractual:

Answer 40

se face conform dispoziţiilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate;
 ca regulă, promovarea se face pe un post vacant din statul de funcţii; ca excepţie: dacă nu există
post vacant, se face prin transformarea postului într-unul de nivel imediat superior;
 promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de
performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul foarte bine, cel puţin de două ori
în ultimii 3 ani în care acesta s-a aflat în activitate, de către o comisie desemnată prin dispoziţie a
ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, dacă în statute sau în
legi speciale nu se prevede altfel (Notă: criteriile vor fi stabilite prin regulament-cadru, ce se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative
specifice);
 activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanţelor profesionale
individuale, de către conducătorul autorităţii/instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic, prin
acordare de calificative: foarte bine, bine, satisfăcător şi nesatisfăcător;
 ordonatorii principali de credite stabilesc criteriile de evaluare a performanţelor profesionale
individuale prin raportare la nivelul funcţiei deţinute de persoana evaluată, cu respectarea
prevederilor în domeniul legislaţiei muncii (sau alte criterii de evaluare în funcţie de specificul
domeniului de activitate);
 ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen pe baza
regulamentului-cadru ce cuprinde principiile generale şi care se aprobă prin hotărâre a Guvernului
(cu menţiunea că ordonatorul principal de credite, în raport cu cerinţele postului, poate stabili şi
criterii de selecţie proprii) sau alte acte normative specifice.

Question 41

Drepturile şi obligaţiile personalului contractual

Ca regulă:

Answer 41

Drepturile şi obligaţiile personalului angajat cu contract de muncă sunt cele prevăzute în legislaţia
muncii şi în contractele colective de muncă.
 Drepturile şi obligaţiile personalului angajat cu contract de management sunt cele prevăzute în
legislaţia aplicabilă domeniului în care activează şi cele prevăzute în contractul de management.

Question 42

Drepturile şi obligaţiile personalului contractual

Alte drepturi/obligaţii:

Answer 42

depunerea declaraţiilor de avere/interese, în măsura în care se impune prin legislaţia specială
(Legea nr. 176/2010);
 dreptul şi obligaţia de îmbunătăţire permanentă a abilităţilor şi pregătirii profesionale (în acest
sens, autorităţile/instituţiile publice trebuie să elaboreze un plan anual de perfecţionare
profesională a personalului contractual);
 salarizarea se face în condiţiile Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(în prezent – Legea nr. 153/2017).

Question 43

Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea unor drepturi care se acordă, în condiţiile legii,
personalului contractual este de competenţa ordonatorilor de credite, conform următoarelor reguli:

Answer 43

contestaţia poate fi depusă în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a actului
administrativ de stabilire, modificare ori comunicare a refuzului de acordare a drepturilor în cauză,
la sediul ordonatorului de credite;
 ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile lucrătoare;
 împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa
instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit
legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluţionării contestaţiei în scris.

Question 44

Răspunderea personalului contractual

Answer 44

Ca şi în cazul funcţionarilor publici, răspunderea personalului contractual poate fi administrativă, civilă sau
penală.
De asemenea, se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 490-491 Cod administrativ privind
semnarea/contrasemnarea/avizarea unor acte/documente şi angajarea răspunderii pentru modul de
exercitarea a unor astfel de atribuţii (inclusiv din perspectiva răspunderii solidare cu autoritatea/instituţia
publică).
În afară de aceste dispoziţii din Codul administrativ, rămân aplicabile şi dispoziţiile privind răspunderea din
dreptul muncii sau din legislaţia apicabilă contractelor de management (inclusiv Codul civil, ca „drept
comun” al contractelor).

Question 45

Managementul personalului contractual din administraţia publică:

Answer 45

gestiunea curentă a personalului contractual şi a funcţiilor exercitate de acesta este organizată şi
realizată, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de către compartimentul de resurse
umane;
 autorităţile/instituţiile publice au obligaţia de a transmite, în formatele/forma stabilite/stabilită de
instituţiile abilitate, informaţii cu privire la personalul contractual propriu către instituţiile publice
cu atribuţii în centralizarea/gestionarea informaţiilor cu privire la personalul din sectorul bugetar
sau în elaborarea de politici publice cu privire la acesta;
 autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a coordona, controla şi monitoriza respectarea
normelor de conduită de către personalul contractual, din aparatul propriu sau din instituţiile aflate
în subordine, coordonare sau sub autoritate, cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei
muncii şi a legislaţiei specifice;
 normele de conduită sunt obligatorii pentru personalul contractual, iar sesizările cu privire la
încălcarea acesora sunt analizate şi soluţionate cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei
muncii.
 pentru asigurarea transparenţei, autorităţile/instituţiile publice întocmesc rapoarte anuale cu
privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual din aparatul propriu
sau din instituţiile aflate în subordine, coordonare ori sub autoritate;
 raportul anual cu privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual se
transmite ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.