calup 7- functia publica partea I

Question 1

Definiţii legale

Answer 1

Funcţia publică = ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării
prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice (art. 5 lit. y Cod administrativ).
Funcţionarul public = persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică şi care ia decizii şi/sau
desfăşoară activităţi cu caracter tehnic, pentru a asigura continuitatea funcţionării în interes public general
a autorităţilor şi instituţiilor publice (art. 371 Cod administrativ).
Funcţionarii publici se deosebeşte de „demnitarii publici” care exercită o funcţie de demnitate publică =
ansamblul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi/sau alte acte normative, după caz,
obţinute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire
(art. 5 lit. z din Cod).

Question 2

Entităţi publice în care se pot înfiinţa „funcţii publice”(art. 369 Cod adm.):

Answer 2

autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei publice centrale sau locale;
locale;
- structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
- structurile de specialitate ale Parlamentului României;
- structurile autorităţii judecătoreşti.
Precizare: deşi Codul menţionează Administraţia Prezidenţială separat de autorităţile/instituţiile
administraţiei publice, este evident că şi aceasta este tot o autoritate administrativă.

Question 3

Prerogative (activităţi) de ordin general

Answer 3

Prerogative (activităţi) de ordin general = se regăsesc la nivelul oricărei autorităţi/instituţii publice
 elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii/instituţiei
publice, precum şi asigurarea avizării acestora;
 elaborarea propunerilor de politici publice şi strategii, a programelor, a studiilor, analizelor şi
statisticilor necesare fundamentării şi implementării politicilor publice, precum şi a actelor
necesare executării legilor, în vederea realizării competenţei autorităţii/instituţiei publice;
 autorizarea, inspecţia, controlul şi auditul public;
 gestionarea resurselor umane şi a fondurilor publice;
 reprezentarea intereselor autorităţii/instituţiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice
sau juridice de drept public sau privat, din ţară şi din străinătate, în limita competenţelor stabilite
de conducătorul autorităţii/instituţiei publice,
 reprezentarea în justiţie a autorităţii/instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea;
 realizarea de activităţi în conformitate cu strategiile din domeniul societăţii informaţionale, cu
excepţia situaţiei în care acestea vizează monitorizarea şi întreţinerea echipamentelor informatice.

Question 4

(ii.) Prerogative (activităţi) de ordin special = se regăsesc doar la anumite autorităţi/instituţii

Answer 4

activităţi de specialitate necesare realizării prerogativelor constituţionale ale Parlamentului sau ale
Preşedintelui României;
 activităţi de avizare a proiectelor de acte normative în vederea sistematizării, unificării, coordonării
întregii legislaţii şi ţinerea evidenţei oficiale a legislaţiei României;
 activităţi de specialitate necesare realizării politicii externe a statului;
 activităţi de specialitate şi de asigurare a suportului necesar apărării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea
infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice;
 activităţi de specialitate necesare aplicării regimului juridic al executării pedepselor şi măsurilor
privative de libertate pronunţate de instanţele judecătoreşti;
 activităţi vamale;
 alte activităţi cu caracter special care privesc exercitarea autorităţii publice în domenii de
competenţă exclusivă a statului, în temeiul şi în executarea legilor şi a celorlalte acte normative.

Question 5

Sfera de aplicare a Titlului II – Partea a VI-a din Codul administrativ

Answer 5

Ca regulă, Statutul reglementat în Codul administrativ este aplicabil tuturor funcţionarilor publici, indiferent
de autoritatea/instituţia în care activează.
Pe de altă parte, în considerarea specificităţii activităţilor anumitor autorităţi şi, implicit, a funcţionarilor
(sau a unei părţi) din aceste autorităţi, Codul admite posibilitatea adoptării unor Statute speciale pentru
unele categorii de funcţionari publici din (art. 380):
 structurile de specialitate ale Parlamentului României;
 structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
 serviciile diplomatice şi consulare;
 instituţiile din sistemul de ordine publică şi securitate naţională;
 structurile vamale.
Aceste Statute speciale nu sunt radical diferite faţă de cel general prevăzut în Cod, însă pot reglementa
aspecte derogatorii privind drepturi/îndatoriri specifice sau existenţa unor funcţii specifice.
În plus, în cazul serviciilor diplomatice/consulare şi al structurilor de ordine publică/apărare naţională, mai
se pot reglementa şi aspecte privind cadrul legal special al raportului de serviciu, cariera, răspunderea,
gestiunea funcţiilor, comisii paritare şi acorduri colective.

Question 6

Dispoziţiile din Cod referitoare la funcţionarii publici nu se vor aplica

Answer 6

Dispoziţiile din Cod referitoare la funcţionarii publici nu se vor aplica personalului bugetar care fie nu
exercită deloc prerogative de putere publică, fie nu le exercită pe cele indicate mai-sus.
Mai precis, nu se aplică pentru:
 personalul contractual salariat din aparatul propriu al autorităţilor/instituţiilor publice, care
desfăşoară activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi
de deservire, pază, precum şi alte categorii de personal care nu exercită prerogative de putere
publică:
 personalul salariat încadrat la cabinetul demnitarului;
 magistraţii, personalul asimilat, categorii de personal auxiliar din cadrul instanţelor (precizare: deşi
magistraţii exercită prerogative de putere publică, ei au statut special şi, în plus, nu realizează
activităţi de „administraţie publică”);
 cadrele didactice şi alte categorii de personal din unităţile/instituţiile de învăţământ;
 persoanele numite sau alese în funcţii de demnitate publică;
 personalul din unităţile sanitare;
 personalul întreprinderilor publice (regiile autonome, companii/societăţi naţionale, alte societăţi
din sectorul public);
 personalul militar (precizare: aceştia ocupă funcţii publice militare, nu civile).
 membrii Corpului diplomatic şi consular al României şi personalul contractual încadrat pe funcţii
specifice ministerului cu atribuţii în domeniul afacerilor externe.

Question 7

Criteriul specificităţii atribuţiilor

Answer 7

(i.) funcţii publice generale (cuprind atribuţiile şi responsabilităţile cu caracter general şi comun tuturor
autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale).
Exemple: prefect, director general, şef serviciu (funcţii de conducere); consilier juridic, referent (funcţii de
execuţie) etc.
(ii.) funcţii publice specifice (cuprind atribuţii şi responsabilităţile cu caracter specific unor autorităţi şi
instituţii publice, în vederea realizării competenţelor lor specifice, sau care necesită competenţe şi
responsabilităţi specifice).
Exemple: secretar general al u.a.t., arhitect-şef, comisar-şef, inspector-şef antifraudă, şef birou vamal etc.
(funcţii de conducere); agent ecolog, inspector de muncă, poliţist local etc. (funcţii de execuţie).

Question 8

Criteriul nivelului atribuţiilor

Answer 8

(i.) înalte funcţii publice (prin ele se realizează managementul la nivel superior şi sunt guvernate de
principiul mobilităţii - a se vedea art. 503)
Cuprind funcţiile enunţate la art. 389 şi la pct. IA din Anexa 5:
- secretar general şi secretar general adjunct din cadrul organelor centrale de specialitate;
- prefect;
- subprefect;
- inspector guvernamental.
(ii.) funcţii publice de conducere (presupun atribuţii mai complexe şi presupun studii superioare - clasa I)
Cuprind funcţiile enunţate la art. 390 şi la pct I.B – II.A din Anexa 5:
- director general;
- director general adjunct;
- director executiv;
- director executiv adjunct;
- şef serviciu;
- şef birou;
- funcţii publice specifice echivalente celor de mai-sus;
- secretar general al u.a.t./subdiviziunilor u.a.t.
(iii.) funcţii publice de execuţie (presupun atribuţii de punere în executare/implementare)
Cuprind funcţii generale sau specifice indicate, ca atare,la art. 392 şi la pct. I.C-II.B din Anexa 5 a Codului
administrativ, precum:
- consilier, consilier juridic, auditor, inspector, referent etc. (funcţii generale);
- agent ecolog, agent vamal, referent casier, controlor delegat, inspector audiovizual etc. (funcţii specifice).

Question 9

Criteriul naturii autorităţii/instituţiei

Answer 9

(i.) funcţii publice de stat - sunt înfiinţate în cadrul autorităţilor centrale;
(ii.) funcţii publice teritoriale - sunt înfiinţate în cadrul instituţiei prefectului sau al serviciilor deconcentrate;
(iii.) funcţii publice locale - sunt înfiinţate în cadrul aparatului de specialitate al autorităţilor administraţiei
locale sau în instituţiile publice din subordinea acestora.

Question 10

Criteriul studiilor necesare

Answer 10

funcţii din clasa I – presupun studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau
echivalentă;
(ii.) funcţii din clasa II – presupun studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă, în perioada
anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna;
(iii.) funcţii din clasa III – presupun studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de
bacalaureat.

Question 11

Criteriul nivelului de experienţă profesională

Answer 11

(i.) funcţii publice de debutant – sunt ocupate de cei aflaţi la început de carieră (nu au vechime) şi care au
promovat concursul de ocupare a unei astfel de funcţii:
(ii.) funcţii publice definitive – sunt ocupate de cei care au efectuat stagiul impus de lege şi au avut o
evaluare corspunzatoare

Question 12

Criteriul duratei de ocupare

Answer 12

(i. )funcţii publice pe perioadă nederminată (reprezintă regula)
(ii. ) funcţii publice pe perioadă determinată (ca excepţie)

Question 13

Criteriul avansării în „grade profesionale” (pentru funcţiile de execuţie):

Answer 13

(i. ) funcţii publice cu grad profesional „debutant;
(ii. ) funcţii publice cu grad profesional „asistent”;
(iii. ) funcţii publice cu grad profesional „principal”;
(iv. ) funcţii publice cu grad profesional „superior”.

Question 14

precizare clasificare functii

Answer 14

Precizări:
- Lista funcţiilor publice este reprodusă în Anexa 5 a Codului administrativ, care cuprinde 3 părţi: I. funcţii
publice generale, de conducere şi de execuţie; II. funcţii publice specifice, de conducere şi de execuţie.
- În principiu, numărul funcţiilor de conducere nu poate depăşi 12% din totalul posturilor aprobate la nivelul
autorităţii/instituţiei respective.

Question 15

Modalităţi de ocupare a funcţiilor publice

Answer 15

În esenţă, funcţiile publice constituie „baza” tehnocrată a administraţiei publice, deci trebuie ocupate pe
bază de „meritocraţie”, ceea ce presupune organizarea unui concurs sau, după caz, a unui examen (cel
puţin pentru ocuparea definitivă a unor asemenea posturi).
Conform art. 466 Cod administrativ, ocuparea funcţiilor publice se face prin:
 concurs organizat în condiţiile prevăzute la art. 467;
 modificarea raporturilor de serviciu (exemple: transferul, mutarea, delegarea detaşarea,
promovarea, mobilitatea la înalţii funcţionari publici, exercitarea temporară a unei funcţii);
 redistribuire într-o funcţie publică vacantă;
 alte modalităţi prevăzute expres de Cod.

Question 16

6.1. Condiţii generice pentru persoanele care doresc să ocupe funcţii publice

Answer 16

(art. 465 Cod administrativ) –
se aplică pentru toate categoriile de funcţii:
 cetăţenia română
 domiciliul în România;
 cunoaşterea limbii române, scris şi vorbit;
 vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
 capacitate deplină de exerciţiu;
 aptitudinea medicală/psihologică de exercitare a unei funcţii publice;
 condiţiile de studii şi vechime în specialitate;
 îndeplinirea condiţiilor specifice, conform fişei postului;
 lipsa condamnării pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra
autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei,
infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu

exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-
condamnatorie sau dezincriminarea faptei;

 să nu îi fi fost interzis dreptul de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea
în executarea căreia a săvârşit fapta, prin hotărâre judecătorească definitivă;
 să nu fost destituită dintr-o funcţie publică sau să îi fi încetat contractul individual de muncă pentru
motive disciplinare în ultimii 3 ani;
 să nu fi fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia.
Precizare: Legea poate impune şi condiţii suplimentare, precum obţinerea unui/unei aviz/autorizaţii
prevăzut/prevăzute de lege, pentru anumite funcţii publice.

Question 17

6.2. Condiţii specifice pentru ocuparea înaltelor funcţii publice (art. 394 alin. 4):

Answer 17

studii studii de master în domeniul administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor
necesare ocupării funcţiei publice;
 să fi absolvit programele de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare
categoriei înalţilor funcţionari publici, organizate de Institutul Naţional de Administraţie ori să fi
exercitat un mandat complet de parlamentar;
 cel puţin 7 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice;
 să promoveze concursul organizat pentru ocuparea/promovarea într-o înaltă funcţie publică.universitare de licenţă;

Question 18

Condiţii specifice pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere (art. 465 alin. 3, art. 468 alin. 2).

Answer 18

studii universitare de licenţă (clasa I) şi diplomă de master în domeniul administraţiei publice,
management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice (sau o diplomă
echivalentă conform prevederilor art. 153 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011).
 vechime:
- minimum 5 ani în specialitatea studiilor necesare pentru ocuparea funcţiilor de şef birou, şef serviciu,
secretar general al comunei, alte funcţii specifice echivalente;
- mimimum 7 ani în specialitatea studiilor necesare pentru celelalte funcţii de conducere.

Question 19

Precizări: privind conditiile de ocupare a functiilor

Answer 19

Ocuparea unei funcţii publice „superioare” - înaltă funcţie publică sau funcţie de conducere – se poate
face nu doar prin mecanismul „recrutării prin concurs” (atragerea unor persoane din afara sistemului
public), caz în care sunt cerute candidaţilor condiţiile expuse mai-sus, ci şi prin „promovarea” într-o funcţie
vacantă (ca modalitate de modificare a raportului de serviciu prin participarea la un concurs/examen
organizat în acest scop, a unor funcţionari publici aflaţi pe funcţii „inferioare” în raport cu cea vizată).
În cazul promovării, sunt impuse şi alte condiţii (faţă de cele de mai-sus) pentru candidaţi, legate de
activitatea/vechimea lor în funcţiile publice pe care le ocupau până atunci:
 pentru promovarea într-o „înaltă funcţie publică”: numirea anterioară într-o funcţie de clasa I; să nu aibă
sancţiuni disciplinare neradiate;
 pentru promovarea într-o „funcţie publlică de conducere”: numirea anterioară într-o funcţie de clasa I; să
nu aibă sancţiuni disciplinare neradiate; să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la
programe de formare, de perfecţionare, seminare, conferinţe, schimburi de experienţă sau vizite de
studiu, în condiţiile legii, sau să fi urmat o formă de perfecţionare profesională cu durata de minimum
30 de ore în ultimii 3 ani de activitate.
7. Concursul pentru ocuparea funcţiilor publice – modalitatea principală de ocupare a funcţiilor vacante

Question 20

Concursul pentru ocuparea funcţiilor publice – modalitatea principală de ocupare a funcţiilor vacante

Answer 20

Codul administrativ se îndepărtează de soluţiile anterioare, din Legea nr. 188/1999, care presupuneau
posibilitatea candidaţilor de a se înscrie direct la un „concurs pe post”, dacă îndeplineau condiţiile
prevăzute pentru ocuparea funcţiei publice respective.
Din punct de vedere al procedurii de organizare, Codul distinge între concursurile având ca obiect funcţii
publice din administraţia de stat (funcţii publice de stat/teritoriale) şi concursurile având ca obiect funcţii

din administraţia publică locală-
Procedura detaliată de organizare, pentru ambele categorii, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la

propunerea ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice şi a Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.

Question 21

Concursul pentru ocuparea funcţiilor publice – modalitatea principală de ocupare a funcţiilor vacante
Pentru funcţiile publice de stat şi cele teritoriale,
etapa de selecţie

Answer 21

etapa de selecţie – presupune organizarea, de către autorităţile/instituţiile interesate, a unui concurs
pe post în cadrul căruia se verifică cunoştinţele de specialitate şi competenţele specifice necesare ocupării
unei funcţii publice vacante.
Precizare: Pentru a putea participa la etapa de selecţie, candidaţii trebuie să treacă mai întâi de etapa de
recrutare. Un aspect interesant constă în durata limitată de „valabilitate” a promovării concursului naţional
– doar 3 ani de zile!

Question 22

Concursul pentru ocuparea funcţiilor publice – modalitatea principală de ocupare a funcţiilor vacante
Pentru funcţiile publice de stat şi cele teritoriale,
etapa de recrutare

Answer 22

etapa de recrutare – presupune organizarea unui concurs naţional pentru verificarea
cunoştinţelor/competenţelor generale necesare ocupării unei funcţii publice; conferă doar dreptul de a
participa, într-o perioadă de maximum 3 ani, la un concurs pe post;

Question 23

Concursul pentru ocuparea funcţiilor publice – modalitatea principală de ocupare a funcţiilor vacante
Pentru funcţiile publice locale

Answer 23

sunt „concursuri pe post” în care se verifică cunoştinţele generale şi cele specifice, precum şi
competenţele generale şi cele specifice necesare ocupării funcţiilor publice respective;
- se organizează de către autorităţile/instituţiile administraţiei publice locale, care constituie comisii de
concurs/contestaţii;
- sunt aplicabile regulile de mai-sus privind publicarea şi accesul celor care sunt deja funcţionari.
Precizare: Anterior publicării anunţului de organizare a concursurilor pe post este obligatorie notificarea
ANFP, cu cel puţin 10 zile înainte.

Question 24

Aspecte privind organizarea concursului naţional („etapa de recrutare”):

Answer 24

se organizează de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP);
- are la bază un „plan de recrutare” a funcţionarilor publici care se elaborează de către ANFP şi prin care se
previzionează, pentru o perioadă de maximum 3 ani, necesarul de resurse umane din funcţia publică de la
nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice (mai puţin cele cu statute speciale);
- are la bază principiile competiţiei, transparenţei, competenţei, precum şi pe cel al egalităţii accesului la
funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale;
- subiectele şi bibliografia aferentă trebuie să conţină şi tematici privind aspecte de etică şi protecţia unor
drepturi/libertăţi fundamentale (respectarea demnităţii umane, protecţia drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, prevenirea şi combaterea incitării la ură şi discriminare);
- anunţul de organizare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe site-ul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului;

Question 25

Aspecte privind organizarea concursurilor pe post („etapa de selecţie”):

Answer 25

se organizează: (i.) de către comisia specială de concurs/de soluţionare a contestaţiilor – pentru ocuparea
înaltelor funcţii publice; (ii.) de către autorităţile/instituţiile interesate – pentru funcţiile de
conducere/execuţie vacante, care constituie comisii de concurs/contestaţii;
- se verifică cunoştinţele generale şi cele specifice, precum şi competenţele generale şi cele specifice
necesare ocupării funcţiilor publice;
- anunţul de organizare se publică pe pagina de internet a instituţiei organizatoare şi pe site-ul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului (prin
excepţie, termenul poate fi redus la 15 zile pentru funcţiile publice de execuţie temporar vacante).
- pot participa şi persoane care au deja calitatea de funcţionar public.

Question 26

Numirea în funcţia publică

Answer 26

În toate situaţiile, numirea în funcţia publică se face printr-un act administrativ emis de persoana
competentă în acest sens, în baza căruia se naşte raportul de serviciu dintre funcţionarul public şi
autoritatea/instituţia publică (intrarea în corpul funcţionarilor publici).
În cazul înalţilor funcţionari publici, competenţa de numire în funcţie aparţine:
Guvernului (prin H.G.) – pentru prefecţi şi subprefecţi;
- Primului-ministru (prin decizie) – pentru secretarii general/generali adjuncţi din cadrul
autorităţilor/instituţiilor publice centrale (cu excepţia situaţiilor în care se derogă prin legi speciale).
Pentru funcţiile publice de conducere/execuţie – competenţa de numire aparţine (cu excepţia eventualelor
derogări prin legi speciale) conducătorilor autorităţii/instituţiei publice.
Actul administrativ de numire:
- are la bază rezultatele concursului (dacă funcţia a fost ocupată în această modalitate);
- se emite în formă scrisă;
- se comunică în termen de 5 zile de la emitere, fie prin înmânare directă, fie prin poştă cu confirmare de
primire sau, în caz refuzului de primire, prin afişare la locul de desfăşurare a activităţii funcţionarului.

Question 27

Conţinutul actului de numire (art. 529):

Answer 27

temeiul legal al numirii, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale, precum şi a actelor doveditoare
care stau la baza încadrării în textul de lege;
 temeiul legal al stabilirii drepturilor salariale, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale;
 numele şi prenumele funcţionarului public;
 denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi, după caz, grad profesional;
 perioada pentru care se dispune numirea în funcţia publică;
 data de la care urmează să exercite funcţia publică;
 drepturile salariale;
 locul de desfăşurare a activităţii;
 durata programului de lucru, respectiv raport de serviciu cu normă întreagă sau raport de serviciu
cu timp parţial.
Precizare: Pentru înalţii funcţionari publici nu vor figura în actul administrativ de numire informaţiile privind
drepturile salariale (temei legal/cuantum).
De asemenea, la actul de numire se va anexa „fişa postului” (care se comunică, în copie, şi funcţionarului).
La intrarea în corpul funcţionarilor publici, în termen de 3 zile de la emiterea actului de numire, este
obligatorie depunerea unui jurământ de credinţă (art. 529 alin. 4), operaţiune care trebuie contrasemnată
în scris. Refuzul de depunere a jurământului atrage revocarea actului de numire.

Question 28

Perioada de stagiu

Answer 28

Funcţionarii publici debutanţi au obligaţia de a parcurge o perioadă de stagiu.
Regimul perioadei de stagiu:
- durata este de 1 an;
- are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei
funcţii publice, formarea practică a funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea de către aceştia
a specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia;
-se finalizează cu un raport de evaluare redactat de conducătorul structurii în care îşi desfăşoară activitatea
(procedura de evaluare este detaliată în Anexa 6 – Capitolul 4 din Codul administrativ).
Finalizarea stagiului:
- pentru calificativul „necorespunzător” (care presupune, conform procedurii de evaluare, o notă finală
între 1,00-3,00 dintr-un maxim de 5), evaluatorul va propune eliberarea din funcţie, iar actul administrativ
corespunzător va fi emis de conducătorul autorităţii/instituţiei publice;
- pentru calificativul „corespunzător” (care presupune, conform procedurii de evaluare, o notă finală între
3,01-5,00 dintr-un maxim de 5), evaluatorul va propune numirea într-o funcţie publică definitivă de
execuţie cu gradul profesional „asistent”, iar actul administrativ corespunzător va fi emis de conducătorul
autorităţii/instituţiei publice.

Question 29

Promovarea funcţionarilor publici

10.1. Aspecte generale

Answer 29

Promovarea reprezintă modalitatea de dezvoltare a carierei funcţionarilor publici prin:
 ocuparea unei funcţii publice de execuţie de grad profesional imediat superior celui deţinut;
 ocuparea unei funcţii publice de execuţie dintr-o clasă corespunzătoare studiilor absolvite;
 ocuparea unei funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici vacante şi a unei funcţii publice
de conducere vacante.
Mecanismul de promovare este diferit, în funcţie de tipul fiecăreia.
Astfel:
- promovarea în grad profesional/clasă nu este condiţionată de existenţa unui post vacant (se va face o
„transformare” a funcţiei preexistente);
- promovarea într-o funcţie de conducere/înaltă funcţie publică necesită existenţa unui post vacant.

Question 30

Promovarea în grad profesional (art. 478-479)

Answer 30

Trăsături:
- are în vedere ocuparea unei funcţii publice de execuţie de grad profesional imediat superior celui deţinut;
- se face prin concurs sau examen (cu încadrarea în fondurile bugetare alocate);
- presupune transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau
examenului
Condiţii de participare la concurs/examen:
- să aibă cel puţin 3 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;
- să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la programe de formare, de perfecţionare,
seminare, conferinţe, schimburi de experienţă sau vizite de studiu, în condiţiile legii sau să fi urmat o formă
de perfecţionare profesională cu durata de minimum 30 de ore în ultimii 3 ani de activitate;
- să fi obţinut cel puţin calificativul “bine” la evaluarea performanţelor individuale în ultimii 2 ani de
activitate;
- să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentului cod.

Question 31

Promovarea în clasă (art. 480-481)

Answer 31

Trăsături:
- are în vedere ocuparea unei funcţii publice de execuţie dintr-o clasă superioară ;
- se poate organiza examen de promovare în clasă, dacă autoritatea/instituţia apreciază că transformarea
postului într-unul post cu atribuţii corespunzătoare studiilor de nivel superior este utilă;
- nu se poate face pe o funcţie publică de auditor sau de consilier juridic;
Condiţii de participare:
- să dobândească, ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, o diplomă de studii de nivel superior, în
specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau într-un domeniu considerat util pentru desfăşurarea
activităţii de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată.

Question 32

Promovarea într-o înaltă funcţie publică/funcţie publică de conducere (art. 483)

Answer 32

(i.) Condiţii de promovare într-o înaltă funcţie publică:
- să îndeplinească condiţiile de ocupare a unei înalte funcţii publice (prezentate mai sus – a se vedea art.
394 alin. 4 Cod administrativ);
- să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
- să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată.
(ii.) Condiţii de promovare într-o funcţie publică de conducere:
- să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
- să îndeplinească condiţiile minime de vechime în specialitate (a se vedea art. 468 alin. 2);
- să îndeplinească condiţiile de studii, precum şi condiţiile specifice necesare ocupării funcţiei publice;
- să fie absolvenţi cu diplomă ai studiilor universitare de master în domeniul administraţiei publice,
management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice;
- să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată;
- să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la programe de formare, de perfecţionare,
seminare, conferinţe, schimburi de experienţă sau vizite de studiu, în condiţiile legii, sau să fi urmat o formă
de perfecţionare profesională cu durata de minimum 30 de ore în ultimii 3 ani de activitate.

Question 33

Evaluarea performanţelor profesionale

Answer 33

Evaluarea individuală a fiecărui funcţionar are ca obiectiv aprecierea obiectivă a performanţelor
profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a
obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de
către funcţionarul public.

Question 34

Cine realizează evaluarea?

Answer 34

pentru înalţii funcţionari publici – comisia specială de evaluare, care va întocmi un raport de evaluare;
- pentru funcţionarii publici de conducere/execuţie – raportul de evaluare trebuie semnat, contrasemnat
şi aprobat: este întocmit şi semnat, ca „evaluator” de către superiorul ierarhic nemijlocit al funcţionarului
evaluat, este contrasemnat, de regulă, de către superiorul evaluatoruluişi apoi aprobat (de regulă, de către
superiorul ierarhic al contrasemnatarului, pentru funcţiile de execuţie, sau de către conducătorul
autorităţii/instituţiei publice pentru funcţiile de conducere sau pentru cele de execuţie care nu au un
superior ierarhic nemijlocit).
Precizare: Funcţionarii nemulţumiţi de evaluare o pot contesta pe cale administrativă (la comisia de
evaluare – în cazul înalţilor funcţionari publici, respectiv la conducătorul autorităţii/instituţiei – pentru
funcţionarii de conducere/execuţie) şi, eventual, la instanţa de contencios administrativ.

Question 35

Evaluarea trebuie făcută:

Answer 35

ca regulă: anual, pentru toţi funcţionarii publici care au activat minimum 6 luni în anul calendaristic;
- obligatoriu: la apariţia unor situaţii de modificare/suspendare/încetare a raporturilor de serviciu.

Question 36

Evaluarea are două componente:

Answer 36

• evaluarea gradului şi a modului de atingere a obiectivelor individuale (sens în care se stabilesc indicatori
  de performanţă);
• evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă.

Question 37

Calificativele care pot fi date:

Acordarea calificativelor se face pe baza

Answer 37

Calificativele care pot fi date: foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător.
Acordarea calificativelor se face pe baza unei note finale (la înalţii funcţionari publici) sau punctaj final
(pentru funcţionarii de conducere/execuţie) prin care se evaluează performanţele profesionale individuale,
după cum urmează:
- pentru notă/punctaj între 1,00-2,50 se acordă calificativul “nesatisfăcător”;
- pentru notă/punctaj între 2,51-3,50 se acordă calificativul “satisfăcător”;
- pentru notă/punctaj între 3,51-4,50 se acordă calificativul “bine”;
- pentru notă/punctaj între 4,51-5,00 se acordă calificativul “foarte bine”.

Question 38

Calificativele obţinute în procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor
publici sunt avute în vedere la:

Answer 38

Calificativele obţinute în procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor
publici sunt avute în vedere la:
- promovarea într-o funcţie publică superioară;
- acordarea de prime, în condiţiile legii;
- diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală a performanţelor
profesionale individuale, pentru funcţionarii publici care au obţinut calificativul “satisfăcător”;
- eliberarea din funcţia publică.

Question 39

Modificarea raportului de serviciu

Answer 39

În cursul exercitării funcţiilor publice pot apărea diverse „incidente” care impun modificarea
raportului iniţial de serviciu, sub unul sau mai multe dintre elementele sale caracteristice: natura funcţiei,
natura şi complexitatea atribuţiilor, locul de desfăşurarea a activităţii etc.
Codul administrativ (art. 502) prevede următoarele situaţii juridice care duc la modificarea raportului
de serviciu:
 delegarea;
 detaşarea;
 transferul;
 mutarea definitivă în cadrul autorităţii/instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără
personalitate juridică a autorităţii/instituţiei publice;
 mutarea temporară în cadrul autorităţii/instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără
personalitate juridică a autorităţii/instituţiei publice;
 exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere sau din categoria înalţilor
funcţionari publici;
 promovarea;
 mobilitatea în cadrul categoriei înalţilor funcţionari publici.

Question 40

Delegarea (art. 504)

Answer 40

Trăsături:
- se dispune în interesul autorităţii/instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public;
- se poate dispune pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an;
- pentru o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic, se poate
dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public;
- în principiu, nu poate fi refuzată de funcţionar, dar există şi excepţii:
 graviditate;
 funcţionarul public îşi creşte singur copilul minor;
 starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea;
 motive familiale temeinice de natură a justifica refuzul de a da curs delegării.
Drepturi ale funcţionarului delegat:
- îşi păstrează funcţia publică şi salariul;
- dacă delegarea se face într-o altă localitate decât cea în care funcţionarul public îşi desfăşoară
activitatea, autoritatea/instituţia publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al
transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare.

Question 41

Detaşarea (art. 505)

Answer 41

Trăsături:
- se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea
funcţionarul public;
se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire a
funcţionarului public detaşat, la propunerea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care
urmează să îşi desfăşoare activitatea;
- se poate dispune pe o funcţie publică vacantă sau temporar vacantă;
- în principiu, nu poate fi refuzată de către funcţionar, cu excepţia câtorva situaţii:
 graviditate;
 îşi creşte singur copilul minor;
 starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detaşarea;
 detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură cazare;
 este singurul întreţinător de familie;
 motive familiale temeinice.
- funcţionarul trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi condiţiile specifice funcţiei pe care este
detaşat;
- ca regulă, se poate dispune pe o funcţie publică de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi
gradului profesional al funcţionarului public;
- ca excepţie:
 cu acordul scris al funcţionarului, se poate dispune într-o funcţie publică de nivel inferior;
 se poate dispune şi pe o funcţie publică de conducere sau din categoria înalţilor funcţionari
publici, dacă funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii, de vechime şi condiţiile specifice necesare
în acest sens;
- durata maximă a detaşării este, în principiu, de maximum 6 luni/an calendaristic; funcţionarul
poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris;
- în cazul detaşării funcţionarilor cu statut special sau care ocupă funcţii specifice, precum şi al
detaşării unor funcţionari publici pe funcţii cu statut special/specifice, este nevoie de notificarea prealabilă
(cu 10 zile înainte) a ANFP.

Question 42

Drepturile funcţionarilor detaşaţi:

Answer 42

îşi păstrează funcţia publică şi salariul, însă dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care este
detaşat este mai mare, are dreptul la acesta;
- pe timpul detaşării în altă localitate autoritatea/instituţia publică beneficiară este obligată să îi
suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o dată pe lună, al cazării şi al indemnizaţiei
de detaşare.

Question 43

Transferul (art. 506)

Answer 43

Trăsături generale:
- se poate face pe o funcţie publică vacantă de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi
gradului profesional al funcţionarului public, sau într-o funcţie publică vacantă de nivel inferior;
- funcţionarul trebuie să îndeplinească condiţiile de studii, de vechime şi condiţiile specifice pentru
ocuparea funcţiei publice în care urmează să fie transferat (cerinţe care se verifică de către conducătorul
autorităţii/instituţiei la care se transferă);
- autorităţileZinstituţiile publice pot aproba proceduri interne de selecţie a funcţionarilor publici prin
transfer, respectiv de verificare a condiţiilor de realizare a transferului;
- în cazul înalţilor funcţionari publici, transferul se poate dispune numai pe o funcţie publică de
conducere sau de execuţie, nu tot pe o înaltă funcţie publică;

Question 44

Transferul în interesul serviciului:

Answer 44

se face la solicitarea conducătorului autorităţii/instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare
activitatea funcţionarul public;
- necesită acordul scris al funcţionarului public şi aprobarea conducătorului autorităţii/instituţiei
publice în care este deja numit funcţionarul public;
- în cazul transferului în altă localitate, funcţionarul public are dreptul la o indemnizaţie egală cu
salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă şi la un concediu plătit
de 5 zile lucrătoare (se suportă de autoritatea/instituţia publică la care se face transferul).

Question 45

Transferul la cerere:

Answer 45

se face la solicitarea funcţionarului public;
- necesită aprobarea conducătorului autorităţii/instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare
activitatea funcţionarul public.
- autoritatea/instituţia publică în cadrul căreia s-a aprobat transferul la cerere înştiinţează cu
celeritate autoritatea/instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public, despre
aprobarea cererii de transfer.
- în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea înştiinţării, conducătorul autorităţii/instituţiei publice
în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public are obligaţia să emită actul administrativ de modificare
a raporturilor de serviciu, cu precizarea datei de la care operează transferul la cerere;
- data de la care operează transferul la cerere nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data
emiterii actului administrativ menţionat;
- ca o excepţie, transferul la cerere al înalţilor funcţionari publici se dispune de către persoana care
are competenţa legală de numire în funcţia publică, la solicitarea motivată a înaltului funcţionar public şi
cu aprobarea conducătorului autorităţii/instituţiei publice la care se va transfera.

Question 46

Mutarea (art. 507-508)

Answer 46

se poate face în cadrul autorităţii/instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate
juridică a autorităţii sau instituţiei publice.
Categorii:
 mutare definitivă
 mutare temporară

Question 47

Mutarea definitivă:

Answer 47

poate să opereze:
 din dispoziţia conducătorului autorităţii/instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea
funcţionarul public, dar cu acordul scris al funcţionarului public;
 la solicitarea justificată a funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului
autorităţii/instituţiei publice.
- poate avea loc pe o funcţie publică vacantă de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi
gradului profesional al funcţionarului public sau într-o funcţie publică vacantă de nivel inferior.
- funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii, condiţiile de vechime şi condiţiile
specifice pentru ocuparea funcţiei în care urmează să fie mutat;
- în cazuri temeinic justificate şi motivat, mutarea definitivă a unui funcţionar public de execuţie se
poate dispune de conducătorul autorităţi/instituţiei publice cu repartizarea postului corespunzător funcţiei
deţinute de funcţionarul public (adică prin „mutarea” corespunzătoare şi a „postului” în sine de la o
structură la alta)şi cu acordul scris al funcţionarului public, în măsura în care nu este afectată organigrama;
- în cazul înalţilor funcţionari publici, mutarea definitivă se poate dispune cu respectarea
următoarelor condiţii:
 pe o funcţie publică vacantă de conducere/de execuţie în cadrul autorităţii sau instituţiei
publice în care acesta îşi desfăşoară activitatea;
dacă funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii, condiţiile de vechime şi condiţiile
specifice pentru ocuparea funcţiei publice în care se dispune mutarea;
 prin act administrativ emis de către persoana care are competenţa legală de numire în
înalta funcţie publică;
 la solicitarea motivată a înaltului funcţionar public;
 cu aprobarea conducătorului autorităţii/instituţiei publice.

Question 48

Mutarea temporară:

Answer 48

se dispune motivat, în interesul autorităţii/instituţiei publice, de către conducătorul acesteia;
- se face pe o altă funcţie publică vacantă sau temporar vacantă, de acelaşi nivel, cu respectarea
categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public;
- funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi vechime pentru ocuparea noii
funcţii;
- durata maximă = 6 luni într-un an calendaristic; mutarea pentru mai mult de 6 luni se face numai
cu acordul scris al funcţionarului;
- în mod motivat, mutarea temporară a unui funcţionar public de execuţie se poate dispune de
conducătorul autorităţii/instituţiei publice cu repartizarea postului corespunzător, pentru o
perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în măsura în care nu este afectată
organigrama.

Question 49

precizare privind mutarea

Answer 49

Precizare: În mod excepţional, mutarea temporară sau definitivă poate fi solicitată de funcţionarul
public din motive de sănătate: dacă starea sănătăţii, dovedită pe baza unui examen de specialitate, nu îi
mai permite desfăşurarea activităţii în acel compartiment (diferenţa faţă de mutarea „clasică” la cerere
constă în faptul că nu se mai poate admite aici un drept de apreciere din partea conducătorului).

Question 50

Drepturi ale funcţionarului mutat:

Answer 50

dacă mutarea se dispune în altă localitate decât cea în care îşi are sediul autoritatea/instituţia
publică de la care se dispune mutarea, funcţionarul public beneficiază de la o indemnizaţie egală cu salariul
net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă şi la un concediu plătit de 5 zile
lucrătoare.

Question 51

Exercitarea cu titlu temporar a unei funcţii de conducere vacante/temporar vacante:

Answer 51

reprezintă o „promovare” temporară a unui funcţionar public;
- acesta trebuie să îndeplinească condiţiile de studii, vechime şi să nu aibă o sancţiune disciplinară
neradiată;
- se dispune prin act administrativ emis de persoana care are competenţa de numire în funcţie;
- pentru funcţiile vacante (nu doar temporar), are o durată maximă de 6 luni/an calendaristic, cu
posibilitatea prelungirii, în mod excepţional, cu încă 3 luni;
- este obligatorie notificarea prealabilă a ANFP (cu 10 zile înainte de dispunere sau, după caz, de
prelungire);
- pentru funcţiile temporar vacante (ipoteze precum: suspendarea din funcţie a titularului, detaşare,
sancţionare disciplinară, exercitarea temporară a unei alte funcţii publice vacante), măsura se va dispune
doar până la expirarea perioadei care a generat acest lucru.

Question 52

Exercitarea cu titlu temporar a unei înalte funcţii publice:

Answer 52

are caracter excepţional: se poate dispune numai dacă, din motive obiective, aceasta nu a putut fi
ocupată prin „mobilitate”;
se poate realiza de către funcţionari publici (inclusiv cu statut special) care îndeplinesc condiţiile de
studii, vechime şi nu au o sancţiune disciplinară neradiată;
- se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa de numire în înalta funcţie
publică;
- necesită propunerea justificată a conducătorului autorităţii/instituţiei în care există înalta funcţie
publică;
- în prealabil, trebuie notificată ANFP (cu 10 zile înainte).

Question 53

Mobilitatea înalţilor funcţionari publici

Answer 53

(art. 503)
= mecanism special de modificare a raporturilor de serviciu, întâlnit numai la această categorie de
funcţionari publici.
Precizare: O critică se poate raporta la faptul că, cel puţin în practică, „mobilitatea” lasă loc de arbitrar
din partea decidenţilor şi este utilizată în scopuri politice, nu „profesionale”.
Din momentul intrării în corpul înalţilor funcţionari publicii, aceştia sunt supuşi mobilităţii în funcţie
şi trebuie să prezinte disponibilitate la numirile în funcţiile din această categorie.
Mai precis, oricare înalt funcţionar public poate fi „mutat”, prin actul administrativ al persoanei
competente, pe o altă înaltă funcţie publică (nu există „stabilitate” într-o funcţie de acest gen).
De exemplu: în temeiul acestor dispoziţii legale, o persoană care ocupă funcţia de prefect al judeţului
X poate fi mutată pe o funcţie de subprefect sau pe o funcţie de inspector guvernamental ş.a.m.d.

Question 54

Semnificaţia „mobilităţii”:

Answer 54

ansamblul activităţilor şi deciziilor generatoare de modificări ale
raporturilor de serviciu ale înalţilor funcţionari publici, în cadrul categoriei înalţilor funcţionari publici,
realizate în interes public, pentru desfăşurarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi
pentru dezvoltarea profesională a înalţilor funcţionari publici.

Question 55

Trăsături: ale mobilitatii

Answer 55

se realizează cu respectarea principiilor privind legalitatea, imparţialitatea, obiectivitatea şi
transparenţa;
- dacă nu există funcţie vacantă în vederea aplicării mobilităţii, aceasta poate fi dispusă, motivat, pe
o funcţie publică de conducere,dar numai cu acordul scris al funcţionarului public;
- nu poate fi realizată:
 în acelaşi timp pentru toţi înalţii funcţionari publici dintr-o autoritate/instituţie publică;
 decât cel mult o dată pe an, pentru acelaşi funcţionar public (cu excepţia cazului în care
cere acest lucru chiar funcţionarul);
- mobilitatea este obligatorie pentru înaltul funcţionar public – sancţiunea este eliberarea din
funcţie;
- în mod excepţional, poate fi refuzată pentru câteva motive:
 graviditate;
 îşi creşte singur copilul minor;
 starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată mobilitatea;
 motive familiale temeinice.

Question 56

Tipuri de suspendare:

Answer 56

de drept;

• la iniţiativa funcţionarului public;
• prin acordul părţilor.

Question 57

Efecte: ale suspendarii

Answer 57

Efecte: suspendarea temporară a prestării activităţii de către funcţionarul public şi a plăţii drepturilor
de natură salarială de către autoritatea sau instituţia publică.

Question 58

Reguli generale: privind suspendarea

Answer 58

în perioada suspendării, raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din
iniţiativa sau cu acordul funcţionarului; excepţii: (i.) intervine o situaţie de încetare de drept a raporturilor
de serviciu; (ii.) intervine o situaţie de eliberare din funcţia publică, ca urmare a încetării activităţii
autorităţii/instituţiei publice, a mutării acesteia în altă localitate urmată de refuzul funcţionarului de a o
urma sau ca urmare a admiterii cererii de reintegrare a altui funcţionar public;
- reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa de numire în
funcţia publică;
- pe perioada suspendării raportului de serviciu, autorităţile/instituţiile publice au obligaţia să
rezerve postul respectiv.

Question 59

Suspendarea de drept

Trăsături:

Answer 59

Se constată prin act administrativ emis de de către persoana care are competenţa de numire.
Cu 15 zile înainte de data încetării motivului de suspendare de drept sau, după caz, la data luării la
cunoştinţă de motivul încetării suspendării, funcţionarul public informează în scris persoana care are
competenţa legală de numire în funcţia publică, în vederea emiterii actului administrativ de reluare a
activităţii.

Question 60

Situaţii în care intervine (raportate la funcţionar): suspendarea

Answer 60

este numit într-o funcţie de demnitate publică;
 este ales, într-o funcţie de demnitate publică;
 este desemnat să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în
cadrul unor organisme sau instituţii ale Uniunii Europene sau în alte organisme sau instituţii
de drept public internaţional, ca reprezentant al autorităţii sau instituţiei publice sau al
statului român (în acest caz, perioada de suspendare constituie vechime în gradul
profesional);
 îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea
stării de asediu;
 este arestat preventiv, se află în arest la domiciliu, ori s-a dispus luarea măsurii controlului
judiciar ori a măsurii controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite
obligaţii care împiedică exercitarea raportului de serviciu;
 în caz de carantină;
 concediu de maternitate;
 este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
 concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o lună;
 în caz de forţă majoră;
 în cazul emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul
I sau II, cu excepţia situaţiei cînd afectarea este ireversibilă;
 s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni dintre cele care nu permit
ocuparea unei funcţii publice;
 alte cazuri expres prevăzute de lege.

Question 61

Suspendarea raportului de serviciu la iniţiativa funcţionarului public
Trăsături:

Answer 61

funcţionarul public are obligaţia de a prezenta documentele doveditoare ale situaţiilor care conduc
la suspendarea raporturilor de serviciu;
- în vederea emiterii actului administrativ de reluare a activităţii, cu 15 zile înainte de data încetării
motivului de suspendare la iniţiativa funcţionarului public, dar nu mai târziu de data luării la cunoştinţă de
motivul încetării suspendării, funcţionarul public informează în scris persoana care are competenţa legală
de numire.

Question 62

Situaţii în care intervine:

Suspendarea raportului de serviciu la iniţiativa funcţionarului public (art. 514)

Answer 62

Situaţii în care intervine:
 concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap,
până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii (funcţionarul public este obligat să informeze
autoritatea/instituţia publică anterior cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte);
 concediu pentru îngrijirea copilului până la 7 ani, în cazul copilului cu handicap, în condiţiile legii
(informarea se înaintează autorităţii/instituţiei publice la data luării la cunoştinţă);
 concediul de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada încredinţării
copilului în vederea adopţiei (funcţionarul public este obligat să informeze autoritatea/instituţia
publică anterior cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte);
 concediu paternal (funcţionarul public este obligat să informeze autoritatea/instituţia publică cu
cel puţin 5 zile lucrătoare înainte);
 desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale pe perioadă
determinată, în alte situaţii decât cele care atrag suspendarea de drept a raportului de serviciu
(funcţionarul public este obligat să informeze autoritatea/instituţia publică cu cel puţin 5 zile
lucrătoare înainte).
 este încadrat la cabinetul unui demnitar (funcţionarul public este obligat să informeze
autoritatea/instituţia publică cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte);
 desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea în condiţiile legii
(informarea se înaintează autorităţii/instituţiei publice la data luării la cunoştinţă, respectiv în
termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere sindicală);
 efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se află în concediu
medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz,
a soţiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile legii (funcţionarul public este obligat să
informeze autoritatea/instituţia publică cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte);
 pentru participare la campania electorală, pe durata campaniei electorale şi până în ziua ulterioară
alegerilor (funcţionarul public este obligat să informeze autoritatea/instituţia publică cu cel puţin
5 zile lucrătoare înainte);
 pentru participarea la grevă (informarea se înaintează autorităţii/instituţiei publice la data luării la
cunoştinţă);
Precizare: pentru primele 5 cazuri, perioada de suspendare constituie vechime în gradul profesional al
funcţiei de execuţie.

Question 63

Suspendarea raportului de serviciu prin acordul părţilor

Answer 63

se dispune de către persoana care are competenţa de numire în funcţie;
- presupune cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal, în alte cazuri decât cele
cele de mai-sus;
- cererea se depune cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data de la care se solicită suspendarea
raporturilor de serviciu;
acordul/refuzul conducătorului autorităţii/instituţiei se exprimă în termen de maximum 10 zile lucrătoare
de la data depunerii cererii;
- durata suspendării:
 se stabileşte prin acordul părţilor şi nu poate fi mai mică de 30 de zile;
 durata cumulată este de cel mult 2 ani (excepţie: suspendarea pentru îngrijirea copilului cu
handicap, dar cu aprobarea conducătorului);

Question 64

Încetarea raportului de serviciu

Trăsături generale:

Answer 64

presupune emiterea unui act administrativ în acest sens, de către persoana care are competenţa de
numire;
- condiţiile de formă şi conţinutul obligatoriu al acestui act sunt prevăzute în art. 528 şi 533 Cod
administrativ, sub sancţiunea nulităţii.

Question 65

Încetarea raportului de serviciu

Se poate produce:

Answer 65

de drept;

• prin acordul scris al părţilor;
• prin eliberare din funcţia publică;
• prin destituire din funcţia publică;
• prin demisie.

Question 66

Contestarea actului de încetare a raporturilor de serviciu:

Answer 66

se poate face pe calea contenciosului administrativ;
- funcţionarul vătămat poate solicita, în afară de anularea actului administrativ:
(i.) plata de către autoritatea/instituţia publică a unei despăgubiri egale cu diferenţa între veniturile
obţinute în perioada respectivă şi cuantumul salariilor indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte
drepturi de care ar fi beneficiat;
(ii.) reintegrarea în funcţia publică deţinută, dacă aceasta mai există în statul de funcţii, sau, în dacă nu mai
există, într-o funcţie publică echivalentă (perioada de timp dintre data încetării raportului de serviciu şi data
reintegrării efective constituie vechime în muncă, vechime în specialitate, precum şi vechime în grad
profesional).

Question 67

Încetarea de drept a raporturilor de serviciu operează:

Answer 67

la data decesului funcţionarului public;
 la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
 dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile privind cetăţenia română,
domiciliul în România sau capacitatea de exerciţiu;
 la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru
pensionare (excepţie: se poate dispune menţinerea în funcţie încă maximum 3 ani, cu posibilitatea
prelungirii anuale);
 la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II,
în situaţia în care funcţionarului public îi este afectată ireversibil capacitatea de muncă;
 ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, de la
data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
 când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea pentru una dintre faptele
care împiedică numirea în funcţia publică, ori s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de
libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, indiferent de modalitatea de
individualizare a executării pedepsei;
ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a ocupa funcţia, de
a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea
faptei, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării
unei profesii, ca măsură de siguranţă, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin
care s-a dispus interdicţia;
 ca urmare a constatării faptului că funcţia publică a fost ocupată cu nerespectarea dispoziţiilor
legale de către o persoană care executa la data numirii în funcţia publică o pedeapsă
complementară de interzicere a exerciţiului dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul
autorităţii de stat;
 ca urmare a constatării faptului că funcţia publică a fost ocupată cu nerespectarea dispoziţiilor
legale de către o persoană care a fost lucrător al sau colaborator al Securităţii, pe baza hotărârii
judecătoreşti definitive;
 la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioadă determinată funcţia publică (cu
excepţia cazului în care acesta este numit pe perioadă nedeterminată, ca urmare a vacantării
definitive a funcţiei);
 alte cazuri prevăzute expres de lege.

Question 68

Încetarea prin acordul părţilor:

Answer 68

procedura nu este detaliată în Cod, însă nu ridică probleme juridice: în principiu, solicitarea poate veni de
la funcţionarul public, urmând a fi exprimat şi acordul persoanei care are competenţa numirii în funcţie,
concretizat prin emiterea actului administrativ corespunzător.

Question 69

Eliberarea din funcţia publică:

Caracteristici:

Answer 69

• intevine, de regulă, din motive „neimputabile” funcţionarilor publici (cu unele excepţii);
• nu trebuie confundată cu „demiterea” din funcţia publică (aceasta este o sancţiune disciplinară);

Question 70

Eliberarea din funcţia publică:

Situaţii:

Answer 70

autoritatea/instituţia publică şi-a încetat activitatea în condiţiile legii, iar atribuţiile şi personalul
acesteia nu au fost preluate de o altă autoritate/instituţie publică;
 autoritatea/instituţia publică a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de
acord să o urmeze;
 autoritatea/instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin
reducerea postului ocupat de funcţionarul public;
 ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public
a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;
 pentru incompetenţă profesională, în cazul obţinerii calificativului nesatisfăcător în urma derulării
procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale, respectiv necorespunzător
pentru funcţionarii debutanţi;
 funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţiile privind studiile/vechimea sau condiţiile specifice
funcţiei, ori nu obţine avizul/autorizaţia prevăzut(ă) de lege;
 starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor
competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile
corespunzătoare funcţiei publice deţinute;

Question 71

Reguli privind preavizul: pentru eliberarea din functie

Answer 71

autoritatea/instituţia publică este obligată să acorde funcţionarilor publici un preaviz de 30 de zile
calendaristice, anterior eliberării din funcţie;
- în perioada de preaviz, se poate acorda funcţionarului o reducere a programului de lucru, până la 4 ore
zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite;
- pentru unele situaţii de eliberare din funcţie (reducerea postului, reintegrare a altui funcţionar,
neîndeplinirea condiţiilor privind studiile/vechimea sau condiţiile specifice funcţiei, ori nu obţine
avizul/autorizaţia prevăzut(ă) de lege) dacă în cadrul autorităţii/instituţiei publice există funcţii publice
vacante corespunzătoare, aceasta are obligaţia să le pună la dispoziţia funcţionarilor publici;
- dacă nu există funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul său, autoritatea ori instituţia publică are
obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor
publice vacante, în vederea efectuării unui transfer în interesul serviciului (Notă: această procedură nu se
realizează atunci când eliberarea a operat pentru incompetenţă profesională, refuzul de respectare a
mobilităţii ori stare de sănătate necorespunzătoare – primele 2 ipoteze sunt considerate „motive
imputabile” funcţionarului).

Question 72

reorganizarea autoritatii/institutiei

Answer 72

Reorganizarea autorităţii/instituţiei reprezintă unul dintre cele mai întâlnite motive de eliberare din funcţie,
dar ridică şi serioase probleme juridice. În practică, există riscul ca „reorganizarea” să fie invocată doar
formal, doar pentru a fi înlăturaţi unii funcţionari, motiv pentru care legiuitorul a reglementat aspectele
de bază privind regimul acesteia.
Reorganizarea poate fi una structurală (mai consistentă) – se desfiinţează compartimente, apar altele noi
etc., sau poate consta într-o „reducere de posturi” – sau poate privi doar anumite funcţii din cadrul
autorităţii/instituţiei, care sunt desfiinţate sau „remodelate” sub aspectul tipului, a atribuţiilor etc.
Astfel:
În urma reorganizării unei autorităţi/instituţii publice nu se va dispune eliberarea din funcţie, ci se va
proceda la numirea funcţionarilor anterior numiţi în noile funcţii publice sau în noile compartimente create,
dacă:
 se modifică atribuţiile aferente unei funcţii publice cu mai puţin de 50%;
 sunt reduse atribuţiile unui compartiment;
 este schimbată denumirea funcţiei publice fără modificarea în proporţie de peste 50% a atribuţiilor
aferente funcţiei publice;
 intervin modificări în structura compartimentului.

Question 73

precizari privind reorganizarea institutiei

Answer 73

• dacă, în urma reorganizării, există mai mulţi funcţionari publici decât funcţii rămase disponibile, se
  organizează examen de către autoritatea sau instituţia publică, iar funcţionarii care vor fi declaraţi
  „respinşi” vor fi eliberaţi din funcţie (Notă: deşi Codul se referă la „examen”, credem că este, de fapt, un
  „concurs” între funcţionarii care urmăresc aceeaşi funcţie, disponibilă după reorganizare);
• reducerea unui post este considerată justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie
  de peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la
  studii; autoritatea sau instituţia publică nu mai poate înfiinţa posturi similare celor desfiinţate pentru o
  perioadă de un an de la data reorganizării (Notă: această reglementare este utilă tocmai pentru a descuraja
  false „reorganizări” care ar avea ca scop eliberarea „forţată” a unor funcţii şi angajarea altor persoane
  „agreate”).
• reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice are loc în situaţii temeinic justificate cel mult o
  dată într-un interval de 6 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care intervin modificări legislative care o
  impun.
  Persoanele eliberate din funcţia publică vor intra, provizoriu, în „corpul de rezervă al funcţionarilor publici”
  (mai puţin cei eliberaţi pentru incompetenţă sau din cauza stării de sănătate), pe care îl vor părăsi, cu
  consecinţa pierderii calităţii de funcţionar public:
  după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezervă;
   în cazul în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îl redistribuie într-o funcţie publică
  vacantă corespunzătoare, iar funcţionarul public o refuză;
   la împlinirea a 12 luni de la data angajării în baza unui contract individual de muncă, precum şi în
  orice altă formă de exercitare a unei profesii sau activităţi, în condiţiile expres prevăzute de lege;
   la cererea funcţionarului public;
   la data intervenirii unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu

Question 74

Reguli privind procedura „redistribuirii”:

Answer 74

se face din corpul de rezervă al funcţionarilor publici, la solicitarea conducătorilor
autorităţilor/instituţiilor publice, pe o funcţie publică vacantă sau temporar vacantă, în baza
informaţiilor/propunerilor transmise de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
 se face într-o funcţie publică de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului
profesional al funcţionarului public, sau într-o funcţie publică de nivel inferior, cu acordul scris al
funcţionarului public;
 autoritatea/instituţia publică în cadrul căreia se află funcţia publică vacantă sau temporar vacantă
poate organiza o testare profesională pentru selectarea funcţionarului public care urmează să fie
redistribuit;
 se dispune prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, la propunerea
conducătorilor autorităţilor/instituţiilor publice, pentru funcţionarul public declarat admis în urma
desfăşurării testării profesionale;
 redistribuirea într-o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici se face prin decizie a
prim-ministrului, potrivit competenţei de numire, la propunerea conducătorilor autorităţilor sau
instituţiilor publice în cadrul cărora se află funcţia publică vacantă sau temporar vacantă;
 procedura de redistribuire/testare se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.