calup 3-raporturile guvernului cu parlamentul Flashcards
raporturile guvernului cu parlamentul
Potrivit art. 111 alin. 1 din Constituţie, Guvernul şi întreaga administraţie publică se află sub control
parlamentar, situaţie perfect explicabilă dacă ne raportăm la relaţia „politic” – „administativ” (executiv).
Capitolul IV - Titlul III din Constituţie consacră mai multe forme de control parlamentar asupra activităţii
Guvernului:
1) obligaţia informării Parlamentului;
2) întrebări şi interpelări;
3) anchetele parlamentare;
4) moţiunile simple.
Precizare: moţiunea de cenzură reprezintă mai mult decât un simplu instrument de „control” parlamentar,
deoarece ea duce la sancţionarea politică a Guvernului, prin demiterea sa.
vvObligaţia Guvernului de a informa Parlamentul (art. 111 – Constituţie)
Trăsături:
- obligaţia de informare are în vedere prezentarea unor informaţii şi documente solicitate de cele două
Camere sau de comisiile parlamentare (referitoare la domeniul lor de activitate), prin intermediul
preşedinţilor acestora;
- cererea de informare poate viza orice acte sau fapte ale Guvernului şi are un caracter politic (este
adevărat că, în urma controlului pot apărea şi consecinţe juridice, precum votarea unei moţiuni de cenzură
şi retragerea încrederii acordate Guvernului sau solicitarea începerii urmăririi penale cu privire la un
membru al Guvernului);
- obligaţia de informare revine Guvernului, dar şi celorlalte organe ale administraţiei publice;
- conform Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială (art. 3 alin. 2),
informaţiile/documentele solicitate de către Parlament trebuie comunicate în termen de maximum 20 de
zile de la primirea solicitării;
- solicitarea unor documente/informaţii presupune o dezbatere şi un vot în plenul Camerelor sau al
comisiilor parlamentare.
Reglementare secundară: art. 180-181 din Regulamentul Senatului, art. 206-207 din Regulamentul
Camerei Deputaţilor.
Întrebările
Trăsături:
- reprezintă o cerere de răspuns dacă un fapt este adevărat sau dacă o informaţie este exactă, dacă
Guvernul sau celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Senatului informaţiile sau
documentele solicitate, ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.
- pot fi scrise sau orale;
- la întrebările scrise, răspunsul la întrebări se poate da în scrissau oral.
Reglementare secundară: art. 192-199 Regulamentul Camerei Deputaţilor, art. 169-173 Regulamentul Senatului.
Interpelările
reprezinta o cerere prin care se solicita explicatii cu privire la probleme ce tin de politica generala a guvernului sau a unui membru al acestuia
se face în scris şi se citeşte în şedinţă publică.
- Interpelarea se înscrie într-un registru special, se afişează la sediul Camerei şi se comunică celui
interpelat.
- Dezvoltarea interpelării are loc într-o altă şedinţă publică (când se va da răspunsul la interpelare, urmat
de replici şi de intervenţii ale unor parlamentari).
- Camera Deputaţilor/Senatul poate să adopte o moţiune simplă, prin care să-şi exprime poziţia cu privire
la problema ce a făcut obiectul interpelării.
Reglementare secundară: art. 174-177 Regulamentul Senatului, art. 200-203 Regulamentul Camerei Deputaţilor.
vMoţiunile simple
Moţiunile reprezintă luări de poziţie ale Parlamentului prin care se exprimă atitudinea sau voinţa acestuia
asupra unei anumite probleme.
Constituţia României reglementează două tipuri de „moţiuni” - simple şi de cenzură - şi le include în
categoria actelor juridice ale Parlamentului (art. 67), încadrare care este discutabilă şi creează dificultăţi
cu privire la : 1) delimitarea moţiunilor de hotărârile Parlamentului; 2) faptul că, în practică, unele moţiuni
ale Parlamentului produc, prin excelenţă, efecte în plan politic.
Trăsături ale moţiunilor simple:
- nu trebuie confundate cu moţiuniel de cenzură, între acestea existând deosebiri esenţiale sub următoarele
aspecte: 1) procedura de adoptare; 2) conţinutul; 3) efectele pe care le produc.
- provin numai de la una dintre Camere (Camera Deputaţilor sau Senat)
- exprimă poziţia unei Camere cu privire la: (i.) o problemă de politică internă sau externă; 2) cu privire la
o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.
- moţiunea simplă se adoptă în prezenţa majorităţii membrilor Camerei (cvorum de funcţionare), cu votul
majorităţii parlamentarilor prezenţi (majoritate simplă).
Consecinţe ale aprobării moţiunilor simple:
Adoptarea unei moţiuni simple produce, în mod direct, consecinţe de natură politică (nu are capacitatea
de a produce, nemijlocit, efecte juridice).
Din acest punct de vedere, se pune problema cum ar trebui interpretate dispoziţiile art. 168 alin. 2 din
Regulamentul Senatului: „(…) moţiunile simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi, precum şi pentru celelalte persoane
vizate.” (mai concret, în ce ar consta „obligativitatea” acestora?).
Pentru comparaţie, art. 191 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este mai evaziv, precizând că „În cazul
în care o moţiune simplă este aprobată, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului, care va ţine cont de
poziţia exprimată în cuprinsul respectivei moţiuni.”
vAnchetele parlamentare
Anchetele parlamentare reprezintă o formă specializată de control parlamentar asupra Guvernului,
indicată în art. 64 alin. 4 din Constituţie.
Trăsături:
- anchetele parlamentare pot fi desfăşurate de către comisii parlamentare permanente sau de către
comisii de anchetă speciale.
- comisiile de anchetă pot funcţiona în cadrul unei Camere a Parlamentului sau pot fi comisii comune ale
celor două Camere.
- activitatea comisiilor constă în realizarea unor analize şi informări cu privire la aspecte ce ţin de
activitatea Guvernului sau a celorlalte organe ale administraţiei publice.
- activitatea comisiei de anchetă se finalizează printr-un raport, supus dezbaterii Camerei/Camerelor
Parlamentului.
- după dezbaterea raportului comisiei de anchetă, una dintre Cameresa sau Parlamentul, după caz, poate
lua o serie de măsuri de ordin politic sau juridic (ex. adoptarea unei moţiuni simple, adoptarea unei
moţiuni de cenzură, solicitarea începerii urmăririi penale cu privire la un membru al Guvernului etc.).
Reglementări: art. 4, art. 7-10 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;
art. 73-78 din Regulamantul Camerei Deputaţilor; art. 81-82 din Regulamentul Senatului.
Ora Primului-ministru
vConform Regulamentelor celor două Camere, reprezintă procedura prin care dată o dată pe lună, se
desfăşoară dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului, pe probleme de interes major pentru viaţa
politică, economică şi socială.
Dezbaterile politice se organizează atât la solicitarea grupurilor parlamentare (Primul-ministrul are
obligaţia de a participa la dezbaterea solicitată), cât şi la solicitarea prim-ministrului.
Reglementări: art. 179 Regulamentul Until, art. 205 Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Ora Guvernului
vConform Regulamentelor celor două Camere, reprezintă procedura prin care, în sesiunile ordinare, fiecare
Cameră stabileşte o zi, cu excepţia zilei destinate orei prim-ministrului, când se desfăşoară dezbateri
politice la care participă unul sau 2 miniştri, după caz, pe teme politice de interes major bine definite.
Dezbaterile politice se organizează la solicitarea grupurilor parlamentare din opoziţie şi a majorităţii
parlamentare, alternativ.
Reglementări: art. 178 Regulamentul Senatului, art. 204 Regulamentul Camerei Deputaţilor.
