calup 4-raspunderea guvernului si a membrilor guvernului Flashcards
Răspunderea politică a Guvernului-notiune
Potrivit art. 2 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitate ministerială, Guvernul răspunde politic
numai în faţa Parlamentului, ca urmare a votului de încredere acordat de acesta cu prilejul învestiturii, iar
această răspundere este solidară (fiecare membru al Guvernului răspunde politic în mod solidar cu ceilalţi
membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.)
Sancţiunea politico-juridică, în acest caz, nu poate fi „aplicată” decât de către Parlament şi ea constă în
demiterea întregului Guvern, ca urmare a retragerii votului de încredere.
Ea este întemeiată pe ideea de „culpă politică” a Guvernului/a membrilor acestuia (incapacitatea Guvernului sau a unora dintre membrii acestuia de a pune în practică programul de guvernare sau de a colabora cu majoritatea parlamentară, de a armoniza programul de guvernare cu opţiunile majorităţii parlamentare) dar poate avea în vedere şi încălcarea unor norme şi principii ale dreptului public.
ipotezele in care se declanseaza raspunderea politica
ăspunderea politică a Guvernului se poate declanşa în două ipoteze, după cum iniţiativa declanşării acesteia aparţine Parlamentului sau Guvernului: a) o răspundere politică pentru întrega activitate – iniţiativa aparţine Parlamentului (art. 113 din Constituţie) b) angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, de către primul-ministru, pentru un program /o declaraţie de politică generală/un proiect de lege – iniţiativa aparţine Guvernului (art. 114 din Constituţie)
vvvniţierea moţiunii de cenzura
ebuie semnată de cel puţin 1⁄4 din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.
• Moţiunea de cenzură se depune la Birourile permanente ale celor două Camere şi se comunică Guvernului în ziua depunerii.
• În termen de cel mult 5 zile de la data depunerii, se convoacă Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pentru prezentarea textului moţiunii de cenzură.
Dezbaterea moţiunii de cenzură
are loc în şedinţa comună a celor două Camere, după 3 zile de la data la care a fost prezentată.
• Cu prilejul dezbaterii moţiunii de cenzură se dă cuvântul primului-ministru/unui ministru desemnat de acesta pentru a prezenta poziţia Guvernului.
doptarea moţiunii de cenzură
vpresupune votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor (majoritate absolută), urmând a se adopta o hotărâre a Parlamentului (semnată de preşedinţii celor două Camere) care se comunică Preşedintelui României în vederea declanşării procedurii de învestitură
Efectele adoptării/respingerii moţiunii de cenzură
dacă moţiunea de cenzură este aprobată, Guvernul va fi demis de la data adoptării acesteia; - dacă moţiunea de cenzură este respinsă, Guvernul continuă să-şi exercite mandatul, iar parlamentarii care au semnat moţiunea de cenzură nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului în baza art. 114.
vAngajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului (art. 114)
Această procedură este denumită în doctrină „moţiune de cenzură provocată”, întrucât Guvernul urmărind să obţină, cu celeritate, adoptarea unei măsuri de natură politică sau a unui proiect de lege, provoacă Parlamentul fie să accepte măsurile propuse, fie să-l demită.
În practică, Primul-ministru ar putea fi „tentat” să apeleze la această procedură riscantă în două situaţii:
a) fie între Guvern şi Parlament apar divergenţe majore cu privire la anumite probleme de strategie politică, măsuri legislative etc., astfel încât este necesară o clarificare de poziţii între cele două autorităţi;
2) fie Guvernul se bucură de un puternic sprijin parlamentar, iar angajarea răspunderii apare doar ca o modalitate prin care se urmăreşte adoptarea rapidă şi cu ocolirea procedurii parlamentare a unui proiect de lege sau aprobarea unei decizii politicev
Condiţiile şi procedura angajării răspunderii:
a) Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, reunite în şedinţă comună; b) Angajarea răspunderii Guvernului poate avea ca obiect: (i.) un program politic; (ii.) o declaraţie de politică generală; (iii.) un proiect de lege (aici a existat o controversă cu privire la interpretarea acestei sintagme, mai precis dacă se poate angaja răspunderea, în acelaşi timp, pentru mai multe proiecte de lege sau dacă respectivul proiect poate să vizeze mai multe „materii” diferite); c) Programul/declaraţia/proiectul de lege sunt prezentate în şedinţa comună a celor două Camere; d) Dacă în termen de 3 zile de la data prezentării programului, declaraţiei, proiectului de lege se depune o moţiune de cenzură, care ulterior este adoptată, Guvernul este demis. Dacă nu se depune o moţiune de cenzură sau dacă, deşi a fost depusă o moţiune de cenzură, aceasta nu a fost adoptată Guvernul rămâne în funcţie, iar, după caz, proiectul de lege se consideră adoptat, resepctiv programul/declaraţia de politică generală devin obligatorii pentru Guvern.
precizare privind angajarea raspunderii
Precizare: în urma revizuirii constituţionale din 2003, art. 114 alin. 3 prevede că proiectul de lege poate fi modificat sau completat în Parlament, dar numai dacă respectivele amendamente sunt acceptate de către Guvern. Pe de altă parte, Preşedintele României are posibilitatea să ceară reexaminarea legii de către Parlament, chiar dacă aceasta a fost adoptată prin procedura de la art. 114 din Constituţie.
Răspunderea juridică a Guvernulu
Răspunderea juridică a Guvernului, ca organ colegial, îmbracă forma răspunderii administrativ- patrimoniale şi poate fi angajată în temeiul art. 52 din Constituţie şi al Legii contenciosului administrativ: este vorba despre răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate prin actele sale nelegale şi vătămătoare.
precizare privind raspunderea pentru ordonante
deşi ordonanţele Guvernului nu sunt acte administrative, art. 126 alin. 6 din Constituţie prevede dreptul persoanelor vătămate prin ordonanţe (sau dispoziţii din acestea) declarate neconstituţionale de a se adresa instanţei de contencios administrativ.
În dezvoltarea acestei norme, art. 9 din Legea nr. 554/2004 prevede că acţiunea la care se referă art. 126 alin. 6 din Constituţie poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative. Aşadar, este exclusă o acţiune în contencios administrativ care să aibă ca obiect „anularea” totală sau parţială a însăşi ordonanţei (instanţa poate să „cenzureze” doar efectele acesteia).
ăspunderea juridică a membrilor Guvernului
forme
Răspunderea „personală” a membrilor Guvernului poate îmbrăca următoarele forme: a) răspunderea penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei; b) răspunderea patrimonială a membrilor, în solidar cu Guvernul, pentru actele adoptate de Guvern (a se vedea art. 16 din Legea nr. 554/2004); c) răspunderea „de drept comun”: penală, civilă, contravenţională.
vv Răspunderea penală a membrilor Guvernului
Membrii Guvernului pot răspunde penal pentru:
▪ infracţiunile prevăzute de legea specială în materie (Legea nr. 115/1999);
▪ alte infracţiuni prevăzute în Codul penal sau în legi penale speciale, săvârşite în exerciţiul funcţiei
lor);
▪ infracţiuni „de drept comun” (fără legătură cu exerciţiul atribuţiilor).
Răspunderea penală a membrilor Guvernului, este supusă unui regim procedural specific, plecând de la dispoziţiile art. 109 alin. 2-3 din Constituţie, dar numai pentru faptele de natură penală săvârşite de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor. În schimb, pentru săvârşirea unor infracţiuni, în afara exerciţiului funcţiei lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun (art. 7 alin. 2 din Legea nr. 115/1999).
Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, de la data depunerii jurământului şi până la data încetării funcţiei (art. 11 din Legea nr. 115/1999). Dispoziţiile speciale ale art. 109 alin. 2 din Constituţie şi ale Legii nr. 115/1999 se aplică:
- în cazul membrilor Guvernului în funcţiune; - în cazul persoanelor care au avut în trecut calitatea de membru al Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 665/2007).
procedura privind raspunderea penala a membrilor guvernului
Sub aspect procedural, angajarea răspunderii penale a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul atribuţiilor presupune o fază politică şi o fază judiciară.
faza politica a raspunderii penale pentru membrii
Dreptul de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului (pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor) aparţine numai Camerei Deputaţilor/Senatului/ Preşedintelui României. Precizare: Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008 s-a statuat că dreptul de a cere urmărirea penală a membrilor sau foştilor membri ai Guvernului care au calitatea de parlamentar la data sesizării efectuate de Ministerul Public, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei, aparţine Camerei Deputaţilor ori Senatului, după caz; Preşedintele României, în urma sesizării Ministerului Public, poate cere urmărirea penală a membrilor sau foştilor membri ai Guvernului care nu au şi calitatea de parlamentar.
▪ Dacă iniţiativa aparţine Camerei Deputaţilor/Senatului (pentru miniştrii-parlamentari): - se întocmeşte un raport de către o comisie permanentă/de către o comisie specială de anchetă; - pe baza raportului întocmit, are loc dezbaterea, în Camera Deputaţilor/în Senat, a propunerii de începere a urmăririi penale;
- cererea de urmărire penală se adoptă cu majoritate simplă.
▪ Dacă Iniţiativa aparţine Preşedintelui Românie (pentru miniştrii neparlamentari): – prin Decizia Curţii Constituţionale nr.1133/2007, s-a reţinut că exercitarea acestei prerogative prezidenţiale nu poate fi limitată prin proceduri prealabile, care depind de alte autorităţi publice, şi nici condiţionată de raportul unei comisii speciale.
• Din punct de vedere procedural, cererea Camerei Deputaţilor/Senatului/Preşedintelui României are semnificaţia unei plângeri prealabile pentru începerea urmăririi penale.
Faza judiciară
