calup 6-administratia de stat in teritoriu

Question 1

Statutul prefectului

Answer 1

(art. 123 din Constituţie, art. 249-250 Cod administrativ):
- face parte din din categoria înalţilor funcţionari publici;
- este reprezentantul Guvernului pe plan local;
conduce „Instituţia Prefectului”, instituţie publică cu personalitate juridică, cu buget propriu, aflată în
subordinea Guvernului, înfiinţată în fiecare judeţ;
- exercită capacitatea juridică de drept public a Instituţiei Prefectului;
- exercitarea capacităţii juridice civile a instituţiei prefectului se realizează de către prefect, de înlocuitorul
de drept al acestuia sau de către o persoană anume desemnată prin ordin al acestuia;
- conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unităţile administrativ-teritoriale;
- asigură conducerea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă;
- asigură verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi le poate
ataca în faţa instanţei de contencios administrativ;
- este ordonator terţiar de credite.

Question 2

Numire-prefect

Answer 2

se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituţia prefectului;
- trebuie depus jurământul prevăzut la art. 251 alin. 3 Cod administrativ, sub sancţiunea revocării actului
de numire în funcţie;
- incompatibilităţile sunt reglementate în Legea nr. 161/2003 (Cartea I – Titlul IV).

Question 3

atributii prefect
Atribuţii privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale şi respectării ordinii
publice

Answer 3

Exemple:
- sigură monitorizarea aplicării unitare şi respectării Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor
Guvernului, precum şi a celorlalte acte normative de către autorităţile administraţiei publice locale şi
serviciile publice deconcentrate;
- analizează modul de îndeplinire în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti a obiectivelor cuprinse în
Programul de guvernare şi informează Guvernul, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia
prefectului, cu privire la stadiul realizării acestora;
- acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate
nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale.

Question 4

atributii prefect
Atribuţii în exercitarea rolului constituţional de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale

Answer 4

Exemple:
- verifică modul în care serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale îşi îndeplinesc atribuţiile de monitorizare şi de control în domeniul în care
activează;
- avizează (consultativ) proiectele bugetelor şi situaţiile financiare privind execuţia bugetară ale serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale şi le
transmite conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat;
- poate propune ministrului, respectiv conducătorului organului administraţiei publice în subordinea căruia
aceste servicii publice îşi desfăşoară activitatea, cercetarea disciplinară a conducătorului serviciului public
deconcentrat sau, după caz, poate sesiza direct comisia de disciplină competentă;
- poate solicita instituţiilor publice, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
ale administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale din judeţul respectiv sau din
municipiul Bucureşti, după caz, documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze
cu celeritate şi în mod gratuit.

Question 5

atributii prefect
Atribuţii privind verificarea legalităţii şi atacarea actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice
locale

Answer 5

verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local şi ale primarului;
- poate ataca aceste acte în baza Legii contenciosului administrativ (actualmente, Legea nr. 554/2004).

Question 6

atributii prefect
Atribuţii de îndrumare, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, privind aplicarea normelor legale
din sfera de competenţă

Answer 6

primeşte solicitările de îndrumare transmise de autorităţile publice locale şi, după caz, consultă celelalte
autorităţi ale administraţiei publice centrale în vederea emiterii unui punct de vedere;
- emite şi comunică puncte de vedere ca urmare a solicitărilor de îndrumare primite de la autorităţile
administraţiei publice locale.

Question 7

atributii prefect

Atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă

Answer 7

dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se
impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora;
- utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza
logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;
- veghează la desfăşurarea în bune condiţii a intervenţiilor şi a altor activităţi necesare restabilirii situaţiei
normale în plan local.

Question 8

alte atributii prefect

Answer 8

sprijină, la cerere, în limita competenţei, autorităţile administraţiei publice locale pentru evidenţierea
priorităţilor de dezvoltare economică teritorială;
- susţine, la cerere, acţiunile desfăşurate de către serviciile publice deconcentrate, respectiv de către
autorităţile administraţiei publice locale în domeniul afacerilor europene;
- hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în
vederea creşterii gradului de profesionalizare a instituţiei prefectului;
- îndeplineşte atribuţiile stabilite prin legi speciale în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale,
parlamentare, prezidenţiale, alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, precum şi a
referendumurilor naţionale ori locale;
- asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi
evidenţa paşapoartelor simple, respectiv regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor,
precum şi a activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative;
- alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi însărcinările stabilite de Guvern.

Question 9

Atribuţii care pot fi delegate prefectului de miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din subordinea Guvernului:

Answer 9

verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;
- verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse în strategiile sectoriale;
- analizarea modului de realizare a acţiunilor cu caracter interministerial care au ca scop creşterea calităţii
serviciilor publice;
- reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti, în cazul în care serviciile publice deconcentrate din
subordine nu pot fi mandatate;
- alte atribuţii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public
deconcentrat.

Question 10

Actele prefectului:

Answer 10

sunt acte administrative, denumite „ordine”;
- pot avea caracter normativ sau individual;
ordinele prin care sunt reglementate măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise după
consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;
- ordinele cu caracter normativ: (i.) se publică potrivit legii; (ii.) devine executorii numai după ce au fost
aduse la cunoştinţă publică; (iii.) se comunică de îndată ministerului cu atribuţii în domeniul de resort;
- ordinele cu caracter individual devin executorii de la data comunicării către persoanele interesate;
- ordinele emise de prefect în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă
produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoştinţă publică şi sunt executorii;
- ministrul care coordonează instituţia prefectului poate propune Guvernului revocarea ordinelor emise de
prefect care au caracter normativ sau a celor cu caracter tehnic, de specialitate, sau emise de prefect în
calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Question 11

Răspunderea prefectului

Answer 11

În exerciţiul funcţiilor lui, prefectul răspunde administrativ, civil sau penal, după caz.

Question 12

Subprefecţii:

Statut

Answer 12

• fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici;
• sunt subordonaţi prefectului şi sunt înlocuitorii de drept ai acestuia;
• fiecare prefect este ajutat de 2 subprefecţi, cu excepţia prefectului municipiului Bucureşti care este ajutat
  de 3 subprefecţi.

Question 13

Subprefecţii:

Numirea

Answer 13

se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituţia prefectului;
- trebuie depus jurământul prevăzut la art. 251 alin. 3 Cod administrativ, sub sancţiunea revocării actului
de numire în funcţie.

Question 14

Subprefecţii:

Atribuţii

Answer 14

atribuţiile subprefecţilor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului;
- prefectul emite un ordin prin care desemnează unul dintre subprefecţi ca înlocuitor de drept (în caz
contrar, se va emite un ordin al ministrului care coordonează instituţia prefectului);
- prefectul poate să delege subprefectului, prin ordin, o parte din atribuţiile sale.

Question 15

Subprefecţii:

Răspunderea subprefectului

Answer 15

În exerciţiul funcţiilor lui, subprefectul răspunde administrativ, civil sau penal, după caz.

Question 16

Serviciile publice deconcentrate

Serviciile publice deconcentrate

Answer 16

serviciile publice deconcentrate pot fi înfiinţate de către ministere sau de alte organe ale administraţiei
publice centrale de specialitate (art. 123 alin. 2 din Constituţie, art. 277 Cod administrativ);
- înfiinţarea sau desfiinţarea serviciilor publice deconcentrate, obiectul de activitate şi competenţele
acestora sunt stabilite prin actul de înfiinţare a ministerului, respectiv a organului de specialitate al
administraţiei publice centrale competent (art. 277 alin. 2 Cod administrativ).

Question 17

Serviciile publice deconcentrate

Atribuţii

Answer 17

pot îndeplini atribuţii de control, inspecţie şi monitorizare în domeniul de specializare al
ministerului/organului central care le-a înfiinţat

Question 18

Serviciile publice deconcentrate

Funcţionare

Answer 18

ordinele şi instrucţiunile emise de ministerul de resort/organul central de specialitate sunt obligatorii
pentru serviciile publice deconcentrate aflate în subordinea lor;
- prefectul conduce şi coordonează activitatea serviciilor publice deconcentrate de la nivelul judeţului
pentru asigurarea implementării măsurilor din programul de guvernare şi în situaţii care implică intervenţia
urgentă a organelor statale în teritoriu;
- ministerul/organul central de resort şi prefectul au obligaţia de a colabora pentru a asigura conducerea
serviciilor deconcentrate;

Question 19

Serviciile publice deconcentrate

Conducătorii serviciilor deconcentrate

Answer 19

pot ocupa o funcţie publică de conducere sau o funcţie de conducere contractuală (în baza unui contract
individual de muncă sau a unui contract de management);
- sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrulului/conducătorului organului central de
specialitate;
- au calitatea de ordonatori de credite;
- emit decizii – acte cu caracter individual;
- răspund în faţa ministerului/organului în subrdinea căruia se află.

Question 20

Specificitatea administraţiei din Bucureşti este dată:

Answer 20

de faptul că este vorba despre Capitala ţării;
- de modul de organizare a municipiului Bucureşti – existenţa celor 6 sectoare (subdiviziuni
administrativ-teritoriale).
Municipiul Bucureşti îmbină, în primul rând, elemente caracteristice administraţiei publice locale (e.g.,
existenţa primarilor, a consiliilor locale), dar şi unele elemente specifice administraţiei judeţene (e.g.,
existenţa unui prefect al municipiului Bucureşti, organizarea serviciilor deconcentrate).
Structura administraţiei publice autonome din Bucureşti:
- la nivelul unităţii administrativ-teritoriale (municipiul Bucureşti): Consiliul General al municipiului
Bucureşti (autoritatea deliberativă) şi primarul general al municipiului Bucureşti (autoritatea executivă).
Precizare: Conform art. 112 Cod administrativ, CGMB este asimilat unui consiliu local (nu unui consiliu
judeţean).
- la nivelul fiecărui sector: consilii locale de sector (autorităţi deliberative) şi primarii sectoarelor
(autorităţi executive).
- municipiul Bucureşti şi fiecare sector, în parte, au câte 2 viceprimari, respectiv câte un secretar general.
Regimul mandatului (e.g., durată, suspendare, încetare) pentru aceste autorităţi şi pentru aleşii locali ce
le compun este identic cu cel reglementat pentru consiliile locale/consilierii locali, primari, viceprimari.

Question 21

Atribuţiile autorităţilor deliberative:

Consiliul General al municipiului Bucureşti:

Answer 21

are atribuţiile prevăzute pentru consiliile locale (indicate la art. 129 Cod administrativ)

Question 22

Consiliile locale ale sectoarelor:

Atribuţiile autorităţilor deliberative:

Answer 22

exercită, direct în temeiul legii (adică fără a avea nevoie de o „împuternicire” dată de CGMB), diverse
atribuţii, precum:
- aleg viceprimarii sectoarelor, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, din rândul
consilierilor;
- aprobă bugetul local al sectoarelor, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a
rezervei bugetare;
- aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de
personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate şi ale
instituţiilor publice de interes local;
- aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar la nivelul sectoarelor;
- aprobă, în limitele competenţelor lor, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de
investiţii de interes local;
- contribuie la organizarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;
înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi
asigură buna funcţionare a acestora;
(ii.) exercită atribuţii pentru care a primit împuternicire expresă de la CGMB (atribuţii „delegate”),
precum:
- stabilesc taxe locale, precum şi taxe speciale;
- administrează, în condiţiile legii, bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, de pe
raza teritorială a sectorului, pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
- hotărăsc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor;
- înfiinţează instituţii, societăţi de interes local şi servicii publice.

Question 23

Atribuţiile autorităţilor executive

Answer 23

Primarul general şi viceprimarii municipiului:
- au atribuţiile stabilite, în general, pentru primari şi viceprimari.
Primarii şi viceprimarii sectoarelor:
- au atribuţiile prevăzute pentru primarii/viceprimarii de localităţi, dar cu unele limitări: nu au atribuţii
privind consultarea populaţiei prin referendum sau privind desfăşurarea adunărilor publice (acestea
revin exclusiv primarului general).

Question 24

Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din Bucureşti

Answer 24

Dacă pe „orizontală” (relaţia CGMB – primar general, respectiv relaţia consilii de sector – primari de
sector) lucrurile nu sunt diferite în raport cu raporturile „clasice” dintre primarii de localităţi şi consiliilor
locale, mai problematice sunt raporturile „verticale” – între administraţia „municipală” şi administraţia
de la nivelul sectoarelor.
Aceste probleme, care pot avea şi numeroase implicaţii practice, pleacă de la modul în care a fost
gândită, de către legiuitor, administraţia de la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale mun.
Bucureşti: atât primarii, cât şi consiliile sectoarelor se bucură, la rândul lor de „autonomie locală”, fiind
aleşi tot în mod direct de cetăţeni, în condiţiile Legii nr. 115/2015.
Ca atare, în Bucureşti vom întâlni două „perechi” de autorităţi autonome - cele de la nivelul
municipalităţii (CGMB şi primarul general) şi cele de la nivelul sectoarelor (consiliile locale şi primarii
sectorelor), ambele având „legitimitatea” şi „reprezentativitatea” asigurate prin votul exprimat de
colectivitatea locală.
Din acest motiv, între toate aceste autorităţi se manifestă principiul autonomiei locale, cu consecinţa că
nu există raporturi de subordonare între ele (nici pe „verticală”, nici pe „orizontală”), ci raporturi de
colaborare.
Această colaborare poate fi dificilă, în aceste condiţii, pentru că, deşi Bucureştiul este, până la urmă, o
unică localitate, împărţirea „administrativă” pe sectoare duce la o autonomizare excesivă (cel puţin de
facto) a politicilor, strategiilor şi activităţilor care se pot realiza la nivelul acestora, adică la o
administraţie publică neuniformă la nivelul Capitalei.

Question 25

limitari ale sectoarelor B

Answer 25

În ciuda acestei autonomii de la nivelul sectoarelor, există şi câteva „limitări” reglementate în Codul
administrativ, în special în privinţa obligaţiei autorităţilor din sectoare de a respecta actele
administrative emise/adoptate de autorităţile municipale.
Astfel, pentru autorităţile administraţiei publice locale organizate în sectoare sunt obligatorii:
- toate hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
- dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului general.

Question 26

modul de colaborarea intre sectoare si primaria generala

Answer 26

În privinţa modului de colaborare, art. 169 Cod administrativ prevede că primarul general al municipiului
Bucureşti împreună cu primarii sectoarelor municipiului Bucureşti se întrunesc cel puţin o dată pe lună,
la convocarea primarului general sau la propunerea a cel puţin 3 primari de sectoare (la şedinţe poate
fi invitat şi prefectul).
La aceste şedinţe:
- se analizează modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului
Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului general
- se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, pentru corelarea
unor activităţi necesare în vederea bunei funcţionări a administraţiei municipiului Bucureşti.
De asemenea, la şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti:
- participă de drept primarii sectoarelor şi pot avea intervenţii la dezbateri (nu au drept de vot, desigur);
- pot participa preşedinţii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector (cu dreptul de a
interveni la discuţii, dar fără drept de vot).