calup 5-primarul I Flashcards
Statut şi rol
autoritate executivă a administraţiei publice autonome de la nivelul localităţilor
Precizare: funcţia de „primar” este considerată o funcţie de „demnitate publică” (art. 148 alin. 2 Cod
administrativ).
Rolul primarului este de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a
ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local.
În acest sens, el are obligaţia de a dispune măsurile necesare şi de a acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor
şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor
consiliului judeţean, în condiţiile legii.
important privind statutul si rolul
Important: Primarul nu are doar atribuţii pe linia realizării autonomiei locale, ci îndeplineşte şi unele atribuţii
în calitate de „agent al statului” (realizează activităţi care ţin de administraţia statală) – a se vedea art. 156
Cod administrativ.
Alegerea primarului (Legea nr. 115/2015)
se face prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;
- este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate;
- doar în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor
participa numai candidaţii care se află în această situaţie.
Validarea mandatului
nandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor de
către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri;
- invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazul în care se constată, potrivit legii privind alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea acestuia s-
a făcut prin fraudă electorală;
- validarea/invalidarea se pronunţă printr-o încheiese pronunţată de judecătorie;
- încheierea se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-
teritoriale, care are obligaţia aducerii la cunoştinţă publică prin afişare; - rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se prezintă în prima şedinţă privind ceremonia de
constituire sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară a consiliului local - primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 Cod administrativ în prima şedinţă privind ceremonia de
constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care prima
şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de zile de la data
alegerilor; - dacă refuză să depună jurământul, primarul este considerat demisionat de drept;
- exercitarea mandatului începe din momentul depunerii jurământului.
Durata mandatului
Mandatul de primar este de 4 ani de zile şi durează, ca regulă, până la depunerea jurământului de către noul
primar.
Suspendarea mandatului
mandatului (art. 159 Cod administrativ) intervine „de drept” atunci când:
- a fost dispusă măsura arestării preventive;
- a fost dispusă măsura arestului la domiciliu.
Aceste măsuri preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin,
în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului şi comunică ordinul
de suspendare primarului, în termen de maximum 48 de ore de la emitere.
Efectele suspendării se menţin până la încetarea situaţiei care a generat-o.
Încetarea mandatului de primar:
Ca regulă, mandatul încetează „la termen”, adică la încheierea celor 4 ani (mai precis, la momentul începerii
mandatului noului primar).
Pe cale de excepţia, mandatul poate înceta „de drept”, înainte de termen în situaţiile de mai-jos (art. 160
Cod administrativ):
a) demisie;
b) constatarea şi sancţionarea, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor
publice, a unei stări de incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
d) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate,
indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;
e) punerea sub interdicţie judecătorească;
f) pierderea drepturilor electorale;
g) imposibilitatea exercitării funcţiei din cauza unei boli grave, certificate, sau a altor motive temeinice
dovedite, care nu permit desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni, pe parcursul unui an
calendaristic;
h) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii
naţionale pe a cărei listă a fost ales;
i) condamnarea prin hotărâre rămasă definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni electorale pe durata
procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată şi de modalitatea de
individualizare a executării acesteia;
j) deces.
Mandatul mai poate înceta, înainte de termen, şi cu titlu de „sancţiune disciplinară” pentru neîndeplinirea
corespunzătoare a atribuţiilor, în urma unui referendum local având ca obiect demiterea sa (art. 161 Cod
administrativ):
- referendumul pentru demiterea primarului se organizează ca urmare a cererii motivate adresate în acest
sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a
intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a
celor pe care le exercită ca reprezentant al statului;
- organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de
vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială (procent care
trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale comunei, oraşului sau municipiului);
- pentru organizarea referendumului se aplică, în mod corespunzător, procedura prevăzută pentru
referendumul privind dizolvarea consiliilor locale;
Atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului.
îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor
publice locale de profil;
- îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a
recensământului;
- îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege.
Precizare: pentru realizarea acestor atribuţii, primarul acţionează ca reprezentant al statului şi poate
solicita sprijin prefectului judeţului şi serviciilor deconcentrate din teritoriu.
Atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local.
prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anu
- participă la şedinţele consiliului local şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în
bune condiţii a acestora;
- prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;
- elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de
mediu a unităţii administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unităţii administrativ-teritoriale şi le supune
aprobării consiliului local.
Atribuţii referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale.
exercită funcţia de ordonator principal de credite;
- întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale şi contul de încheiere a exerciţiului
bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
- prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară;
- iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare
în numele unităţii administrativ-teritoriale;
- verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul
fiscal teritorial.
Atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local.
- coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau
prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; - ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi
acţionează pentru respectarea prevederilor acestora; - emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa ;
- ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului furnizării serviciilor
publice de interes local.
ş.a.
e) Alte atribuţii stabilite prin lege.
Codul administrativ (art. 157) permite delegarea atribuţiilor primarului în favoarea viceprimarului,
secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor
funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum şi conducătorilor
instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile
respective.
În acest scop, primarul va emite o dispoziţie care trebuie să cuprindă perioada, atribuţiile delegate şi limitele
exercitării atribuţiilor delegate, sub sancţiunea nulităţii.
În mod firesc, este inadmisibilă delegarea întregii competenţe a primarului, pentru că, în acest mod, s-ar
ajunge la golirea de conţinut a acestei autorităţi şi la o eludare a dispoziţiilor legale care îi conferă un anume
statut la nivel local şi o anume competenţă (pe care, logic, este obligat să o exercite).
Actele primarului
se numesc „dispoziţii”;
- sunt acte administrative şi pot avea, după caz, caracter normativ sau individual;
regulile de contrasemnare de către secretarul general al localităţii, transmitere către prefect, intrare în
vigoare după comunicare/publicare, contestare pe calea contenciosului administrativ etc.sunt similare cu
cele reglementate pentru actele (hotărârile) consiliului local.
